Romantismul este mișcarea literară și artistică ce apare la sfarșitul secolului al XVIII-lea și se dezvoltă în prima jumătate a secolului al

XlX-lea, caracterizându-se prin predominanța sentimentului asupra rațiunii, a imaginației și a libertății de creație. Se manifestă ca reacție
împotriva rigorilor clasicismului și propune libera expresie a sensibilitatii, cultul eului, înnoirea limbajului poetic. Idealul estetic se naște acum
din cultul misterului, din fantezie sau pasiunea trăirii, sufletul romantic alunecând între contraste: fizic/metafizic, finit/infinit, rațiune/sentiment,
explorand depărtarile, transcendentul, dincolo de marginile lumii sensibile.
Poezia …………..reflectă trăsăturile acestui curent literar, romantism, precum: teme și motive specifice, evadarea din realitate, preferința
pentru nocturn, încărcătura stilistică, registrele limbii etc. Astfel, se constată armonia deplină a două/poate fi doar una teme/tema iubirea și/
natura, care dezvăluie concepția poetului despre dragoste:……………..(ex: iluzia împlinirii prin iubire în mijlocul unei naturi
calme, ocrotitoare, învestită cu atibutele sacrului, într-o desăvâr șită armonie cosmica ). Aceste teme sunt construite cu
motive specifice care………….(ex:definesc cele două planuri, interior – al trăirilor și sentimentelor eului liric- și exterior –
al naturii-. Iubirea este percepută ca rit de reintegrare în armonie cosmică prin „somnul” îndrăgostiților ,
conturându-se astfel o altă trăsătură a romantismului, evadarea în spații imaginare din realitatea dură care nu-i
aduce poetului împlinirea prin dragoste, prin intermediul visului – motiv romantic-: „Și visând o-ntreagă lume”. De
asemenea, motivul iubitei conturează apariția fantomatică și angelică a fetei în atmosfera magică a codrului, cu
chip „de înger drăgălaș”, de zeitate care privește în oglinda lacului, contopindu-se cu înaltul cerului și cu adâncul
apelor: „De-al tău chip el se pătrunde/ Ca oglinda îl alege/ Ce privești zâmbind în unde? E ști frumoasă, se-n țelege./
Înălțimile albastre/(...) Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri”. Tema naturii se construie ște cu
ajutorul motivelor specifice romantismului, în corespondență deplină a elementelor terestre și cosmice, într-o
comunicare înaltă a teluricului cu astralul: stelele scânteie printre crengi, „iese dulcea lună/Dintr-o rari ște de fag”
și se oglindește în undele poleite ale lacului, „Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate”. A șadar, dominante
sunt: motivul codrului, al pădurii arhaice, „codrul verde ”, „vechilor păduri”; motivul teiului, element vegetal ce
conferă sensibilitate și emoție momentului, „E-un miros de tei în crânguri”; motivul lacului, „Iată lacul”, în care se
oglindesc spațiile cosmice, stelele și luna ce constituie și ele motive romantice care descriu planul oniric/al visului
și susțin preferința poetului romantic pentru nocturn, „Stele-n ceruri, stele-n valuri”, „Luna plină”).
Sentimentele puternice de .............ale poetului sunt exprimate direct/indirect datorită marcilor lirismului subiectiv/obiectiv, forme
verbale și pronominale la persoanele I și a II-a/aIII-a, singular și plural..........................persoana a II-a constituind adresarea directă către ființa
iubită pe care instanța poetică o cheamă să-și îndeplinească visul de iubire în contopirea cu natura, iar persoana I plural sugerează ideea de cuplu.
Limbajul poetic deosebit de expresiv datorită încărcăturii stilistice este o altă particularitate a romantismului, ce dezvăluie și
accentuează sentimentele de.............ale poetului. Astfel,.................... (epitetele descriu natura paradiziacă, mereu aceeași în
eternitatea ei sacră, o natură protectoare ce oferă intimitate îndrăgosti ților, care creează o atmosferă romantică:
„vechilor păduri”, „Tânguiosul bucium”, „dulcea lună”, „codrul verde,/ (răspunde)„Fermecat și dureros”, „Luna plină”,
„Înălțimile albastre”. De asemenea, chipul iubitei, care întruchipează idealul de frumuse țe, este descris de epitetele
„chipul tău frumos”, „înger drăgălaș”, „(Ești) frumoasă”, iar epitetele „suntem atât de singuri/ Și atât de ferici ți!”
descriu starea de fericire a cuplului care visează la iubirea ideală. Personificările umanizează natura care devine
astfel capabilă să reflecte sentimentele de dragoste ale instanței poetice, exprimate la scară cosmică: „răspunde
codrul ”, „noaptea se trezește”, „Luna (...) îl străbate!, (lacul) „Simte-a lui singurătate”, „Înăl țimile albastre/ Pleacă
zarea lor pe dealuri/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri”. Metaforele joacă un rol aparte în crearea
unui cadru natural cu simetrii perfecte, desprinse din armonia întregului, percepută de eul liric în armonia
teluricului cu cosmicul: „cărări cu cotituri”, „Glasul vechilor păduri”, „rari ște de fag”, „miros de tei în crânguri”,
„umbra de răchiți”. Stările afective ale îndrăgostiților alternează, într-o empatie totală, cu armonia blândă a
elementelor naturii, în imagini artistice diverse: vizuale, „Vin' cu mine, rătăce ște/ Pe cărări cu cotituri”, „Pe când
iese dulcea lună/ Dintr-o rariște de fag”, „Iată lacul. Luna plină/ Poleindu-l, îl străbate”, „Ce prive ști zâmbind în
unde?/ Ești frumoasă”, „Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri”, „ Și suntem atât de singuri/ Și atât de
fericiți!”; imagini auditive care sugerează o atmosferă blândă și calmă prielnică iubirii, „Glasul vechilor păduri ”,
„Tânguiosul bucium sună”, „Îi răspunde codrul”; sinestezia este creată, la nivel olfactiv și vizual, de parfumul florilor
de tei care conferă momentului o tulburătoare emoție „E-un miros de tei în crânguri”. Sentimentul erotic se
împlinește astfel într-o atmosferă de reverie/de visare dulce, în mirosul adormitor al teilor din crânguri, sub lumina
„blândei lune”, călăuză a destinelor umane „Nime-n lume nu ne știe”).
O altă trăsătură a romantismului este reprezentată de amestecul de registre ale limbii în care predominant este.............( limbajul
popular/arhaisme ce ...................
Așadar, poezia..............., scrisă de................., conturează viziunea romantică a poetului asupra iubirii, prin tematică și motive literare, prin
mijloacele de expresie și prin limbajul utilizat.