Dilatometru plat

Sofron Barbu-Sebastian
Master, Inginerie geotehnica, An I, Facultatea de constructii, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

Rezumat
Dilatometrul plat sau DMT, este un instrument utilizat pentru masurarea caracteristicilor mecanice
ale solurilor. Sondajul cu dilatometrul plat a fost dezvoltat in Italia de Silvano Marchetii, a fost initial
folosit in America de Nord si apoi Europa in anii 1980, iar in prezent este folosit in peste 40 de tari. Din
rezistenta orizontala a solului este posibila trasarea unei serii de parametri geotehnici.

Cuvinte cheie: parametri geotehnici, DMT, nisipuri, argile, soluri moi, soluri tari

Introducere
Domeniul de aplicare a DMT este foarte larg, variind de la soluri moi la solurile tari. DMT este potrivit pentru
nisipuri, argile în cazul în care boabele sunt mici în comparaţie cu diametrul membranei (60 mm). Acesta nu este
potrivit pentru pietrişuri, cu toate acestea, lama este suficient de solida pentru a trece de straturi de pietriş de
aproximativ 0,5 m grosime. Datorită echilibrului de măsurare a presiunii zero metoda (metoda null), citirile DMT sunt
extrem de precise, chiar şi în situatiile pamanturilor extrem de moi - aproape soluri lichid. Pe de altă parte, lama este
foarte robusta (poate în condiţii de siguranţă rezista pana la 250 kN forţă de împingere) şi poate pătrunde chiar roci moi.
Argila poate fi testată de la cu = 2-4 kPa până la 1000 kPa (marne). Gama pentru moduli M este de la 0,4 MPa până la
400 MPa.
Caracteristicile lamei si a membrane constau in faptul ca dimensiunile nominale ale pânzei sunt de 95 mm
lăţime şi 15 mm grosime. lama are o margine ascutita pentru a pătrunde în sol. Unghiul de vârf de la margine este de
24 ° la 32 °. Secţiunea conica de jos are vârful 50 mm lungime. Lama poate rezista în condiţii de siguranţă până la
250 kN . Membrana din oţel circular are diametrul de 60 mm. Grosimea normala este de 0,20 mm (membrane de
0,25 mm grosime sunt folosite uneori în soluri care pot taie membrana). Membrana este montată la acelaşi nivel pe
lama şi păstrata în loc de un inel de reţinere.
Principiul de funcţionare al DMT este ilustrat în figura de mai jos . Lama lucreaza ca un comutator electric
(on / off). Scaunele izolante previn contactul electric a discului cu senzorul corpului din oţel care stau la baza
dilatometrului. Senzorul discului este staţionar şi se păstrează în presă,montat în interiorul scaunului de izolare.
Contactul este semnalizat printr-un semnal audio / vizual. Senzorul discului este la pământ (şi unitatea de control
emite un sunet) în cadrul unuia dintre următoarele împrejurări: - membrana revine împotriva senzorului discului(ca
înainte de expansiunea membranei); - centrul membranei s-a mutat 1.1 mm în sol (cilindru de oţel cu arc face contact cu
senzorul de disc de deasupra).

Figure 1. Hexahedral finite element mesh.

Metoda de cercetare
Interpretarea rezultatelor in termenii parametrilor de sol, astfel in multe cazuri, parametrii estimaţi de DMT
sunt utilizati prin aplicarea metodelor uzuale de proiectare. În acest mod, inginerul poate compara şi verifica parametrii
obţinuti prin alte teste, selectand profilurile de proiectare , apoi acesta aplica metodele uzuale de proiectare. Aceasta
metodologie lasa o usa larg deschisa varietatilor de aplicatii ingineresti. Principalele formule de reducere ce apartin
metodei DMT precum si principalele corelatii sunt : - p0 prima citire corectata p0 = 1.05 (A - ZM + DA) - 0.05 (B -
ZM - DB) - p1 a doua citire corectata p1 = B - ZM - DB
- ZM = citirea ceasului de presiune .
Daca DA & DB sunt masurate de aceleasi ceas folosit pentru citirile uzuale A si B, ZM = 0
ID = (p1 - p0) / (p0 - u0) u0 =preinserarea presiunii din pori
KD = (p0 - u0) / s'v0 s'v0 = preinserarea suprasolicitarii efortului
ED –modulul dilatometric ED = 34.7 (p1 - p0) ED nu este modulul lui Young E.
ED Poate fi utilizat doar dupa ce este combinat cu KD . Mai inatai se obtine MDMT= RM ED,
apoi e.g. E » 0.8 MDMT
K0 - coeficientul presiunii pamantului K0,DMT = (KD / 1.5)0.47 - 0.6 pentru ID < 1.2
OCR - raportul supraconsolidariiOCRDMT = (0.5 KD)1.56 pentru ID < 1.2
cu rezistenta la forfecare cu,DMT = 0.22 s'v0 (0.5 KD)1.25 pentru ID < 1.2
F - unghiul de frecare Fsafe,DMT = 28° + 14.6° log KD - 2.1° log2 KD pentru ID > 1.8
ch - coeficientul de consolidare ch,DMTA » 7 cm2 / tflex tflex de la A-log t DMT-A curba decalata
kh - coeficientul de permeabilitate kh = ch γw / Mh (Mh » K0 MDMT)
M - modulul limitat vertical drenat
MDMT = RM ED
daca ID £ 0.6 RM = 0.14 + 2.36 log KD
daca ID ³ 3 RM = 0.5 + 2 log KD
daca 0.6 < ID < 3 RM = RM,0 + (2.5 - RM,0) log KD RM,0 = 0.14 + 0.15 (ID - 0.6)
daca KD > 10 RM = 0.32 + 2.18 log KD
if RM < 0.85 set RM = 0.85
u0 presiunea echilibrata a porilor u0 = p2 = C - ZM + DA, in soluri cu drenaj liber
Citirile A si B sunt corectate pentru rigiditatea membrane.
Pentru a determina presiunile Po si P1 se folosesc urmatoarele formule:
p0 = 1.05 (A – ZM + ΔA) – 0.05 (B – ZM – ΔB) (1)
p1 = B – ZM – ΔB
Presiunile corectate Po si P1 sunt ulterior folosite in loc de A si B in interpretare. Corelatiile originale
(Marchetti 1980) au fost obtinute calibrand rezultatele DMT cu parametrii de calitate superioara. Multe dintre aceste
corelatii pun bazele interpretarii de azi, fiind confirmate de cercetari ulterioare. Interpretarea a evoluat prin descoperirea
celor 3 parametrii intermediari: indicele de material ID, indicele efortului orizontal KD si modulul dilatometric ED.
Acesti trei parametrii intermediari se relationeaza cu parametrii obisnuiti ai solului.
O interpretare mai exacta ne este furnizata prin intemediul urmatorilor parametrii:
-modulul constrans vertical drenat M (toate tipurile de pamant);
-rezistenta la forfecare nedrenata cu (argila);
-coeficientul presiunii laterale a pamantului K0(argila);
-raportul supraconsolidarii OCR (argila);
-coeficientul orizontal de consolidare ch (argila);
-coeficientul de permeabilitate kh (argila);
-unghiul de frecare ϕ (nisip);
-greutatea de volum γ si tipul solului (toate tipurile de pamant);
-presiunea echilibrata din pori u0 (nisip);
Corelatiile pentru argila se aplica pentru cazul in care ID<1.2 ,iar cele pentru nisip in cazul in care ID>1.8 .
Cei mai de incredere si folositori parametrii obtinuti prin intermediul DMT se considera a fi M si cu.
In imaginile de mai jos ne sunt prezentate reprezentarile grafice recomandate ale rezultatelor DMT.
Metoda DMT-σhc isi are radacinile in teoria dezvoltata de Baligh(1985).
Totusi in practica aceasta teorie are doua inconveniente:
-in cazul argilelor determinarea σhc –ului poate sa dureze destul de mult timp(reconsolidarea din jurul lamei a argilei de
joasa permeabilitate poate sa dureze cateva ore sau chiar 2 zile) ceea ce face din determinarea σhc –ului un process
destul de scump;
- s-a constatat ca factorul ρ nu este o constanta,fiind mai mult un factor variabil(variaza de cele mai multe ori in jurul
valorii de 0.10… 0.20).Drept urmare pana cand nu se vor gasi noi metode de selectare a factorului ρ, incertitudinea in
jurul suprafetei de frecare a pilotului este prea mare.Totusi in probleme destul de importante,metoda poate deveni ca un
supliment pentru celelalte metode , pentru a obtine informatii despre forma profilului fs,pentru a estima o limita
inferioara a valorii fs folosind ρ=0.10 .

Concluzii

Printre principalele aplicatii ale acestei metode in rezolvarea diferitelor probleme ingineresti,constau in situatii
precum realizarea fundatiilor de mica inaltime,in special in terenuri nisipoase,caz in care prelevarea de probe
netulburate si estimarea compresibilitatii sunt deosebit de dificile.Calcularea acestora se realizeaza prin intermediul
urmatoarei formule:
Δσ v
∑ M DMT
S1-DMT= Δz

Δσ v=este in general calculat in conformitate cu Boussinesq

Trebuie mentionat faptul ca formula de sus fiind bazata pe teoria elasticitatii liniare
furnizeaza o fundatie proportionala cu incarcarea, si nu este capabila sa furnizeze un rezultat nonliniar.

O alta problema in care metoda DMT este extrem de utila,o reprezinta cea a pilotilor incarcati axial si cea a
pilotilor incarcati lateral. Aceasta metoda se bazeaza pe determinarea σ'hc(efortul orizontal efectiv impotriva lamei
DMT,la sfarsitul reconsolidarii). Apoi un factor ρ este aplicat σ'hc iar produsul este folosit ca o estimare a suprafetei de
frecare a pilotului (fs = ρ σ'hc).

Bibliografie
- ASTM Subcommittee D 18.02.10 - Schmertmann, J.H.,Chairman (1986). "Suggested Method for Performing the
Flat Dilatometer Test".
- ASTM Geotechnical Testing Journal,Vol. 9, No. 2, June, 93-101.
- ASTM. "Standard Test Method for Performing the Flat PlateDilatometer ". Approved Draft, 2001.
- Aversa, S. (1997). "Experimental aspects and modeling indesign of retaining walls and excavations" (in Italian).
Proc.IV Nat. Conf. of the Geotechn. National Research CouncilGroup, Perugia, Oct., Vol. II, 121-207.
- Baldi, G., Bellotti, R., Ghionna, V., Jamiolkowski, M. & LoPresti, D.C.F. (1989). "Modulus of Sands from CPT's
andDMT's". Proc. XII ICSMFE, Rio de Janeiro, Vol. 1, 165-170.
- Baldi, G., Bellotti, R., Ghionna, V., Jamiolkowski, M.,Marchetti, S. & Pasqualini, E. (1986). "Flat DilatometerTests in
Calibration Chambers". Proc. In Situ '86, ASCESpec. Conf. on "Use of In Situ Tests in Geotechn.Engineering", Virginia
Tech, Blacksburg, VA, June, ASCEGeotechn. Special Publ. No. 6, 431-446.
- Baligh, M.M. (1985). "Strain path method". ASCE Jnl GE,Vol. 111, No. GT9, 1108-1136.