Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIILOR SLAVE
PENTRU
ROMINI
DE
IOAN BOGDAN
Profesor la Universitatea din Bucurestl, rnembru corespondent al Academiel Romine
Moscva.
si al Societatii de istoria i antichitatile rusesti de la Universitatea din
BUCURESTi
EDITURA LIBRARIEI SOCECtl & Comp.
21, Calea VictorieT, 21
- 1894.
Pretul 1 lett
1?
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA
STUDIILOR SLAVE
PENTRU
ROMINI
DE
IOAN BOGDAN
Profesor la Universitatea din Bucurestl, membru corespondent al Academie! Romine
si al Societatii de iStoria i antichiatile rusesti de la Universitatea din Moscva.
,
4T1o)E,I49.
BUCURETT
EDITURA LIBRARIEI SOCECU & Comp.
21, Calea VictorieT, 21
1894.
www.dacoromanica.ro
I f
Stabilimentul Grafic I. V. Sneed'
42.731
www.dacoromanica.ro
Discursul ce se publica in aceasta
bro§ura a servit de lectie introductiva
la cursul de limbile slave, inaugurat
acum trel aril' la universitatea din Bu-
cure§ti. Dad, nu l'am publicat paha,
acuma, causa a fost temerea, ca nu cum-
va cadrul, ce am dat sub inspiratia mo-
mentulul studiilor de filologie slavo-
',mind in universitatea noastra, sit fie
prea restrins sat necomplect, iar eg sit
fit silit in curind a-mi schimba pro-
gramul. Experienta de treI ani m'a
convins, ca pentru imprejurarile noastre
§i cu actuala organisare a universita-
tilor noastre, nu se poate da studiilor
slave in facultatea de litere o intindere
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
g)omniloi ,
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8 7
§i Ru§ii, a limas in locuintele lor pri-
mitive, latin du-se Polonil spre marea bal-
tick Ru§ii spre Volga §i marea neagra.
Dupa a§ezarea lor in lacuintele cele
noua Slavii, unil mai curind, altil mai
tgrzit, unil de buna voe, altii siliti prin
armele vecinilor §i stapinitorilor, para-
sira credintele lor pagine §i imprumu-
tail in schimb religia cre§tina, §i o
mare parte din organisatia politica a
popoarelor, intre cari s'at a§ezat. Ast-
felit vechia civilisatie paging, a Slavilor
fact loc cam prin veacul IX §i X, la
unii chiar mai tgrzit, unei indoite ci-
vilisatil cre§tine: una rgsgriteang §i
greceasca, alta apuseana §i romana 2)
Acest dualism a avut o influentä
definitivg asupra desvoltärii istorice ul-
teribare a sernintiilor slave. 0 parte
www.dacoromanica.ro
- 17 -
in limba slavong. Ea a continuat a trtii
§i in veacul al XVII, ba, cu totul nu
ne-am lapadat de dinsa decit in veacul
al XVIII, pentru a imprumuta o alta
limba straina, pe cea greceasca. Lite-
rile slave le-am pastrat, precum §tiV,
Wing, mai acum 30 de ani.
§i sa nu credeti ct limba slavona
era la noi o limba moarta, intrebuin-
tata numai de popi in biserici §i de
diaci in cancelariile doinne§ti, cum este
d. p. astazi limba latina in bisericile
catolice. Nu. De limba slavona se ser-
veat Rominii .bine inteles carturarii,
adeca clerul mai inalt §i boeril invatati
In afacerile lor zilnice. In aceasta limba
se scrieati corespondentele private, za-
pisele, foile de zestre, testamentele,
documentele de mo§ii §i de judecati,
cu un cuvint, toate actele scrise, cite
se obicinulail pe vremurile acelea In
relatiunile dintre oameni. Ba ce este
mai mult, in aceasta limba este depusa
chiar istoriografia cea mai veche a ta-
rilor noastre. Cronicaril §i anali§til mol-
42,731 2
www.dacoromanica.ro
- 18 -
doveni §1-at scris cronicele §i analele
lor pana pe la sfir§itul veacului al XVI
numai in slavone§te,6) §i suntem in drept
a presupune ca tot a§a ati facut crO-
nicaril §i anali§til rnunteni in timpurile
cele mai vechi.
Daca dar limba slavona, fie in dia-
lectul bulgaresc, fie in cel rusesc, a
slujit stramo§ilor no§trii drept mijloc
de comunicare a gindirei lor, nu suntem
datori a o studia noi astazi, cei carl
ne ocuparn de istoria neamului nostru,
pentru a putea intelege printeinsa scrie-
rile ramase de la strabuni ? Cad nimic
din tot ce s'a scris in perioada cea
veche a istoriei noastre nu putem in-
telege fara de dinsa.
Dar nu numai atita. Limba slavona,
intrebuintata de strabunil no§trii cum .
www.dacoromanica.ro
-21-
www.dacoromanica.ro
- 23 -
care punct §i slavist. In intrunirea
acestor cloud calitäti consistä meritul
cel mare al d-lui B. P. Hasdeu.
Dar nol n'am imprumutat dela Slavi
numal cuvinte, ci pre3um era natural
sit se intimple in urma unei lungi
convietuiri cu el, am imprumutat dela
din§il o sumä de obicefuri, credinte,
superstiiii §i institutir, care at rämas
un bun statornic al poporului nostru.
Cine va fi inceput sä studieze o parte
din datinele §i obicelurile poporului
romin in coMparatie cu ale altor po-
poare, s zicem d. p. obicelurile dela
nunti, a trebuit sä vada numal decit
ca, de§i ele se aseamAnd mult cu obi-
celurile popoarelor celor mai indepar-
tate, ele se apropie totu§i mai mult
de ale Slavilor din jurul nostru. Daca
ai rasfoi Nunta la Romini" de d-nul
Marian, ati constata ca Rominil din
Banat at multe lucruri comune cu
Sirbil, lar cel din Bucovina §i Mol-
dova bu Maloro§il. Ast-felit se esplica
cum de pe linga terminil de origine
www.dacoromanica.ro
- 24
www.dacoromanica.ro
- 25 -
mai tärziil ins& s'a dovedit a fi un a§eza.-
mint imprumutat de nol dela Slavi, iar
de ace§tia dela Germani 9).
Tendinta, ce a dominat pe multi
invätati ai no§tril §i domineaza chiar
astäzi pe unil, de a cauta radacina
tuturor datinelor §i obiceiurilor noastre
la Romani aceasta tendinta rasufla §i
din cartea citata, a d-lui Marian este
cu totul gre§ita. Speram c& aceastä con-
vingere a noastrã va gasi pe zi ce
merge mai mult loc printre invgatil
no§trii §i va inlatura multe din pre-
juditiile generatiei trecute.
Dar exemplul cel mai isbitor de
covir§itoarea influent& a Slavilor ni-1
da vechia noasträ organisatie de stat.
Incepind dela voevozi §i gospodari
vojevoda §i gospodark) papa, la
(p1s1.
cel din urma oneji de sate (p1s1.
Icznçzk) , aproape toate mezamintele
www.dacoromanica.ro
- 26 -
noastre vechl sunt sat de origine slava
sat posed pe ling putinele elemente
mo§tenite de la Romani o suma in-
semnata de elemente slave. Ast-felit
aristocratia este numita cu un nume
bulgaresc boerime, boeri (plsl. bol-
jarin% sat bojarin%) ; functiunile dela
curtea domneasca erat designate in
mare parte cu numiri slavone§ti: vor-
nic (plsl. dvornik%), postelnic (p1s1.
postelknik%), cluceria (plsl. k1ju6ark),
stolnic (p1s1. stolknikrk); mai tarzit
se ivesc §i functiuni cu nume romi-
ne§ti,ca speitar, portar §. c.; boeril
purtat titlurile slave de jup ant in
Muntenia (plsl. 2uparyk) §i pan/ in Mol-
dova (ceho-pol. pan). Un studit temei-
nic al tuturor acestor institutiuni vechi
romine§ti nu se poate face fail o
cuno§tinta suficienta a antichitatilor
slave. Lipsa desavir§ita a acestei cu-
no§tinte la cei mai multi din istoricil
no§tril de pana acum a fost singura
causa ca istoria noastra internä sat
www.dacoromanica.ro
- 27 -
istoria a§ezAmintelor noastre vechi se
aflä inca intr'o stare foarte inapolata.
In sfir§it, chlar daca SIayi n'ar fi
avut nici o influenta asupra vietii
noastre culturale, insu§1 faptul ca am
avut cu el relatiuni politice in-
delungate ne-ar obliga sä invatam lim-
bile lor, pentru a putea studia aceste
relatiunl nu prin ochil strainilor, cum
s'a facut prea des pana acum, ci din
isvoarele originale i prin nol in§ine.
Muntenia a fost in relatiunI cu Bul-
garil §i Sirbil, Moldova cu Polonil §i
Ru§il, lar toVi Rominii inainte de con-
stituirea lor in principate cu felurite
semintil slovene§t1 de dincoace §i de
dincolo de Dunare. Istoricul romin
este dator prin urmare st cunoasca
limbile acestor popoare, daca voe§te
ca studiile sale asupra istoriel romine
sa nu fie unilaterale §i gre§ite. E drept
cä rnaterialele istorice bulgare§tI §i
sirbe§t1 nu sunt nici prea numeroase,
nici prea importante, cele polone insa
§i ruse§ti sunt a§a de bogate, incit
www.dacoromanica.ro
28 -
aceasta directiune.
Cam acesta este interesul general
ce presenta limbile slave in cadrul
studiilor noastre universitare. Am tre-
cut cu vederea peste folosul cel mare
practic, ce l'am, putea trage din cu-
noa§terea mai de aproape a limbilor
slave moderne, de oare-ce studiile uni-
versitare n'ati a face cu trebuintele prac-
tice ale vietil, ci cu exigentele §tiin-
telor istorice.
Raspindirea studiilor teoretice va
u§ura insa foarte mult invatarea practica
a limbilor slave, care nu poate fi nici
de cum in dauna noastra.
Dela rena§terea noastrA politia in-
coace, nol am intrerupt aproape cu
totul relatiile cu popoarele slave din
prejur, am nesocotit §i nesocotim cu
desavir§ire tot ce se petrece la din-
sble. Doug din ele, Bulgarii §i Sirbii,
scapati de jugul turcesc, tind ca §i noi
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
= 33
42 737 3a
www.dacoromanica.ro
De acela§ autor
Contribuiri pentru istoriografia bulgara
§i sirbeasca. Leipzig 1891. (in limba
. germana).
Vechile cronice moldovene§ti pang la
Ureche. Texte slave cu studit, tradu-
cerl si note. Bucuresti 1891.
Documente culese din archive §i biblioteci
polone, 1510 1600. Bucure§tY 1892.
(Suplementul II, volumul I, din colec-
tiunea de documente Hurmuzaki, editia
Academiel Romine).
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro