CAPITOLUL III

PROIECTAREA VINCIULUI DE ANCORĂ

3.1. Descrierea si utilitatea vinciului de ancora

Mecanismele de ancorare, legare și remorcare au rolul de a realiza forța
necesara virării
ancorei sau tragerii navei pentru acostare sau remorcare.

Când pentru ancorare se folosește un lanț aceste mecanisme au ca

organe de lucru una sau două roți cu canal profilat (barbotine) care
angrenează pe lanțul de ancoră tensionat. Pe același arbore principal pentru
legare, există tamburi de capăt pentru manevrarea parâmei cu capăt liber.
Mașinile cu ax orizontal se numesc vinciuri iar cele cu ax vertical cabestane.

Vinciul ancorei, se află amplasat de regulă la prova pe puntea teugă,

are axul de rotaţie orizontal şi se compune din: două barbotine profilate anume
pentru zalele lanţului, prevăzute cu sistem de frânare.

În cazul filării lanţului de ancoră barbotinele se rotesc liber pe ax şi pot

fi reduse din viteză cu ajutorul unor frâne cu fricţiune, iar în cazul virării
lanţului, barbotinele se cuplează cu axul vinciului, acesta fiind rotit de motorul
de acţionare pe diferite trepte de viteză.

Pe axul orizontal principal are dispuşi doi tamburi (clopote), ce pot

fi cuplaţi sau decuplaţi după nevoi şi care se folosesc la manevrarea parâmelor.

Spre deosebire de vinci, cabestanul are doar un capăt liber al axului principal pe care
se
pot monta barbotina si tamburul de manevra.

In cazul acționarii electrohidraulice mașina de ancoră dispune pe punte doar de un

hidromotor, restul instalației hidrostatice fiind amplasat centralizat.
Fig.3.1- Vinciul de ancora: 1 - manivelă; 2 - tambur; 3 - manivelă
pentru frână; 4 - manivelă.
 Un mecanism de ancorare și legare trebuie să asigure:

tragerea navei pe lanț până la verticala ancorei fundarisite

smulgerea ancorei de pe fund și ridicarea ei cu min 9m/min; la apropierea ancorei de
viteza de virare să fie de maxim 10m/min iar la intrarea ancorei în nara de maxim 7m
ridicarea ambelor ancore de la jumătatea adâncimii de ancorare cu viteza de min 9m/
ridicarea unei ancore de la lungimea maximă a lanțului fundarisit
manevrarea parâmelor de legare pe tamburii de capăt la for ța periferica max
fundarisirea ancorei cu ajutorul frânei sau a mecanismului
Vinciul de manevră cu tambur cilindric trebuie să asigure:
înfășurarea și desfășurarea parâmei sub sarcina cu tambur decuplabil
funcționarea in suprasarcina la acostarea navei având însă limitatori de moment max
menținerea cablului tensionat cu ajutorul frâne i si atunci când mecanismul nu este

3.2. Elemente de calcul a instalației

Datorita utilizării acționarii electrice a instalației de ancorare practic numai pe perioada

virării ancorei și lanțului acesteia, calculul instalației se va face ținând cont nu mai de solicitările
ce apar numai pe parcursul acestei perioade.

Calculul se va referi doar la partea de acționare electrică (electromotorul utilizat) deoarece acesta este com

Pentru simplificarea calculelor se va considera că deplasarea navei pe lanț (etapa I) se

realizează cu viteză constantă.

În calculul caracteristicilor constructiv-funcționale ale elementelor constructive ale

instalației de ancorare intervin următoarele mărimi10:
   ∇ = deplasamentul volumetric corespunzător liniei de
încărcare de vară [m3]; v = dx1/dt = viteza navei [m/s];

 Ibidem, pg 234.
10
vlt = viteza lanțului [m/s];
Ma = masa
ancorei în aer
[kg]; Ga =
greutatea
ancorei în aer
[N];
Gaapa = greutatea ancorei în apă [N];
q = greutatea unui metru liniar de lanț
în aer [N/m]; qapa = greutatea unui
metru liniar de lanț în apă [N/m]; Qapa
= greutatea unui metru liniar de lanț
în apă [N/m];
d = diametrul (calibrul) tijei zalei lanțului
de ancoră [mm]; Llt = lungimea totală a
unui lanț de ancoră [m];
Na = caracteristica de dotare a navei = ∇ 2/3+
2∙Bx∙h + 0,1∙A [m²] B = lățimea maximă a
navei [m];
h = înălțimea convențională de la linia de plutire de vară până la fața
superioară a
 învelișului punții celui mai înalt ruf = a + Σhi [m];
a = distanta măsurata pe verticală la secțiunea maestră de la linia de
încărcare de vară
 până la fața superioară a învelișului punții superioare [m];
hi = înălțimea în planul diametral a fiecărui nivel al suprastructurii
sau rufului cu o
lățime mai mare de 0,25∙Bx [m];
A = suprafața velică în limitele lungimii de calcul a navei
considerată la linia de încărcare de vară (se include aria proiecției
corpului emers al navei pe planul diametral, suprafața proiecțiilor pe
 planul diametral ale suprastructurii și tuturor rufuril or cu lățimea mai
mare de 0,25∙Bx) [m²].

În ceea ce privește lanțul de ancoră al navelor cu zona nelimitata de navigație, se pre ede ca diametrul m
[N/m].

Masa ancorei nu trebuie să fie mai mică decât valoarea  Mamin = k ∙ N a [kg], unde k reprezintă u

11 Creangă, V, Lungu A, Paraschivescu, Op.citită, pg.39.

 Valorile Gaapa si qapa12 se pot determina cunoscând valorile acestor greutăți în aer și
 înmulțindu-le cu un coeficient ce ține cont de împingerea arhimedică exercitată de apă asupra
ancorei și lanțului ( β).

Deci: Gaapa= Ga ∙ β qapa = q ∙ β .

Coeficientul β13 se calculează cu relația: β = (ρOL- ρapa )/ ρOL. Pentru

densitățile cunoscute
ale oțelului (7800 kg/m3) și a apei de mare (1025 kg/m3) rezultă: β = 0,8

Pentru a realiza calculul de dimensionare al instala ției este necesară cunoașterea forțelor 
ce solicită elementele componente ale acesteia. Pentru perioada de staționare a navei la ancoră se
 pot scrie următoarele (vezi tabelul 3.1.):

- în punctul O: T0  = T1  ∙ cosφ;

- în punctul O1 T2    φ 2 = Fe xt 

 în care T1 și T1' sunt reacțiunile din fundul mării și din lanțul de ancoră în punctul de
contact al acestora, iar T2 și T2' sunt reacțiunile din nara de bordaj a instalației de ancorare a
navei și din lanț în punctul acestora de contact.

Având în vedere faptul că lanțul de ancoră adoptă pe perioada staționarii forma

lănțișorului, în fiecare punct al lanțului liber suspendat componenta orizontală a f orței de
 întindere are aceeași valoare constantă, astfel:

T1-cosⱷ1= T2 cosⱷ2=_= Ti- cosⱷi

La filarea unei lungimi mai mari de lanț decât adâncimea de ancorare,

unghiul dintre lanț și fundul mării în punctul de contact al acestora este nul,
reacțiunea locală din lanț neavând componenta pe verticală ce ar putea
produce ridicarea cheii de împreunare a ancorei.

Astfel pentru h > O se pot scrie egalitățile:

ⱷ1=0; T0=T1-cosⱷ1=_= Ti-co ⱷi=Fext

 Fext reprezintă componenta orizontală a sumei forțelor exterioare a
sistemului navă-lanț- fund de apă, care acționează asupra navei tinzând să o
îndepărteze de punctul de ancorare. Forțele exterioare au origine diversă,
dintre toate evidențiindu-se cantitativ doar cele

1
2

 
I
d
e
m
,
p
g
.
4
0
.
1
3

 
I
d
e
m
,
p
g
.
4
1
 produse de interacțiunea curentului marin ( Fc  ) și vântului ( F v) cu porțiunea imer
emersă, a corpului și construcțiilor aflate pe puntea principală a navei. Astfel:

Fext Fc + Fv  [N]

= 0 ,5+ ∑  [ ]
Cele două forț e perturbatoare ale echilibrului static al navei aflate la ancoră se pot calcu
utilizând relațiile: = [ ]

in care: apa = densitatea apei de mare = 1,025 [N∙s² /m4];

kk  =coeficient de corecție pentru influența curburii corpului navei (determinat tabelar
tabelul 3.l);

= coeficient de frecare al apei de carena = 1,14…3,84; Tabelul 3.1

= majorare a coeficientului
L/Bde frecare6,0
datorata prezentei
8,0 asperităților
10pe corpul navei
12 >12
= 0,7…1,2 (valorile mai mici corespund navelor cu construcție sudata a învelișului corpului);
kk 1,04 1,03 1,02 1,01 1,0

 Aud  = suprafața carenei;

v∑= vc+ vt 
vc = viteza curentului marin = 1…2,57 [m/s] (pentru navele cu zona nelimitata de
navigație);
vt  = viteza navei la tragerea acesteia pe lanț = 0,1…0,3 [m/s];
kv = coeficientul de presiune al vântului = 0,24…0,61 [N s2 /m4];
 A = suprafața velică a navei [m2];
vv = viteza vântului = 4…12 [m/s] (corespunzător 3…6 grade Beaufort).
 În urma rezolvării ecuației lănțișorului, pentru reacțiunile de la
capetele lanțului de
ancoră se vor găsi următoarele relații de calcul:

− (+ ℎ) 2(   + ℎ)
= ]   [

( )
[N].
( )

Lungimea lanțului de ancoră liber suspendat în apă este: \ 

( = + ( + ℎ ) [m]

Conform A.N.R., lungimea totală minimă a unui lanț de ancoră

este Lmin = 2,5 H (pentru o adâncime de ancorare de calcul de 50…150 m).
Trebuie remarcat faptul că adâncimea uzuală de ancorare în practica maritimă
atinge valorile de 15…30 m, rareori depășind 50 m.

În aceste condiții lungimea lanțului așezat liber pe fundul mării este:

ll = Lmin - l [m]

Datorită maselor variabile suspendate de nara de bordaj a instalației de ancorare (lungimi

diferite de lanț imersat, smulgerea ancorei de pe fundul apei etc.), forțele de tracțiune la
 barbotina vinciului de ancoră pe timpul virării ancorei variază pe parcursul
diferitelor etape ale acestui proces. În general, forța de tracțiune la barbotină
(T ) este determinată de două componente: forța de greutate a lanțului liber
suspendat în apă și forța de greutate a lanțului
suspendat între barbotina vinciului și puțul lanțului de ancoră.

Forțele de tracțiune la barbotină, cuplul necesar al motorului electr ic de

antrenare și duratele diferitelor etape ale procesului de virare a ancorei sunt
prezente în cele ce urmează:

Etapa I14:
 Forța de tracțiune în lanț la barbotina vinciului este:

( )
= [N]
( )

 Ioni ță,I, Jimbu C, Apostolache, A- Op.citită,pg.248.

14
 Cuplul motorului electric de acționare este:

= [N∙m]

Durata de desfășurare a primei etape este:

= [s]

În relațiile prezentate apar mărimile:

  ηnb= randamentul funcțional al nării de bordaj = 0,65…0,80;

  ηnp = randamentul funcțional al nării de punte = 0,70…0,80;
  ηmec = randamentul funcțional al transmisiei mecanice = 0,42…0.82;
 Rb = raza barbotinei vinciului = 6,85 ∙ d [m] (d = calibrul lanțului [m]);
hnp = lungimea lanțului de ancoră suspendat în puțul lanțului [m];
i = raportul de transmisie al transmisiei mecanice = 100…200;
ni = turația motorului electric corespunzătoare cuplului la axul acestuia [rot/min] (r
din caracteristica mecanică a motorului).

Etapa II15:

O dată cu terminarea virării porțiunii de lanț aflate pe fundul apei, forța de tracțiune la
 barbotină crește datorită rezistenței opuse de ancoră, fapt pentru care nava este nevoită să se deplaseze î

Timpul de desfășurare al etapei a doua este:

( )
= ( )
[s]

Etapa III16:
 Aceasta etapă corespunde exclusiv procesului de „smulgere” al ancorei. For ța de
tracțiune necesară la barbotină prevede învingere a atât a forțelor de greutate ale ancorei și

1
5

 
I
d
e
m
,
p
g
.
2
5
2
.
1
6

 
 

I
d
e
m
,
2
5
4
.
 lanțului filat cât și a celor de reținere a ancorei pe fundul apei ( F a). Forța de
reținere a ancorei pe fundul apei nu poate fi precis calculată, ea depinzând de o
serie de factori de origine complexă. Totuși ea este estimată în mod
acoperitor ca fiind egală cu dublul greutății în aer a ancorei. Se vor putea
determina astfel următorii parametrii:

Forța de tracțiune în lanț la barbotină este:

= [N]

Cuplul la axul motorului electric (momentul necesar de smulgere) este:

= [N∙m]

Timpul de smulgere al ancorei (de repaus sub curent) este: tm  ≈ 60s.

Etapa a treia ia sfârșit în momentul în care ancora nu se mai află în contact direct cu
fundul apei și când forța de tracțiune și momentul necesar scad la valorile T  IV  respectiv M IV.

Etapa IV17:

La începutul acestei etape se înregistrează mărimile:

Forța de tracțiune în lanț la barbotină:

= [N]

Cuplul la axul motorului de antrenare:

= [N∙m]

Lungimea lanțului aflat în apă scade continuu prin virarea cu viteză

constantă asig urată de vinciul de ancora, fapt ce duce la scăderea uniform
liniară a forței și a cuplului necesar la
 barbotină. La finalul etapei a patra (momentul în care ancora ajunge în dreptul
nării de bordaj),
17   Idem,
pg.258. 31
 forța și momentul devin:

= [N]

18   Idem,
pg.258. 31
 [N∙m]
=

Durata celei de-a patra etape se poate calcula cu relația:

()
= [s]

Etapa V18:

La intrarea ancorei în nara de bordaj forțele de frecare cresc substanțial datorită forțelor de apăsare mult
urmare, la finalul etapei a cincea, se vor înregist ra mărimile:

Forța de tracțiune în lanț la barbotină: = [N]

Cuplul la axul motorului: = [N∙m]

Pentru a se evita eventualele deteriorări ale bordajului prin lovirea acestuia cu ancora și
 pentru diminuarea solicitării suplimentare a motorului odată cu creșterea forțelor de frecare din instalație
Un caz deosebit în funcționarea instalației de ancorare îl reprezintă funcționarea în
„regim de avarie” care presupune virarea ancorei de la o adâncime egală cu lungimea  Llt a lanțului. Într-o a
motorului pe durata acestui regim. Se pot calcula următoarele mărimi:

18  
  Idem,
pg.261. 32
 Forța de tracțiune în lanț la barbotină la începutul virării:

= [N]

18  
  Idem,
pg.261. 32
 Momentul la axul motorului electric la începutul virării:

= [N∙m]

Forța de tracțiune în lanț la barbotină la finalul virării:

= [N]

Momentul la axul motorului electric la finalul virării:

= [N∙m]

Timpul de virare a ancorei în regim de avarie:

= [s]

Calculul motorului are în vedere determinarea solicitărilor maxime la

care acesta este
supus în condiții normale si de avarie precum și alegerea motorului din
cataloagele specializate.

Inițial se calculează cuplul mecanic necesar a fi furnizat de către motor în cele mai
defavorabile situații posibile:

cuplul necesar smulgerii ancorei de pe fundul apei:

= − [N∙m]

cuplul necesar virării ancorei de la o adâncime egală cu lungimea lanțului

de ancoră:

=− [N∙m]

cuplul necesar virării a doua ancore de la adâncimea H:

=− [N∙m]

Dintre cele trei momente se va lua în calcul33

momentul de valoare maximă ( Mmax).
 Deoarece pe parcursul situațiilor amintite motorul se află în regim de
suprasarcină, pentru
calculul cuplului nominal al motorului Mn se va utiliza relația:

34
 = [N∙m]

unde:  Mmax = max (Msm; M L ; Ma );

lt

lcoeficientul de suprasarcina al motorului.

In ceea ce privește turația motorului, aceasta se poate determina prin

prisma vitezei de virare a lanțului. Turația nominală de calcul este:

[rot/min]

 în care: nmed = turația motorului ce corespunde vitezei medii de virare a

ancorei

= [rot/s]:

= 9,55 = 9,55 [rot/min]

 Llt = lungimea imersată a lanțului de ancoră [m];

tt ot  = timpul total de virare al ancorei [s];

 y = coeficient dat de relația= 1 − , unde sn = coeficientul de scădere al tensiunii de

alimentare a motorului pe timpul suprasarcinii (pentru motoarele asincrone cu rotor în
scurtcircuit: sn = 0,1).

O dată calculate turația și cuplul nominal se poate determina puterea

de calcul a
motorului Pnc cu relația:

= [kW]

 în care: Mn  = momentul nominal al motorului [N∙m];

35
 nnc = turația nominală de calcul a motorului electric de acționare
[rot/min].

Cunoscând toate aceste caracteristici se alege din cataloagele specializate

un motor care
să corespundă parametrilor calculați sau altora imediat superiori.

36
 3.3. Calcul specific al instalației

Din prezentarea și planul general de construcție ale navei se pot desprinde următoarele
caracteristici constructive:

deplasamentul navei: Δ = 39000 tdw;

suprafața velică a navei în limitele lungimii de calcul: A = 1525 m²;
lățimea maximă a navei:  Bmax = 31,5 m;
suma înălțimilor etajelor suprastructurii pupa și niturilor cu lățimea mai
mare de (0,25 B): Σhi = 13,4 m;
înălțimeaconvențională de la linia de plutire la acoperișul celui mai
 înalt ruf: h = 16,6 m.

Caracteristica de dotare are astfel valoarea:  Na  = 2999,3 m².

Alegerea parametrilor dimensionali ai lanțului si ancorei

În conformitate cu valoarea caracteristicii de dotare a navei se aleg:

lanț
• de ancoră cu calibrul: d = 90 mm (lanț cu rezistența mărită) conform STAS
168-80;
lungimea unui lanț de ancoră: Llt = 316 m;
ancoră tip Hall cu o greutate: Ga = l0 tf = 98066 N (STAS 595-80).

Având în vedere acești parametri, pentru un metru liniar de lanț de ancoră se determină o
greutate: q = 1595,9 N. În apă greutatea aceleiași lungimi de lanț va fi: qapa = 1388,4 N. Greutatea an

Adâncimea de ancorare considerată este  H = 100 m. Corespunzător acesteia si stării de echilibru static
= 187,51 m. Lungimea de lanț așezata liber pe fundul apei este ll = 129,49 m.

Forțele exterioare ce acționează asupra navei

La calculul acestor
densitatea forte=s-au
apei: ρ luatt/m³
1,025 în considerare
; următorii parametri:
coeficientul de frecare al apei de carena: f = 1,7;
coeficientul de corecție pentru influenta curburii corpului: kk  = 1,042;
37
 majorarea coeficientului de frecare datorată asperităților: Δ f=  0,7;
coeficientul de presiune al vântului: kv = 0,37 t/m2;
aria suprafeței carenei: Aud  = 10090,421 m2;
viteza navei la tragerea pe lanț: vt = 0,21 m/s;
viteza curentului de apă: vc = 2,5 m/s;
viteza vântului: vv = 11,8 m/s.

În urma calculelor efectuate s-au determinat următoarele valori pentru forț ele exterioare:

forța perturbatoare produsă de curentul de apa: Fc = 93861 N;

forța perturbatoare produsă de vânt: Fv = 84161 N;
forța perturbatoare exterioară totală: Fext =178020 N.

Forțele de tracțiune la barbotină și cuplurile necesare la axul motorului de

acționare pe parcursul etapelor virării ancorei de la adâncimea H 

În calcule s-au utilizat următorii parametri:

raza barbotinei vinciului: Rb = 0,596 m;

randamentul mecanic al acționarii: ηmec = 0,55;
randamentul funcțional al nării de bordaj: ηnb = 0,76;
randamentul funcțional al nării de punte: ηnp = 0,79;
lungimea lanțului de ancoră suspendat în puțul lanțului de ancoră: hnp =6,7 m;
înălțimea narii de bordaj față de nivelul apei: h = 4,75 m;
raportul de transmisie mecanic: i = 200;
viteza medie de virare a lanțului: vltmed = 10 m/min.

Etapa I:

Forța de tracțiune la barbotină: T I  = 425600 N. Cuplul necesar la axul motorului de acționare: M I =

Etapa II:

Forța de tracțiune la barbotină la sfârșitul acestei etape este: T I I  = 562990 N. Cuplul necesar la axu
38
39
  înregistrate pe toata perioada procesului de virare a ancorei, corespunzând începutului
ancorei de pe fundul marii.

Etapa III:

Forța de tracțiune la barbotina: T  III = 304920 N. Cuplul necesar la axul motorului de ac

Etapa IV:

Forța de tracțiune la barbotină: T  IV  = 129030 N. Cuplul necesar la axul motorului de ac

Etapa V:

La sfârșitul acestei etape vor fi determinate următoarele valori: forța de tracțiune la

 barbotină: T V = 161290 N și cuplul necesar la axul motorului de acționare: MV  = 828,0

In urma obținerii acestor rezultate se poate trasa diagrama de variație a

forței de tracțiune
la barbotină pe perioada procesului de virare a ancorei.

Forțele de tracțiune la barbotină și cuplurile necesare la axul motorului de acționare pe

parcursul virării ancorei de la adâncimea Llt

Pe parcursul virării ancorei de la o adâncime cel puțin egală cu cea a

lanțului de ancoră se
vor înregistra următoarele valori pentru parametrii amintiți:

la începutul virării: Tin = 725090 N; Min = 3882,6 N∙m;

la ajungerea ancorei în dreptul narei de bordaj: T = TIV; M = MIV;
la finalul operațiunii de virare: T = TV; M = MV;

În mod asemănător se poate trasa graficul de variație al forței de tracțiune la barbotină.

40
Calculul puterii acționării electrice a vinciului
 Motorul electric de antrenare al vinciului va fi astfel ales încât să facă
față solicitărilor maxime de cauzalitate diversă ce pot apărea în exploatarea
instalației de ancorare. Astfel, literatura de specialitate prevede ca la alegerea
motorului electric să se considere cuplul maxim de exploatare al motorului cel
mai mare cuplu dintre următoarele trei:

41
 • cuplul necesar smulgerii ancorei de pe fundul apei (Msm);
• cuplul necesar virării ancorei de la o adâncime egală cu Llt (MLlt);
• cuplul necesar virării a două ancore de la adâncimea H (Ma).

Pentru aceste cupluri s-au determinat valorile:

 Msm = 3004,3 N∙m; M Llt = 3882,6 N∙m; Ma = 3258,2 N∙m.

Se observă că momentul maxim este M Llt. Momentul nominal la axul motorului este Mn = 2065,2 N∙m (s
Având în vedere cuplul și turația nominală ce trebuie asigurate de motor, se poate
determina puterea nominală de calcul a acestuia: Pnc = 120,9 kW.

➢ Alegerea motorului electric de acționare a vinciului

Din catalogul19 firmei UMEB ELEKTROMOTOREN am ales următorul motor electric de acționare a v
1,8; greutatea = 1150 kgf.

42
43