Sunteți pe pagina 1din 1

PERSPECTIVA NARATIVĂ – MODERNISM Eu nu strivesc corola...

de Lucian Blaga
Context: Lucian Blaga publica in anul 1919 in deschiderea primului sau volum de poezii “Poemele luminii”
poezia modernista “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, poezie ce se inscrie in seria artelor poetice
moderne din perioada interbelica, alaturi de “Testament” de T. Arghezi, si “Joc secund” de I. Barbu. 
Specie literara, curent literar
Poezia este o arta poetica deoarece poetul isi exprima intr-o maniera artistica propria conceptie despre poezie si
despre rolul poetului in raport cu societatea, creatia si cunoastere. Aceasta poezie este si o meditatie filosofica
pe tema cunoasterii, autorul invitandu-ne sa reflectam asupra acestei teme.
“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o arta poetica moderna care inglobeaza: influente expresioniste,
emotia ce tinde catre intelectualizare, metafora revelatorie si versul liber. In poezie apar doua relatii asupra
carora interesul poetic este concentrat: relatia poet-lume si poet-creatie.
Tema, viziunea despre lume (doua imagini/idei poetice)
Tema poeziei este cunoasterea , reflectata prin metafora “lumina”, dar si atitudinea poetului in fata marilor taine
ale Universului. In conceptia filosofului Lucian Blaga, cunoasterea lumii este posbila numai prin iubire,
conceptie care reiese din urmatoarele sintagme: “Eu nu strivesc”, “caci eu iubesc”.
Viziunea poetului despre lume se inscrie in perspectiva misterului, motivul central al lui Blaga, atat in opera
filosofica cat si in cea poetica. Pentru poet, exista doua modalitati de cunoastere: cunoasterea luciferica, poetica
care accentueaza misterul, si cunoasterea paradiziaca,rationala, logica, care descifreaza misterul.
Rolul poetului nu este de a descifra misterele universului si de a le ucide “lumina altora/ sugruma vraja
nepatrunsului ascuns”, ci de a le adanci enigma prin creatie “eu cu lumina mea sporesc a lumii taina”.
Elemente de compozitie si de limbaj (perspectiva narativa, titlu, figuri semantice, elemnte de prozodie, etc.)
semnificative pentru tema si vizunea despre lume.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o confesiune lirica, realizata cu ajutorul marcilor subiectivitatii
eului liric: verbe si pronume la persoana I singular “eu iubesc”, “nu strivesc”,” nu ucid”, adjectivul posesiv de
persoana I “calea mea”, “ochii mei”.
Titlul este alcatuit din sintagma “eu nu strivesc” si metafora revelatorie “corola de minuni a lumii”. Pronumele
“eu” repetat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul poetului creator si reprezinta o marca a confesiunii, avand
influente expresioniste.
Forma negativa a verbului “nu strivesc” potenteaza refuzul poetic pentru cunoasterea paradiziaca, de tip
rational, autorul fiind adeptul cunoasterii luciferice, poetice, pentru ca, in viziunea sa, rolul poetului este a
adanci taina unui mister, nu de a “ucide”. Metafora revelatoare “corola de minuni a lumii” exprima atitudinea
protectiva a poetului in ceea ce priveste misterul.
Textul poetic este construit pe baza relatiilor de opozitie care se stabilesc intre cele doua tipuri de cunoastere:
cunoasterea luciferica, poetica “lumina mea” si cunoasterea paradiziaca, logica “lumina altora”. 
Elementele de recurenta (motivele poetice) sunt : misterul si lumina, motiv central al poeziei blagiene si
metafora emblematica a operei poetului cu dubla semnificatie: cunoastere si iubire.
Poezia este structurata in trei secvente lirice, mai exact: prima secventa – versurile 1-5, a doua secventa
– versurile 6-8 si a treia secventa – versurile 19-20.
Prima secventa poetica exprima refuzul ferm al autorului de a fi adeptul cunoasterii paradiziace “nu ucid cu
mintea/ tainele ce le-ntalnesc/in calea mea”.  Enumeratia de metafore revelatorii din ultimul vers al primei
secvente desemneaza temele poeziei blagiene: flori – viata, ochi  cunoastere, buze  iubirea, morminte  
moartea.
 A doua secventa reprezinta o antiteza intre cele doua tipuri de cunoastere:paradiziaca si luciferica prin relatiile
de opozitie care se stabilesc: “eu –  altii”, ”lumina mea – lumina altora”.
Cunoasterea pe care poetul o aduce lumii prin creatia sa este comparata cu lumina lunii, care sporeste misterele
noptii, si nu le dezvaluie.
Ultima secventa are rol concluziv, poetul exprimand atitudinea sensibila si iubitoare “caci eu iubesc/ si flori si
ochi si buze si morminte”. 
Textul poetic reuneste innoiri prozodice moderniste cum ar fi versul liber (fara rima, masura si ritm) si
ingambamentul, care reprezinta continuarea ideii poetice in versul umator, marcata prin scrierea cu litera mica la
inceputul versului.
Limbajul poetic este presarat cu procedee artistice si figuri de stil si are ca trasatura principala intelectualizarea
emotiei.
Opinie: In opinia mea, Lucian Blaga inscrie poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” in problematica
cunoasterii, cunoastere care este inteleasa in doua moduri: paradiziaca, luciferica. In viziunea poetului
cunoasterea este posibila doar prin iubire. Rolul poetului nu este acela de a descifra misterul, ci de a-l adanci
prin creatie.
Concluzie: In concluzie , arta poetica “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga apartine
modernismului printr-o serie de particularitati precum: subiectivismul, intelectualizarea emotiei, innoirile
prozodice, influentele expresioniste.

S-ar putea să vă placă și