Sunteți pe pagina 1din 12

CURS 2

1.1. Unități de măsură pentru parametrii motoarelor cu ardere internă


Mărimile parametrilor caracteristici ai motoarelor termice se exprimă în mod
obligatoriu în unităţi de măsură ale Sistemului internaţional (SI). Cu caracter limitat în
timp, valorile acestor parametri pot fi exprimate şi în unităţi ale sistemului tehnic.
Sistemul internaţional admite ca mărimi fundamentale: metrul (m), kilogramul
masă (kg) şi secunda (s). Sistemul tehnic are la bază mărimile fundamentale: metrul
(m), kilogramul forţă (kgf) şi secunda (s).
Ca urmare, parametrii cu caracter de dimensiuni geometrice se vor exprima în
ambele sisteme în submultipli convenabili ai metrului. Astfel, dimensiunile liniare
(alezaj, cursă etc.) se exprimă în mm, iar cele referitoare la volume (cilindree unitară,
cilindree totală etc.) în litri (1l = 1 dm3) sau în cm3.
Vitezele liniare (viteza pistonului) se exprimă în m/s, turaţiile arborilor în rotaţii
pe minut (rot/ min) şi vitezele unghiulare ω ale acestora în radiani pe secundă (s_1):
𝜔 𝑠 (1.1)

Acceleraţiile se exprimă în m/s2; în particular, acceleraţia gravitaţiei are valoarea


g =9,8066 m/s2.
În ceea ce priveşte forţele, situaţia se prezintă diferit în cele două sisteme de
unităţi de măsură, în SI forţele se exprimă în newtoni (N). Newtonul reprezintă forţa
care imprimă masei de 1 kg o acceleraţie de 1 m/s2 (1 N = 1 kgm/s2). În sistemul tehnic
forţa este unitate fundamentală de măsură şi se exprimă în kgf. Kilogramul forţă
reprezintă forţa care imprimă masei de 1 kg o acceleraţie egală cu acceleraţia gravitaţiei
g.
Deci:
1 kgf = 9,8066 kg m/s2 = 9,8066 N = 0,98066 daN (1.2)
şi, respectiv:
1 N =0,10197 kgf; 1 daN = 1,0197 kgf (1.3)
Presiunile se exprimă în SI în pascali (Pa). Un pascal corespunde unei presiuni
de1 N/m2. Deci:
1 Pa = 1 N/m2 = 10 -5 daN/cm2. (1.4)

În domeniul motoarelor termice, presiunile se exprimă în mod uzual în bar (barul


este o unitate de măsură care se admite temporar împreună cu Pa în SI):

1
Căldura (energia termică), reprezentând o formă de manifestare a energiei, se
exprimă în SI in aceleaşi unităţi de măsură (J) ca şi energia mecanică. În sistemul
tehnic, unitatea de măsură pentru cantitatea de căldură este caloria (cal), corelaţia între
căldură şi lucru mecanic făcându-se prin intermediul echivalentului caloric al lucrului
mecanic:
1 kcal = 426,8 kgfm = 426,8 • 9,8066 J = 4,1855 kJ. (1.9)
De aici, rezultă:
1𝐽 𝑘𝑐𝑎𝑙 2,389 ∙ 10 𝑘𝑐𝑎𝑙 (1.10)
,

1 𝑘𝑔𝑓𝑚 𝑘𝑐𝑎𝑙 2,343 ∙ 10 𝑘𝑐𝑎𝑙 (1.11)


,

Puterea, care reprezintă intensitatea de producere a lucrului mecanic în timp, se


exprimă în waţi (W), în SI (1 W = 1 J/s), şi în cai putere (CP), în sistemul tehnic (1 CP
=75 kgfm/s). Deci:
1 CP = 75 ∙9,8066 J/s = 735,5 W ≅ 0,736 kW; (1.12)
,
1 kW = 103 CP ≅ 1,36 CP. (1.13)

1.2. Parametrii constructivi ai motoarelor cu ardere internă cu piston

Aceşti parametri se referă la dimensiunile geometrice ale motoarelor şi se definesc


în conformitate cu notaţiile din figura 1.1.
Alezajul D (mm) reprezintă diametrul nominal al cilindrului motorului.
Cursa pistonului S (mm) este egală cu distanţa parcursă de către un punct al
pistonului atunci când acesta se deplasează între două puncte moarte succesive:
S = 2r [mm], (1.14)
unde r reprezintă raza manivelei arborelui cotit, în mm.
Raportul cursă pe alezaj S/D clasifică motoarele în: motoare subpătrate (S/D
< 1), pătrate (S/D = 1 şi suprapătrate (S/D > 1).
Cilindreea unitară Vs (1) este egală cu volumul dezlocuit în interiorul
cilindrului de către piston când acesta se deplasează între două puncte moarte succesive:

𝑉 10 𝑆 𝑙. (1.15)

2
Cilindreea totală sau litrajul 𝑉∑ ( l) reprezintă suma tuturor cilindreelor
unitare ale unui motor poli-cilindric:
𝑉∑ 𝑖𝑉 𝑙 . (1.16)
unde i este numărul de cilindri ai motorului.
Volumul camerei de ardere V c (l) reprezintă volumul minim al spaţiului de
lucru corespunzător poziţiei de punct mort interior (PMI) a pistonului.
Volumul total al cilindrului V t (l) este egal cu volumul maxim al spaţiului
de lucru, corespunzător poziţiei de punct mort exterior (PME) a pistonului
𝑉 𝑉 𝑉 𝑙 . (1.17)
Raportul de comprimare  reprezintă raportul intre volumul maxim şi cel
minim al spaţiului de lucru:
𝜀 1 (1.18)

Cursa utilă S u (mm) a pistonului, la un motor in doi timpi, corespunde


deplasării pistonului între poziţia în care acesta închide ferestrele de comunicaţie cu
exteriorul (ferestrele de evacuare sau de baleiaj) şi poziţia de PMI (fig. 1.2).

Fig. 1 . 1 . Fig. 1.2

3
Cursa utilă S u (mm) a pistonului, la un motor in doi timpi, corespunde
deplasării pistonului între poziţia în care acesta închide ferestrele de comunicaţie cu
exteriorul (ferestrele de evacuare sau de baleiaj) şi poziţia de PMI (fig. 1.2).

Coeficientul cursei utile reprezintă, la motoarele în doi timpi, raportul între


cursa utilă a pistonului S u si cursa totală a acestuia S (v. fig. 1.2):

𝜓 (1.19)

Cilindreea utilă V u (l) a unui motor în doi timpi este egală cu volumul dezlocuit
în cilindru de către piston, când acesta parcurge cursa utilă:
𝑉 𝜓 𝑉 . (1.20)
Raportul real de comprimare 𝜀 , la un motor în doi timpi, reprezintă raportul
între volumul spaţiului de lucru corespunzător poziţiei în care pistonul închide ferestrele
de comunicaţie cu exteriorul si volumul camerei de ardere:

𝜀 1 𝜓 (1.21)

4
1.3. Parametrii funcţionali ai motoarelor eu ardere internă cu piston

Aceşti parametri se referă la mărimile care caracterizează funcţionarea


motoarelor.
Turaţia motorului n (rot/min) exprimă numărul de rotaţii pe care le execută
arborele cotit al motorului într-un interval de timp egal cu un minut.
Viteza medie a pistonului w m (m/s) este egală cu valoarea medie a vitezei cu
care pistonul parcurge distanţa dintre două puncte moarte succesive (cursa pistonului):
𝑤 10 (1.22)

pentru S exprimat în mm şi n în rot/min.


Presiunea medie indicată pi (bar) sau lucrul mecanic specific indicat
reprezintă valoarea unei presiuni ipotetice, constante, care, acţionând pe durata cursei
pistonului, produce, un lucru mecanic identic cu cel produs de variaţia reală a presiunii
din cilindru, în intervalul unui ciclu.
Presiunea medie indicată poate fi determinată, pentru un motor dat, dacă se
cunoaşte diagrama indicată a acestuia (fig. 1.3).
Lucrul mecanic L i produs pe ciclu este egal cu diferenţa dintre aria A,
cuprinsă în interiorul buclei mari a diagramei indicate, şi aria A p a buclei mici,
corespunzătoare porţiunii de pompaj a acesteia: Li = A - Ap. Deci:

pi= (A-Ap)= - ( p e v - p u ) [bar], (1.23)

unde p ev reprezintă presiunea de evacuare a gazelor arse, în bar, şi p a presiunea de


admisie a încărcăturii proaspete, în bar.
Determinarea ariei Ap a buclei mari a diagramei indicate se face prin planimetrare,
de exemplu metoda trapezelor (fig. 1.4). În acest scop, diagrama indicată este împărţită
în 10 intervale de lăţime egală, pe direcţia axei volumelor.

5
Fig. 1.3 Fig. 1.4

Pe mijlocul fiecărui interval, se trasează paralele la axa presiunilor, care


intersectează curba de comprimare în punctele: a 1 a 2 , ..., a 10 şi curba de destindere,
respectiv în punctele: b 1 , b 2 ..., b 10 . Evaluând ordonatele punctelor a j şi b j (j
=1,2,...10) la scara presiunilor în diagrama indicată, presiunea medie indicată se
calculează cu relaţia:
𝑃 ∑ 𝑏 𝑎 𝑝 𝑝 𝑏𝑎𝑟 . (1.24)

Puterea indicată Pi (kW) sau (CP) reprezintă puterea corespunzătoare lucrului


mecanic indicat, efectuat de către gazele care evoluează în cilindru. În SI puterea
indicată se calculează cu relaţia:

𝑃 𝑘𝑊 . (1.25)
unde: i este numărul de cilindri ai motorului ;
τ- numărul de timpi ai ciclului motor (τ = 4 pentru motoarele în patru timpi şi τ
=2 pentru motoarele în doi timpi).
Restul mărimilor care intervin în relaţia (1.25) se exprimă după cum urmează: p i
în bar, V s în dm3 şi n în rot/min.
În sistemul tehnic, relaţia de calcul a puterii indicate capătă expresia:

𝑃 𝐶𝑃 (1.26)
pentru: pi exprimat în kgf/cm2, Vs în dm3 şi n în rot/min.

6
Puterea pierderilor mecanice P m (kW) sau (CP) reprezintă puterea
corespunzătoare lucrului mecanic consumat pentru învingerea forţelor de frecare dintre
piesele în mişcare ale motorului şi pentru antrenarea instalaţiilor auxiliare ale acestuia.
Puterea efectivă P e (kW) sau (CP) este puterea pe care motorul o dezvoltă la
nivelul flanşei de cuplare a arborelui cotit şi este egală cu diferenţa dintre puterea
indicată Pi şi puterea pierderilor mecanice P m :
P e =P i — P m [kW] sau [CP]. (1.27)
Puterea efectivă dezvoltată de motor la regimul nominal poartă denumirea de
putere nominală P en .
Puterea efectivă a unui motor cu ardere internă se poate calcula şi cu relaţii de
tipul (1.25), respectiv (1.26), cu observaţia că, în locul presiunii medii indicate, trebuie
introdusă presiunea medie efectivă.
Presiunea medie efectivă p e (bar), respectiv (kgf/cm2) sau lucrul mecanic
specific efectiv reprezintă lucrul mecanic efectiv produs în unitatea de cilindree a
motorului, exprimat în unităţi de măsură caracteristice presiunii (J/m3 = Nm/m3 =
N/m2):
𝟑𝟎𝟎𝝉𝑷𝒆
𝒑𝒆 𝒃𝒂𝒓 (1.28)
𝑽𝒔 𝒊𝒏

pentru V s exprimat în dm3, P e în kW şi n în rot/min, sau:

𝑝 [kgf/𝑐𝑚 ] (1.29)

pentru V s exprimat în dm3, P e în CP şi n în rot/min.


Momentul motor efectiv M e (Nm) sau (kgfm) este momentul de torsiune cu
care arborele cotit al motorului acţionează asupra mecanismului sau maşinii antrenate:
Me = 9,549 [Nm], (1.30)

pentru Pe exprimat în kW şi n în rot/min, sau:

Me = 716,2 [kgfm], (1.31)

pentru P e exprimat în CP şi n în rot/min.


Randamentul mecanic η m al motorului cu ardere internă se defineşte ca raport

între puterea efectivă şi puterea indicată a motorului:

𝜂 1 (1.32)

7
Consumul orar efectiv de combustibil Ce (kg/h) reprezintă masa de
combustibil consumată de motor in timp de o oră, atunci când acesta funcţionează în
regim stabilizat de turaţie (n = ct) şi sarcină (Pe = ct).
Consumul specific efectiv de combustibil c e (g/kWh) sau (g/CP h) reprezintă
raportul dintre consumul orar efectiv de combustibil şi puterea efectivă a motorului:

Ce =10 𝑠𝑎𝑢 (1.33)

pentru puterea efectivă exprimată în kW sau, respectiv, în CP şi consumul orar în kg/h.


La motoarele care funcţionează cu combustibil gazos, consumul orar se exprimă
prin volumul (m3) de gaz consumat în interval de o oră (m3/h). Având în vedere că
volumul unui gaz variază în funcţie de valoarea parametrilor de stare ( p , T ) , se
adoptă, prin convenţie, ca volumul gazului combustibil consumat de motor să fie
calculat la temperatura de 15°C şi presiunea de 735 mm col.Hg («0,98 bar). La aceste
motoare parametrul echivalent consumului specific efectiv de combustibil este
consumul specific efectiv de căldură 𝑞∗ (kJ/kWh) sau (kcal/CPh):

𝑞∗ = [kJ/kWh] sau [kcal/CPh], (1.34)

unde: 𝑄 - reprezintă puterea calorică inferioară a combustibilului, în kJ/m3 sau kcal/m3;

C e - consumul orar de combustibil gazos, în m3/h;

P e - puterea efectivă a motorului, în kW sau CP.

Randamentul efectiv 𝜂 al motorului cu ardere internă se defineşte ca raport între energia


efectivă furnizată de motor şi energia corespunzătoare combustibilului consumat de acesta,
pentru un regim stabilizat de funcţionare (n = ct.; Pe = ct.):

𝜂 (1.35)

pentru P. exprimat în kW, Q i în kJ/kg, C e în kg/h, respectiv Q i în kJ/m3 şi C e în m3/h,


sau:
.
𝜂 (1.36)

pentru P e exprimat în CP, Q i în kcal/kg, C e în kg/h, respectiv Q i în kcal/m3 şi C e în


m3/h.
Valorile medii orientative ale puterilor calorice inferioare pentru combustibilii uzuali ai
motoarelor cu ardere internă sunt date în anexele 3 şi 4.

8
Randamentul indicat 𝜂 al motorului cu ardere internă se defineşte ca raport între
energia produsă în cilindrii motorului de către gazele ce evoluează pe ciclu şi energia
corespunzătoare combustibilului consumat de acesta, pentru un regim stabilizat de
funcţionare:

𝜂 (1.37)

și, respectiv:
.
𝜂 (1.38)

Între randamentul indicat şi cel efectiv al unui motor cu ardere internă se stabileşte
relaţia:
𝜂 𝜂𝜂 (1.39)

1.4. Parametrii de performanţă ai motoarelor cu ardere internă cu piston

Aceşti parametri exprimă gradul de forţare şi perfecţiunea constructivă a


motoarelor.

Puterea litrică P l (kW/l) sau (CP/l) reprezintă raportul dintre puterea nominală a
motorului şi cilindreea totală a acestuia:

Pi = [kW/1] sau [CP/1], (1.40)

pentru P en exprimat în kW, CP, şi V S în l.


Masa sau greutatea litrică G l (kg/l), respectiv (kgf/l) reprezintă raportul dintre masa,
respectiv greutatea motorului uscat G m (motor complet echipat, dar fără ulei în baie sau
lichid în instalaţia de răcire) şi cilindreea totală a acestuia:

Gi = [kg/l] sau [kgf/1], (1.41)

pentru G m exprimat în kg, respectiv kgf, şi V S în l.


Masa sau greutatea specifică G s (kg/kW), respectiv (kgf/CP) reprezintă raportul
dintre masa, respectiv greutatea motorului uscat G m , şi puterea nominală a acestuia Pen :

G, = [kg/kW] sau [kgf/CP], (1.42)

pentru G m exprimat în kg, respectiv kgf, şi Pen în kW, respectiv CP.

9
Între puterea litrică, masa litrică şi masa specifica a unui motor cu ardere internă
există relaţia:

𝐺 𝑃𝐺 (1.43)

Puterea specifică P s (kW/dm2) sau (CP/dm2) reprezintă raportul dintre puterea


nominală a motorului şi suma suprafeţelor frontale ale tuturor pistoanelor:

𝟒𝑷𝒆𝒏
𝑷𝒔 [kW/dm2] sau [CP/dm2],
𝟏𝟎 𝟒 𝒊𝝅𝑫𝟐

(1.44)
pentru 𝑃 exprimat în kW, respectiv CP, şi D în mm.

Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Un motor cu aprindere prin scânteie, cu patru cilindrii dispuși în linie, are


alezajul D=70 mm, cursa S=80 mm, raportul de comprimare ε=10,5 și dezvoltă o
putere nominală de Pn=90 CP la turația de n=6000 rot/min. Să se determine:
- cilindreea unitară, cilindreea totală și volumul camerei de ardere,
- presiunea medie efectivă și momentul motor efectiv la regimul nominal,
- randamentul mecanic al motorului, știind că presiunea medie indicată pi=10 bar
și să se exprime parametrii funcționali ai motorului (Pn, Mn, pe) în unități SI.

2. Un motor cu aprindere prin comprimare, în patru timpi, realizează la regimul


nominal o presiune medie indicată pi=10 bar. Să se calculeze alezajul și cursa pe
care trebuie să le aibă motorul, știind că acesta urmează să dezvolte o putere
nominală Pn=300 kW la turația de n=3000 rot/min. Se preconizează că motorul
să fie construit cu șase cilindrii în linie, cu un raport cursă pe diametru S/D=1,2 și
un randament mecanic ηm=0,8. Cunoscând consumul orar de combustibil la
regimul nominal Ce=70 kg/h și puterea calorică inferioară a motorinei Qi=41855
kJ/kg, să se calculeze consumul specific efectiv de combustibil, randamentul
efectiv și randamentul indicat al motorului.

3. Un motor cu aprindere prin scânteie, în patru timpi, are alezajul D=100 mm,
cursa S=90 mm și dezvoltă o putere nominală Pn=200CP la turația de n=6000
rot/min. Motorul este construit cu opt cilindrii dispuși în V,iar masa sa este

10
Gm=400 kg. Să se calculeze:
- cilindreea unitară, cilindreea totală și volumul camerei de ardere, știind că
raportul de comprimare este ε=10
- Presiunea medie efectivă și momentul motor efectiv la regimul nominal,
- Puterea litrică, masa litrică și masa specifică a motorului

4. Un motor cu aprindere prin scânteie, în patru timpi cu cilindreea totală Vt=2 l


consumă 12 kg/h benzină și dezvoltă o putere efectivă de Pe=100 kW la turația de
6000 rot/min. Să se determine:
- consumul specific efectiv și randamentul efectiv al motorului, știind că puterea
calorică inferioară a benzinei Qi=10500 kJ/kg
- presiunea medie efectivă și momentul motor efectiv
- randamentul mecanic, știind că presiunea medie indicată are valoarea pmi=10
bar.

5. Un motor cu aprindere prin comprimare, în patru timpi, cu șase cilindrii în


linie , funcționează la turația n=4000 rot/min și realizează o presiune medie
efectivă pe=10 bar. Să se calculeze:
- alezajul și cursa,necesare pentru ca motorul să dezvolte o putere efectivă
Pe=100kW (se va alege S/D=1,2)
- consumul specific efectiv de motorină, știind că randamentul efectiv al
motorului este ηe= 0,4
- consumul orar de combustibil, momentul motor efectiv și putere litrică.

11

S-ar putea să vă placă și