Capitolul 1.

Structura resurselor financiare publice conform clasificației

oficiale
Actualmente, economia modernă se bazează mai mult pe tendința rapidă a creșterii
nevoii de resurse în comparație cu cea a procurării acestora. Resursele sunt utilizate în scopul
desfășurării normale a multor activități precum: formarea brută de capital fix, export dar nu în
ultimul rând pentru consum.
Referitor la resursele financiare publice, sub aspect conceptual, se înțelege, în principiu
totalitatatea mijloacelor bănești pe care autoritățile publice le administrează în scopul atingerii
sarcinilor ce le revin, asigurând funcționarea structurilor organizatorice corespunătoare
precum: instituții publice centrale și locale, întreprinderi de stat; ele sunt utilizate pentru
satisfacerea nevoilor de consum public.
Resursele financiare publice se pot clasifica în funcție de mai multe criterii , fiecare
clasificare având caracteristici specifice.
1. După regularitatea folosirii lor, avem :
a) resurse ordinare
b) resurse extraordinare.
Resursele financiare publice (bugetare) ordinare prezintă următoarele trăsături:
 sunt utilizate în mod curent și în condiții social- economice considerate normale;
 ele poartă denumirea și de resurse curente sau obișnuite ;
 se regăsesc în bugetul fiecărui an, cele mai utilizate fiind: impozitele,
taxele și
contribuțiile obligatorii suportate de persoane fizice și juridice, cât și de veniturile din
exploatarea întreprinderilor și proprietăților din sectorul public.
Resursele financiare publice extraordinare au ca și caracteristici:
 caracter nepermanent comparativ cu cele ordinare;
 apelul la asemenea resurse se poate atunci când resursele ordinare sunt insuficiente;
 formele principale sub care s-a practicat procurarea resurselor extraordinare
sunt:
împrumuturile de stat, emisiunea (inflaționistă de monedă), iar în proporții relativ reduse,
părți din fondul de amortizare preluate la bugetul statului pentru finanțarea cheltuielilor
publice, sume rezultate din vânzarea unor bunuri (active) publice cât și rezerve valutare
sau de aur ale țării.
2. După conținutul economic al proceselor pe care le exprimă formarea acestora:
a) resurse (venituri) fiscale
b) resurse (venituri) nefiscale
c) resurse de trezorerie
d) resurse împrumutate pe termen mediu și lung
e) resurse din emisiunea (inflaționistă) de monedă.
Resursele fiscale:
 asigură cea mai mare parte a resurselor obișnuite ale statului
 reprezintă prelevări obligatorii ca impozitele, taxele sau contribuțiile la
constituirea
diferitelor fonduri financiare publice.
Resursele nefiscale:
 sunt reprezentate de veniturile obținute de către autoritățile publice din
exploatarea
întreprinderilor și bunurilor de care dispun din ipostaza de proprietar.
3
Why is this page out of focus?
This is a Premium document. Become Premium to read the whole document.

V =¿
pt
veniturile publice totale;
i-1....n categorii de venituri.
Dinamica veniturilor publice
Modificarea nominală relativă se calculează astfel:
%
n pr n p 1/0
V =I −100
sau
%
n p1 /0
npr V
V =∆
× 100
n0
V

Modificarea reală relativă se calculează astfel:

%
r pr r Vp1/0
V =I −100
sau
%
r p 1/0
r pr V
V =∆
× 100
ro
V
Modificarea ponderi veniturilor publice în produsul intern brut se calculează astfel:
∆
 Vp1
V =
p / PIB
Vp 0
× 100−

PIB1
× 100

PIB 0
Modificarea volumului mediu al veniturilor publice pe un locuitor se calculează astfel:
∆
Vp1
V =
P / loc 1/ 0
N 1
Vp 0
−
No
Modificarea structurii veniturilor publice se calculează pe baza următoarei relații de
calcul:
∆G
s =G s 1−G s 0
vpi vp vp

Coeficientul de elasticitate se calculează conform relației:

K
e
=
Vp 1−Vp 0
Vp0
PIB 1− PIB 0
PIB 0
×100
6
Why is this page out of focus?
This is a Premium document. Become Premium to read the whole document.

2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele

componente (venituri fiscale, nefiscale, imprumutate)
Tabel 3: Veniturile fiscale exprimate în procente din PIB și în milioane euro în România și
Ungaria în
perioada 2012-2016
2012 2013 2014 2015 2016
Români
a
Procente
27,6 27,2 27,4 27,9 26,4

PIB
Mil euro 36,864.4 39,166.8 41,224.7 44,767.5 45,054.0
Ungaria Procente
38,3 38,9 38,0 38,7 39,2

PIB
Mil euro 38,071.8 38,614.5 40,146.5 42,913.1 44,624.5
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Eurostat(28-04-2019)
Grafic 3: Veniturile fiscale din România și Ungaria exprimate în procente din PIB în perioada
2012-2016
2012 2013 2014 2015 2016
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
27.6 27.2 27.4 27.9
26.4
38.3 38.9 38.7 39.2
38
Veniturile fiscale
România Ungaria
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Eurostat( 28-04-2019)

Urmărind graficul 3 unde sunt reprezentate veniturile fiscale în România și Ungaria în

perioada 2012-2016, se remarcă cu ușurință faptul că în Ungaria nivelul acestor venituri este
mult mai ridicat comparativ cu cel al veniturilor fiscale din România. Astfel, putem afirma că
9
Why is this page out of focus?
This is a Premium document. Become Premium to read the whole document.

În tabelul 5, sunt reprezentate veniturile împrumutate exprimate ca procente din PIB

respectiv milioane euro din România și Ungaria în perioada 2012-2016.
În România, acestea cunosc o scădere majoră și anume de la 4,891.1 milioane euro în
anul 2012 la 1,113.8 milioane în anul 2015, dar nu putem spune același lucru și despre ceea
remarcăm în anul următor, 2016, unde putem oberva cu ușurință o creștere remarcabilă a
veniturilor împrumutate. Creșterea nivelului veniturilor împrumutate este influențată de mai
mulți factori, unul dintre aceștia fiind reprezentat de bugetul asigurărilor sociale, respectiv de
pensii. Am constatat că în perioada avută ca referință, bugetul asigurărilor sociale și de pensii
prezintă o instabilitate din cauza numărului mare de pensionari și asistați sociali comparativ
cu cel al salariaților, care este mult mai mic.
În Ungaria, situația nu este tocmai aceeași, dat fiind faptul că în perioada 2012-2016
nivelul împrumuturilor se menține constant, cu deosebire în anul 2016, unde tinde să scadă
ajungând de la 2,751 milioane euro cât reprezenta în anul 2014, la 1,876.5 milioane în anul
2016. Referitor la veniturile împrumutate exprimate în procente din PIB, putem afirma faptul
că situați este asemănătoare celei exprimate mai sus. În urma celor analizate, putem deduce
că, la fel ca în cazul României, se poate observa o redresare a acestora în perioada de
referință.
În concluzie, în ambele țări economia a cunoscut un dezechilibru; insuficiența
resurselor obișnuite precum: taxele, impozitele și contribuțiile obligatorii a determinat apelul
la resursele extraordinare, ca cele împrumutate în scopul de a-și acoperi cheltuielile pentru
nevoile de ordin public.
Grafic 6: Veniturile împrumutate din România și Ungaria exprimate în procente din PIB în
perioada 2012-2016
2012 2013 2014 2015 2016
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4

3.7
2.2
1.3
0.7
2.7
2.4
2.6 2.6
1.9
1.6
Veniturile împrumutate exprimate în procente din PIB
România Ungaria
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din EUROSTAT( 28-04-2019)
12
Why is this page out of focus?
This is a Premium document. Become Premium to read the whole document.
venit, avere
etc.
Procente
din total
21.0 21.7 22.6 23.6 24.3
Mil. euro 7,732.1 8,512.4 9,321.4 10,586.7 10,957.
8
Ungaria Procente
din PIB
6.8 6.6 6.8 6.9 7.4
Procente
din total
17.7 17.4 17.8 18.0 18.9
Mil. euro 6,731.1 6,705.8 7,139.8 7,704.6 8,446.7
Alte taxe
curente
România Procente
din PIB
0.4 0.4 0.4 0.4 0.4
Procente
din total
1.5 1.6 1.5 1.5 1.6
Mil. euro 546.7 612.9 635.7 662.7 699.8
Ungaria Procente
din PIB
0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
Procente
din total
0.6 0.6 0.6 0.6 0.6
Mil. euro 228.3 247.3 231.5 246.5 252.9
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Eurostat (29-05-2019)
În tabelul 6 sunt prezentate impozitele directe, impozite care știm cu toții că se stabilesc
fie pe venit/avere, fie pe activități specifice ori obiecte materiale.
Impozitul pe venituri, avere chiar și cel al contribuțiilor nete reprezintă în cadrul impozitelor
directe ponderea cea mai mare, România și Ungaria aducând la bugetele de stat
sume
importante pentru acoperirea necesităților și bunei funcționări a fiecărei țări în parte. Cifrele
corespunzătoare fiecărui an, sunt semnificative pentru a înțelege că populația activă a statelor
este cea care ajută la formarea acestor resurse, prin veniturile pe care le obține. De asemenea,
mai există terenurile și clădirile care sunt aducătoare de venituri, ele căzând astfel sub
incidența impozitării. Cele două tări sunt asemănătoare din prisma valorilor acordate fiecărei
categorii de impozite directe, câteva deosebiri existând la ceea ce înseamnă ,,alte
taxe
curente’’.
3.2. Analiza nivelului și structurii impozitelor indirecte
Tabel 7: Impozitele indirecte exprimate în procente din PIB, procente din total și milioane
euro în România și Ungaria (2012-2016)
2012 2013 2014 2015 2016
T.V.A România Procente
din PIB
8.2 8.1 7.6 8.1 6.4
Procente 29.8 29.9 27.9 28.9 24.3
15
Why is this page out of focus?
This is a Premium document. Become Premium to read the whole document.
This page is blurred because it's a Premium document. Become Premium to read all 18 pages.

În concluzie, este necesar ca guvernele statelor să încurajeze investițiile deoarece apar

noi locuri de muncă aducătoare de venituri, venituri care la rândul lor sunt supuse impozitării,
în urma prelevării lor la bugetul de stat obținându-se resurse financiare. De asemenea, ar
trebui să existe și o preocupare pentru un consum cât mai sporit care va duce într-un final la o
economie cât mai prosperă . Este recomandat ca guvernele celor două țări să fie cât mai
eficiente în prelevarea și alocarea resurselor financiare publice pentru a-și acoperi cheltuielile
cu privire la nevoile cu caracter public.
Bibliografie
1. Ministerul finanțelor publice- www.mfinante.gov.ro/
2. Baza de date EUROSTAT- https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
3. Suport de curs-Finanțe publice II, Bogdan Filip
4. http://www.consiliulfiscal.ro/
18