UNIVERSITATEA BIOTERRA

FACULTATEA DE DREPT
MASTERAT ANUL I
2021-2022

LECTOR UNIVERSITAR Dr. Daniel Ene

REFERAT
PRODUCȚIA ȘI CIRCULAȚIA DROGURILOR DE RISC

BĂDICIANU ALEXANDRU
 Drogul in sens farmacologic este o substanta utilizata sau nu in
medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau
tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale
comportamementului. In sensul dat de catre conventiile internationale, prin
drog intelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unica asupra
stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este
prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile
drogurile au dat substantelor psihotrope unsens particular, diferentiindu-le de
stupefiante.
   In acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si cofeina,
societatea privindu-le ca fiind diferite de celelalte droguri. Acest curs se
refera in special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la
afectarea fizica si psihica, iar prin actiunile celor care le folosesc, afecteaza
si comunitatea.
   Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste abuzul de droguri
ca fiind orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau in
relatie cu practica medicala, a unui drog.

Obiectul juridic generic îl reprezintă ansamblul relațiilor sociale existente, în

societate, precum și valorile sociale care iau naștere în jurul acestor relații, care au
drept rol menținerea și asigurarea sănătății membrilor colectivității.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale relative la sănătatea
publică, ca valoare socială fundamentală, a cărei proteguire depinde de
respectarea societății, în ansamblul ei, a regimului drogurilor și precursorilor.
Obiectul material al infracțiunii îl constituie, generic vorbind, substanțele
aflate sub control național precum: drogurile și precursorii înscriși în tabelele
anexă, care fac parte integrantă din legea specială, cu precizarea că tabelele pot fi
modificate prin hotărâre a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanțe,
prin radierea unei plante sau substanțe sau prin transferarea acestoradintr-un tabel
în altul, la propunerea ministrului sănătății.
Cu privire la subiectul activ al infracțiunii, acesta poate fi atât o
persoanăfizică cât și o persoană juridică, în ambele cazuri, dacă sunt îndeplinite
condițiile răspunderii penale. Așadar, observăm că pentru existența
infracțiunii nu este necesar casubiectul activ al infracțiunii să aibă vreo
calitate specială, deci nu este unul calificat.În cazul persoanei juridice, aceasta
poate fi subiect activ al infracțiunii numai dacă este vorba de trafic prin livrare,
deoarece numai persoanele juridiceau ca obiect de activitatea astfel de operațiuni.
Cu privire la acest aspect, distingem între subiectul pasiv general, respective
societatea care este interesată în asigurarea și menținerea sănătății publice, iar pede
altă parte, subiectul pasiv special, respectiv persoana care intră în posesia
drogurilor, respectiv consumatorul sau consumatorul dependent.
Conținutul constitutiv în genere, cultivarea plantelor producătoare de
substanțe aflate sub control național este interzisă. De pildă, cultivarea și recoltarea
unei cantități de canabispe teritoriul statului român, de către un cetățean olandez
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc,
potrivit principiului teritorialității deoarece fapta este săvârșită pe teritoriul statului
român. Prin excepție de la regula anterior menționată, este permisă
cultivarea acestor substanțe, numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic,
industrial alimentar, în vederea producerii de tulpini, semințe și ulei, în scop
medical și științific, cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale, pe baza estimărilor anuale stabilite prin lege și a normelor
metodologicede aplicare a acesteia.
Prin expresia alte operațiuni privind circulația drogurilor, legiuitorul a
înțeles să includă orice alte activități cu droguri prin care se pune în pericol
 sănătatea publică sau a consumatorului, altele decât cele anterior prezentate,cum ar
fi activitatea de schimb de droguri între doi consumatori sau cea de intermediere a
vânzării drogurilor.
Urmarea imediată a infracțiunii de trafic ilicit de droguri constă în crearea
unei stări de pericol pentru sănătatea publică.
Legătura de cauzalitate:
Întotdeauna trebuie să existe o legătură de cauzalitate de la cauză la efect.
În speță, fiind vorba de o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitatea reiese
din însăși fapta comisă ex re.
Latura subiectivă:
Cu privire la latura subiectivă, infracțiunea poate fi comisă sub forma:
-intenția directă;
-intenția indirectă;
Forme, modalități, regim sancționator:
Infracțiunea poate îmbrăca, în funcție de împrejurările de fapt, atât formacontinuă,
cât și forma continuată.
Tentativa la această infracțiune este incriminată de legiuitor.
Sub aspectul sancționator, legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 3 la10 ani
și interziceerea unor drepturi.

Consumul poate fi:

 exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a
continua insa;
 ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta;
 episodic, intr-o circumstanta determinata;
 sistematic, caracterizandu-se prin dependenta.

  In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de

subordonare, de cele mai multe ori tiranica, a unui individ fata de un drog, care ii
conditioneaza comportamentul, existenta, relatiile familiale si sociale.

  OMS defineste dependenta ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din

interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de
comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in
mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita
suferintele.
  Toate drogurile adictive au doua lucruri in comun: ele produc initial un efect de
placere (“high”) urmat de un recul al unor efecte neplacute. Acest lucru se
intampla ca efect al supresiei productiei normale al unor substante chimice in
creier, care in mod normal produc efectul de “placere”. Dupa suprimare, creierul
intra intr-o stare de depresie. El necesita din punct de vedere fizic mai mult drog ca
sa ajunga la normal si sa se simta bine din nou. Acest ciclu de placere/tensiune
duce la o pierdere fizica a conrolului asupra utilizarii drogului.
  Exista variate necesitatati ale corpului cum ar fi: foame, sete, sex, prietenie. Cand
aceste nevoi sunt satisfacute, sau cand durerea dispare, un semnal este trimis la
celulele creierului, care fabrica o substanta chimica drept semnal de recompensa .
Aceasta substanta chimica ajunge si stimuleaza centrul recompensarii (“zona
placerii”), ducand la o senzatie de placere, de “high”.
  Majoritatea drogurilor care duc la dependenta sunt capabile sa produce efecte de
“bine”, mimand un mesager (o substanta) secretat in mod normal de creier - care in
mod obisnuit produce o senzatie de “bine”. Un exemplu sint narcoticele care
mimeaza endorfinele (analgezic natural). Acest lucru scurtcircuiteaza mecanismele
de supravietuire, pentru ca celulele centrului de recompensare din creier nu pot
face diferenta intre un drog si o substanta naturala. Rezultatul este dependenta.

  Prima asociere cu consumul unui drog adictiv este depozitata in memoria

subconstientului. Subconstientul invata prin asociere imediata ca utilizarea unui
drog adictiv duce imediat la placere. Subconstientul rememoreaza “high”-ul initial
si te forteaza sa doresti aceasta stare. In mod obisnuit o persoana care utilizeaza
droguri adictive, nu ajunge la o stare intensa de “high” daca este la prima doza.
Consumatorul incepe sa utilizeze tot mai mult drog si se straduieste intens sa
ajunga la starea de varf de placere. Starea de dependenta este insotita de toleranta.

  Toleranta consta in disparitia treptata a efectelor unei substante ce este

administrata repetat, pe o anumita perioada de timp, incat pentru a obtine acelasi
efect se impune cresterea progresiva a dozei. Se caracterizeaza prin reversibilitate
(dupa un timp de la intreruperea consumului se restabileste sensibilitatea initiala),
specificitate (toleranta nu este o proprietate generala pentru toate substantele, ci
numai pentru unele dintre acestea) si selectivitate (toleranta nu se instaleaza pentru
toate efectele pe care le exercita o substanta asupra unui organism). De mentionat
ca obisnuinta nu creaza insa o imunitate totala si nelimitata in timp la organismul
care s-a obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei
intoxicatii cronice, cu consecinte grave asupra starii de sanatate.
Potrivit Legii nr. 143 din 26.07.2000 privind prevenirea şi combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri, conform Articolul 2(1) Cultivarea,
producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind
circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani
şi interzicerea unor drepturi.(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi.

Articolul 11(1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă
este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Dacă
îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau
amenda.
Articolul 12(1) Se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţa sau cu închisoare de la 15 la
25 de ani şi interzicerea unor drepturi faptele prevăzute la art. 2, 3 şi 5, dacă
persoana care le-a săvârşit face parte dintr-o organizaţie sau asociaţie ori dintr-un
grup de cel puţin 3 persoane, cu structuri determinate şi care sunt constituite în
scopul comiterii acelor fapte şi al obţinerii de beneficii materiale sau de alte
foloase ilicite.(2) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani faptele prevăzute la
art. 4, 6, 7, 9 şi 11, dacă au fost săvârşite în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3) În
cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2), dacă faptele au avut ca urmare
moartea victimei, pedeapsa este detenţiunea pe viaţa sau închisoarea de la 15 la 25
de ani şi interzicerea unor drepturi.
Oferta de droguri și piața:
Printre schimbările recente de pe piața drogurilor ilegale din Europa, în mare
măsură determinate de globalizare și de noile tehnologii, se numără inovarea
producției de droguri și a metodelor de trafic, apariția de noi rute de trafic și
dezvoltarea piețelor online. La nivel mondial, Europa este o piață importantă
pentru droguri, alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor
din alte regiuni ale lumii. America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii sunt surse
importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este
o țară-sursă importantă pentru noile substanțe psihoactive, pentru precursorii
drogurilor și pentru substanțe chimice înrudite. În plus, unele droguri tranzitează
Europa în drum spre alte continente. Europa este, de asemenea, o regiune de
producție pentru canabis și pentru drogurile sintetice; producția de canabis este
destinată în special consumului european, în timp ce unele droguri sintetice sunt
produse pentru piața europeană și exportate către alte părți ale lumii.
Juristprudență:
  Esenţială în stabilirea încadrării juridice a faptei de cultivare a cannabisului
este intenţia cu care inculpatul a procedat la cultivarea drogurilor: pentru consum
propriu, caz în care fapta constituie infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000, sau dimpotrivă, în scopul comercializării, caz în care sunt
aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Cultivarea de droguri
de risc, însoţită de împrejurări obiective cum ar fi cantitatea mare de plante de
canabis descoperită la locuinţa inculpatului, identificarea în aceeaşi locaţie a unui
grinder şi cântar de mare precizie, existenţa unui denunţ privind activitatea ilicită a
inculpatului ar putea fi, în mod obişnuit, suficientă pentru a se înlătura ipoteza
cultivării în scopul consumului propriu a canabisului.

Bibiografie:

 Raportul european privind drogurile 2021: Tendințe si evoluții

 Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului

ilicit de droguri in Romania
 Gh. Diaconu, Drept penal, Parte generală, Ed. Lumina Lex, București, 2010,
p. 128
 G. Valeria Sabău, Traficul și consumul ilicit de droguri și precursori, Ed.
Universul Juridic, București, 2010, p.194