FISA ANALITICA de evidena a monumentelor istorice Biserica cu hramul ,Sf. lerarh Nicolae” din satul CURECHIU, comuna BUCURESCI, Judetul HUNEDOARA 1. DENTIFICARE Cod Tinta 1955 Tista 1991 1993 z Z Tista 2004 ‘Monument Da ‘Ansamblu Sit i T 1 1 2. 2. 2 2 F i E 7 T 1 r 1 1 1 1 1 1 1 2, LOCALIZARE ADMINISTRATIVA/AMPLASAMENT _ Stat ‘Romania z IudeVnumelindieni mami Hunedoara ‘Oras sat — comund actual ‘Sat Cuechiuy com. Bucweseh (Cod posi 337146 ‘Strada, nomi actuale ‘Numaral 108 ‘Oras sat ~ comund originarTaniorioare ‘Stradi, numdr anerioare Referinje cartograficeloponimis Referine cadastral Referineprivitore Ta Zona de protecie (Categoria de aritecturt “Tipul de flosins sau funeiunes Folosina actuals Folosina inalTosnjaanterioard Biseroi de cult (2:15. Foto 216. Reglementiri urbanisife fa care 36] Biseried Inserie J 3. STATUT PROPRIETATE, — [3:1. [Actual proprietar Comuniatea coer] [5.2.—[Proprita oiginar Comunitatea (33. [Proprietari anterior ‘Comunitates (Ba Tilizator ‘Comunitates I 4 DATARE. Daiave prin perioadeseeole 42. | Datare prin intervale de date 43.__| Datare precisi 1785, 44. | Justiicarea datinit Conform inseipied de pe ancadamental inerii de pe latura de vest 3i Liste ‘Monumentelor Itorice din 2004 5. PERSOANE SI EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUL 5:1. | Ctitorifinanator ‘Comunitatea 32. | Aulorimester Meteri ~ “Rancea Urs, Ramcea Criclan 51 Simion Dia’ Catapetesma a fost ealisaté de “pope” Ioan Zagravul din Deva 53. [ore smarea riseoala din 1784, Tarai ple in nogpica de 1 nojemibri, dau semne de demoralizare. A doua zi, in bisrica din CCurechi, Crigan le-a eda analeleisteriet roi. tet absiei, me de la cel anterior, i plstrindu-se drept presol o sel8 Raneratt roming folostd i astizi, adusi de Ia Genmisara, din ruinele vestie stun’ tenmale romane, Pe ancadramentele color doud usi amplasate pe laurle de sud i vest afl oui isan, Acestea menfioneazi et "s-au facut aceastdbisericd,amul 1785, fe. tn [4 le”, prin osteneala mesteilor"Rancea Urs si Rancea Craetun yi Sion Dig, Despre mesterii Rencea, poporul a pastrat informajia ea rau de Valea. Arieyului, din saul Bizesti, Analogiile slistice, ale bisericii Curechiu, eu cele contemporane, pstate tn partea loculi, dar si informaile documentare, din vremea tiscali, privitoare la familia Rances, sujin dateletransmise prin trait. Aporul mesteior din Bazeyti la stitoria de la Curechiu nu exclude existenja celor local cdror doved8 0 face presenia Pe santierl, din 1784, de la Almasu Mie de Munte,a mestruli Bala: din Cure, pictur, dar prezenja acesteia nu trebuieexclush, pile putnd si o cure atunc end, Inchsicultlu, a stat, veme indelungata,expusd intemperior.Prezena ei ete positila x att mai mult cu cat timpls, realizatd in 1788, pstreaza pecetea pencllui “pop oan Zugravul din Deva. Din patrimoniul leagulsflcuserd pare mai multe coune ‘mobile execuate pe suport din lenin (unele au aparinutvechilorbisecidezafectate din satele Bucurest si Sesur ind semnate de pietori Constantin din Rigs, loan din Ardeu si Stan din Rasinar i stiela (provenite din cenreleartistce dela Nila gi La). Usile Iplteti au fost pictate tn anul 1872. Ediiciul, stinft la S noiembrie 2000, tm urna [___|une’ ample renova Cea mai de seam dinte valejcle acestui monument izvoriste din atingerea sa cu Hi spre Alba Tuli, surprinsideinterveniaarmatel rederea si dorinja de a lupta, inserifndastfelLicayul in [Lacagul fusese atunci reinnoit in dimensiuni ample, recuperindu-se, indeosebi la Pere fencuif pind Is restaurarea din ani 1969-1970, nu mai plstreacd urme de e sein de conseripileanilor IBOS s 18291831. In reams | 134reeensimintelor ecleziastice din 1733, ]iscoalet firinegt din 17R4-1785, inantaga Disevicl ectuale, menjionall in ubelee] ‘Transilvanie (1769-1773), a fost dezafecttscultuli ‘| 1750 si 1761-1762 si pe hart iosefind a 6. DES 61 SCRIERE, Zona si ajezarea Comuna Bucureyt este siti tm partea nordic a judeju 3 exprinde cine localiti Bucuresei, Curechiu, Merigor, Rovina si Deserve obieciv individual Plan 7 Elevafie asive ale preilor agezate pe un soclu din piatri, se imbind in sistem "eoada de rndunica", iar —capetelebirmelor superioare se ‘intersecteazi in console. Accesul in bisericd 2 face pe dou ust famplasate pe laturile de sud si vest. Acoperirea interioruui cuprinde un tavan rept peste pronaos si» bolth semicilindricd peste naos si altar, cea din rma inersectatt cu tre gil curbe. Pe Itura de nord biserica preznté fereasta te pe cea de sud siete tuna pe cea a decrosului aosulu. Absida de est prezini tei ferestre pe lature sale de est, sues gi sud. Peretcle care separs pronaosul «de naos prezima o desehidere central pent tcces gi cite un eadra de-o parte side alta @ sa. Accesul in altar se realizeaza pe usile Implritesti incadrte de ule diaconesti Inlocuite eu draperi.Biseriea este prevazwt cu un tum clopotnia riicat deasupra pronaosului prevazut eu dows foigoare deshise Suprapuse, in consol i terminate cu o flea elt inveitoarea este din sj pentru Inte acoperisulbiserci, Ancadrameniele eclor dou lari sant steibatute de chenare seulptate pe motivul ftinghiei sia drepeunghini tit in iggonal8; un vrej eu frunze spirale (cee), urcind pe cel de vest gi eu lori (zeta § lala), pe eel cadru, Pevchile de console, in| plan.’ inclinat, Prezintd crestitri ce sugereaz forma "eap decal” iar capetcle grinzlor ce susfin steasina pe vest. prezints cioplitui diverse cutbe gi drepte), aladele sunt din lent sparen 155~~ Teonostasular necesit Tnienanit urgent de consolidare gi rstaurare 8, DOCUMENTARE/REFERINTE — 81, | Bibliogratic ] Bunea, Augustin, Episcopal Toan Tnocent Kien, Blah, 1900 p. 360: Tem, Stata roménilor in Transilvanta fn al 1750, lewd de vcaril episcopese Petru Aron, Sibi, 1901, p.25: CCiobanu, Viti, Staistica romnitorardelen din anit 1760-1762, in Anuarul Institut! de Istorle Najionala, Chai, an. 3, 1926, . 666 CCristache-Panait, Toana, Arhitec Hunedoara, Bucuresti, 2000, p. 76-78 Dabaran}, Adina, trl s cvlizae i comuna Bucuresci, Deva 2010, p. 60-61 Dobrei, Florin, Biserille ortodoxe hunedarene, Regis, 2011, p. 408-409; Gagyi de Etéd, Eugen, Regulatio Diocesis Transtvamicae Disumitae anno’ 1805, in Transilvania. Foala Asociajiune! transilvane pent Hieranura romnd si eultura poporul roman, Sibiu, an. 42, 1911, I, p 168 Onis, Mitel George, Aspecte din via bisericzased din fost Protopopiat Zarand (lucare de licen), Sibiu, 1994 (Biblioteca Facultii de Teologie din Sibiu), p. 61 Prodan, David, Rascoala lui Hore I, 1984, p.286289; Il, p. 477 Voileanu, Matei, Conibujine la istoriabisericeascd din Ardeat, Sibiu, 1938, p- 76-77 Wem, Sse fad Tumind. Biseria romenitor din Ardeat tn veacul lea, Sibi, 1926, pA. ra de lenn din judeud Dosare irapoarte, im | arhive ia, plana, desenecure ‘BA | Foiogni Da 35. [Ale informa 9. NIVELUL DE INTERESICLASARE [o.. | Gropa valorca ean B a 972. | Categoria dup natura obiostivalat :a 0 2 2 ‘93. | Crt de evaluare global 9.4. | Data si documentl protetiei 9.5. | Codul primit prin respectvul set 10, SISTEMATIZAREA EVIDENTEL 10, | Data redactiri figs TRO9201 10.2, | Insituja in eadrul cela sa edactat | Asociaja Filantropia Onodoxa - Deva fia TOS. [ Auorl ge i caltatea acestaia CCiocgan Adriana Gabriela — Expert estaurator bunuri culture TO. | Trimiterea la documentaia Potograiel | Baca de date Asociaja Filatropia Orodoxt | aferena — Deva; autor ants fotograf Emil Bénut TOS. | Trimiterea la documentaia desenati | Baza de date AsociatiaFilantropia Ortodoxt ferent = Deva; autori Arhiter Bogdan Demetrescu si Athitect Bogdan Isopescu de ls Facultatea de Arhitecturd, Univesitaten "Politchnica Timigoara, 1036. | Semitura autograft a specialist i care aintoemitfiga fe TO. | Semndtara st sampilacondacttorur Institue in eadral eatin s- redactat fis TOS. | Numdval procesufu-verbal de valdare 7 In Comisia regional « monumentelor 159