Tamaș Elena

Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

MEDIEREA CONFLICTELOR – CONCEPTE, DEFINIȚII, MODELE,

CARACTERISTICI, CONȚINUT PROCEDURAL, RELAȚII ÎNTRE ACESTEA,
REZULTATE CE POT FI OBȚINUTE.

Conflictul apare în toate activităţile umane şi în fiecare relaţie pe care o creăm.

Acesta este ceva normal și inevitabil deoarece face parte din conţinutul interacţiunilor sociale
(Strasser, Randolph, Necula, 2012, p. 3).

Potrivit lui (Loghin, 2022), conflictul este definit ca fiind “o stare și/sau situație de
dezechilibru față de un reper anterior considerat ca aflându-se într-un echilibru relativ sau
teoretic”. Acest dezechilibru generează anumite tensiuni atât interpersonale cât și intrapersonale.

Medierea, face parte din categoria metodelor de administrare și soluționare a situațiilor

conflictuale de tip restaurativ, colaborativ.

Potrivit lui (Loghin, 2022) medierea este “este un proces de soluționare a stărilor sau
situațiilor de tip conflictual în care unul sau mai mulți profesioniști special pregătiți, asistă parți
implicate, afectate și/sau interesate în soluționarea unui anumit conflict, având în vedere nevoile
și interesele acestora”

De exemplu, dacă mediatorul adoptă o poziţie superioară, acesta din start militează
împotriva medierii, deoarece el nu mai face parte din procesul de mediere ci el caută soluții,
adică nu mai respectă caracteristicile procesului de mediere.

O caracteristică specifică medierii, e prezenţa unei terţe persoane, calificate, cu rolul de a

facilita comunicarea între părţile aflate în conflict şi de a oferi acestora oportunitatea spre
găsirea unei soluții concepute și acceptate de ambele părți (Florescu & Bordea, 2010, p. 20).

Medierea este din ce în ce mai răspândită și folosită “ca un real succes în care părțile
consideră că este mai avantajos să apeleze la această formă de detensionare a unor raporturi

1
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

sociale” (Florescu & Bordea, 2010, p. 5). În acest sens, medierea are drept finalitate evitarea unui
proces judiciar și rezolvarea pe cale amiabilă a unui tip de conflict.

Dezvoltarea medierii în “speţele civile şi penale, alături de elementele de justiţie

restaurativă, se încadrează în contextul adoptării la nivel societal al unei etici
transmoderne a responsabilităţii” (Sandu, 2016, p. 45).

Etica responsabilității implică 3 valori, și anume: toleranța, cooperarea și grija față de

celălalt. Valorile etice și morale ale mediatorului și a părților pot fi, de multe ori, barierele care
fac diferența între asistare și obținerea de rezultate constructive și intervenție, manipulare și
obținerea de rezultate ineficiente (Loghin, 2022).

Potrivit lui (Loghin, 2022), caracteristicile procesului de mediere sunt:

În primul rând mediatorii sunt neutri, imparțiali și echidistanți, adică mediatorul este în
situație obligat să echilibreze nivelul de putere avantajând una dintre părți în defavoarea
celeilalte dar totuși păstrează neutralitatea și imparțialitatea, față de părțile aflate în conflict și
față de nevoile și interesele acestora.

Pe de altă parte, asigurarea părților asupra confidențialității privind informațiile legate de

starea sau situația de tip conflictual, participanți, procesul de asistare și rezultatele acestuia;

În ultimul rând, mediatorii nu oferă soluții, nu dau sfaturi, nu condiționează și nu

manipulează procesul de mediere;

Unul dintre principiile mediatorului este neutralitatea care are la bază “viziunea realist-
obiectivistă asupra practicilor comunicative, şi asupra socialului în genere” în
sensul în care mediatorul trebuie să se asigure că soluția părţilor este un produs al
interacţiunii dintre aceştia, iar rolul lui fiind acela de facilitator al comunicării (Sandu,
2016, p. 114). Neutralitatea este un echilibru permanent cu participanții în sensul în care nu are
dreptul să favorizeze ideile, nevoile, înțelegerile, interesele în defavoarea celuilalt.

2
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

Un alt principiu important al mediatorului este imparțialitatea, care se definește ca fiind o

poziție egală a mediatorului față de ambele părți participante la procesul de mediere prin tonul
vocii, prin modul de adresare de întrebări. Se pune accentul pe persoană.

(Sandu, 2016) consideră că “imparţialitatea reprezintă o formă de egalitate de şanse,

pe care mediatorul este ţinut să o acorde părţilor în conflict”. Dacă în timpul procesului de
mediere, mediatorul nu mai poate fi imparțial, trebuie să se retragă.

Principiul confidențialității rezidă în nevoia de încredere în mediator, adică mediatorul nu

spune ceea ce se vorbește la mediere. Această încredere, solicitată de alin 2. art. l din
Legea medierii, are la bază aprecierea de către părţi a profesionalismului şi practicilor
etice ale mediatorului. “Cu cât părţile dezvăluie mai mult din adevăratele lor preocupări,
griji, temeri, interese, nevoi şi aspiraţii, cu atât sunt mai mari şansele ca mediatorul să
faciliteze cu succes obţinerea unui acord” (Strasser, Randolph, Necula, 2012, p. 78).

Confidențialitatea înlătură din emoţiile negative ale părților care scad capacitatea de
negociere şi permite o comunicare directă sau indirectă între părţi, cu asistarea mediatorului
interesat în creşterea empatiei şi creativităţii părţilor pentru rezolvarea conflictului pe cale
amiabilă.

Principiul autodeterminării înseamnă a fi capabil să iei decizii cu privire la conflictul

prezent. Mai mult, autodeterminarea înseamnă a lua decizii fără să fim constrânși. (Poledna,
2022).

În ceea ce privește locul de desfășurare a procesului de mediere, legea nu impune o

regulă „medierea se poate desfăşura la sediul mediatorului sau în alte locuri convenite
între mediator şi părţi”. Consider că, locul desfășurării procesului de mediere este important să
se desfășoare într-o locație neutră, lipsită de orice distrageri.

3
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

În cele ce urmează voi descrie etapele procesului de mediere (Fiscuci, 2022):

1. Etapa prealabilă medierii.

Această etapă are ca scop convenirea medierii de către părți, adică acceptarea soluționării
conflictului prin mediere.
La finalul acestei etape se încheie contractul de mediere , care este un contract de furnizare a
serviciului de mediere, încheiat între părți – beneficiare ale serviciului - și mediator - furnizorul
serviciului.
Mediatorul urmăreşte să determine cine sunt părțile, care sunt problemele care vor fi
discutate și soluționate în mediere, dacă există voinţa de a încerca medierea și dacă el este un
mediator potrivit pentru aceste probleme prin răspunderea la 3 întrebări legate de neutralitate,
imparţialitate și competență.

2. Defășurarea medierii care conține 3 etape:

a. Prezentarea procesului de mediere și stabilirea regulilor în care mediatorul descrie
prin cuvinte simple și fraze scurte procesul de mediere, principiile după care se
ghidează, rolul mediatorului și rolul părților, despre întâlnirile CAUCUS, după care
se vor stabili de comun acord cu părțile regulile de bază în timpul întâlnirilor (de
exemplu, de a vorbi politicos, de a nu se întrerupe, de a nu face remarci răutăcioase,
etc).
b. Identificarea problemelor și stabilirea agendei în care părțile vor vorbi pe rând despre
situația care i-a adus la mediere, mediatorul va folosi deprinderile de comunicare, va
identifica problemele și de comun acord vor prioritiza problemele.
c. Explorarea problemelor, identificarea și explorarea intereselor, în care după
prioritizarea problemelor se va discuta și soluționa interesele părților prin folosirea
deprinderilor de comunicare.

4
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

d. Generarea opțiunilor și negocierii soluției în care fiecare parte va genera soluții pentru
soluționarea conflictului.

3. Închiderea medierii în care s-a ajuns la o soluție de tip câștig-câștig și care soluţie să
satisfacă interesele ambelor părţi, să specifice aspectele concrete prin care se va pune în
aplicare (cine, când, unde, cum), să fie realistă, rezonabilă şi acceptată de ambele părţi.

Comunicarea colaborativă, structurată și eficientă este o metodă care are ca și finalitate

creşterea nivelului de eficienţă al procesului de comunicare interpersonală și intrapersonală prin
utilizarea unor strategii colaborative, de tip câștig-câștig (Loghin, 2022).

Medierea de tip câștig-câștig este o strategie în procedura medierii și această abordare care
are la bază identificarea nevoilor, obiectivelor care trebuie atinse și a intereselor, adică
modalitățiile pe care indivizii le consideră să le atingă prin nevoi.

Avantajele care pot apărea ca urmare a participării la procesul de mediere sunt (Loghin, 2022, p.
130):

Costuri reduse de resurse, de exemplu timp, bani.

Transferă accentul de pe poziţii pe nevoi și interese, de pe persoane pe probleme de
soluționat.
Oferă flexibilitate procesului de soluţionare a conflictelor.
Înlatură riscul de a deteriora sau rupe relaţii și legături interumane importante.
Programarea întâlnirilor de mediere este făcută ţinând seama de nevoile și interesele
părţilor asistate.
Confidenţialitatea procesului de mediere este asigurată.
Oferă posibilități reale de soluționare rapidă și constructivă a problemelor identificate.

5
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

Oferă un cadru creativ de construire a soluțiilor, care poate răspunde eficient nevoilor
reale ale părților asistate;

Dezavantajele ce pot apare ca urmare a utilizării procesului de mediere sunt (Loghin, 2022, p.
131):

Procesul de mediere poate să nu ofere soluții pentru toate problemele pe care părțile
asistate le au în realitate, în măsura în care acestea nu le identifică.
Pentru siguranța părților asistate și eficiența procesului de mediere, este necesar ca
mediatorul care îi asistă pe beneficiarii de servicii în soluționarea situațiilor de tip
conflictual să aibă competențe și experiență relevante, multidisciplinare.

În concluzie, medierea este un proces voluntar de rezolvare a conflictelor între două sau mai
multe părți care doresc să ajungă la o înțelegere cu ajutorul unei terțe persoane. Prin mediere
folosim o serie de deprinderi și tehnici de comunicare, printre care, ascultarea activă,
reformularea, parafrazarea, sumarizarea, clarificarea care ne ajută să înțelegem mai bine
parcursul desfășurării medierii, care sunt problemele, pozițiile, interesele și sprijinirea părților în
a găsi o soluție de tip câștig-câștig.

6
 Tamaș Elena
Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
As. Soc. în spațiul justiției. Probațiune și mediere.
An 1, sem 2
Disciplina: Procesul de mediere și tipuri de mediere. Medierea victimă-infractor

Bibliografie

Fiscuci, C. (2022). Suport de curs - Comunicare și mediere. Cluj-Napoca.

Florescu, D. A., & Bordea, A. (2010). Medierea. București: S.C. Universul Juridic S.R.L.

Loghin, C. (2022). Management de conflict, paradigme de tip restaurativ și metode alternative.

Poledna, S. (2022). Suport de curs - Comunicare și mediere. Cluj.

Sandu, A. Ș. (2016). Medierea şi probaţiunea : practici sociale restaurative. Iași: Lumen.

Strasser, Randolph, Necula. (2012). Medierea - O perspectivă psihologică asupra soluționării

conflictelor. București: fmmm.ro.

Legea 192/2006 actualizata privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Emitent

Parlamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006.