CURS 8

DETARTRAJUL

Reprezinta procedura terapeutica prin care se indeparteaza depozitele de tartru supra si

subgingival de pe suprafetele dentare sau lucr4ri protetice.
Indicatiile detartrajului
- tratamentul profilactic si curativ al afectiunilor acute și cronice ale parodontiului marginal si
ale mucoasei bucale;
- pregatirea câmpului operator in vederea tratarii cariilor simple Si complicate, a extractiilor,
a interventiilor chirurgicale și a tratamentului protetic.
Detartrajul se poate face:
- cu instrumentar actionat manual
- cu ultrasunete
- cu aer comprimat.
Detartrajul manual
Principiile care trebuie respectate pentru realizarea unui detartraj manual corect:
- pacientul trebuie sa aiba o pozitie cat mai confortabila, cu capul
Sprijinit pe tetiera, usor in extensie, cand se lucreza la maxilar, și drept, in continuarea
trupului cand se lucraza la mandibula;
- iluminarea buna directa, de la lampa, sau indirecta, cu oglinda dentara;
- folosirea aspiratorului de saliva;
- pozitia de lucru a medicului trebuie sa asigure o buna vizibilitate și o actionare eficienta.
Medicul sta fie in dreapta si in fată, fie in dreapta si in spate, cand se foloseste oglinda.
- indepartarea și protectia partilor moi se va realiza cu ajutorul oglinzii dentare tinuta cu
degetele mâinii stangi;
- se vor alege instrumente cu maxima eficiență pentru zona la care se lucreza, bine ascutite.
- protejarea medicului cu halat, mănuși, ochelari si masca, ecran de protectie.
Priza instrumentelor de detartraj trebuie sa fie corectă pentru a avea maximum de
eficienta, pentru a evita deraparea si traumatizarea partilor moi
Punctul de sprijin se va lua pe elemente stabile: dinti vecini, menton sau alte zone ale
fetei.
Dintii care prezinté mobilitate vor trebui imobilizati inainte de detartraj, direct cu ajutorul
degetelor

Îndepărtarea depozitelor de tartru se face prin miscari catre coronar-de la gingival

catre ocluzal,paralel cu axul dintelui
Pentru ca rezultatul detartrajului sa fie garantat in timp este obligatoriu ca suprafata
detartrata sa fie fara asperități, lucioasa. Aceasta se obtine prin periaj profesional, cu cupe
sau peril și paste profilactice. In final se recomanda clatirea energica a gurii cu solutii
antiseptice, antiinflamatoril, cicatrizante.
Detartrajul se execută sub anestezie de contact sau locala daca pacientul prezinta
sensibilitate dureroasa sau daca depozitele de tartru sunt profunde.
La pacientii cu risc infectios crescut (pusee recente de reumatism articular acut,
endocardita infecțioasa in antecedente, maladii cardiace congenitale), deoarece detartrajul,
mai ales cel subgingival, este o manopera sângerândă, se va institui tratament profilactic cu
antibiotice pentru a peveni însămânțarea microbiana consecutiva bacteriemiei prin
manopera de detartraj.
Pentru a fi eficiente instrumentele de detartraj trebuie sa fie bine ascutite, de aceea
ele se ascut de cate ori este nevoie cu pietre de Arkansas
Testul eficientii partii active a instrumentului (controlul ascutirii instrumentului) se realizeaza
cu ajutorul unui cilindru de material plastic pe care se executd o presiune usoara cu
instrumentul de testat, el este bine ascutit atunci cand nu aluneca, ci desprinde o scuama
fina lamelara.

Detartrajul cu ultrasunete

Indicatiile sunt următoarele:

- indepartarea tartrului supragingival si subgingival situat imediat sub marginea gingivala
libera;
- indepartarea petelor colorate de pe suprafata dintilor;
- in toate afectiunile care sunt insotite de singerarl accentuate (hemofilie), pentru c4
traumatismul gingival este redus.

Contraindicatii:
- pacienti cu boli infectioase transmisibile prin aerosol,
- pacienti cu reflex de voma accentuat,
- hiperestezie dentinara accentuata;
- copii mici, deoarece tesuturile tinere, in crestere, sunt sensibile la vibratiile ultrasonice;
-pac cu pacemaker

Avantajele detartrajului cu ultrasunete

- indepartarea eficienta a tartrului, cu minim efort;
- nu este traumatizant pentru structurile dentare si pentru gingie;
- indeparteaza depozitele pigmentare de pe suprafetele coronare,
- apa pulverizata realizeaz4 o buna curatire si a pungilor gingivale;
- agreat de pacient);
- echipamentul nu necesita o ingriire deosebita.

Dezavantajele metodei:
- Vibratiile puternice aplicate timp indelungat perpendicular pe suprafata dentara pot
produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocan ale cementulul;
- Se pot disloca obturațiile coronare necorespunzatoare din punct de vedere al retentie1;
- Vizibilitate redusa datorita jetului de apa;
- Aerosolii produsi de jetul de apa pot antrena particule mici de material organic cu microbi
patogeni care pot fi inspirate de personalul medical neprotejat sau incorect protejat (masca,
ochelari, manusi);
- Posibilitatea de fracturare a varfului partii active si proiectarea lui in faringe, ca urmare a
suprasolicitarii instrumentului timp indelungat.

Detartrajul sonic
Actioneaza cu aer comprimat, uscat, fara ulei, cu instrumente de
detartrajasemanatoare celor actionate cu ultrasunete, care se ataseaza la dispozitivul pentru
turbina.
Avantajele detartrajului sonic:
-este mai bine supportat de pacientii cu hiperstezie datorita vibratiilor de intens mai redusa
 Complicatiile detartrajului
- leziuni ale partilor moi prin deraparea instrumentului;
- fracturarea sau dislocarea obturatiilor de colet,

Finisarea si lustruirea suprafetelor dentare detartrate are ca scop obtinerea unor

suprafete lucioase plane care să impiedice formarea placii bacteriene si aport a tartrului. Ea
se realizeaza cu:
- instrumente rotative care vehiculeaza paste de lustruit;
- perii sub forma de palnie sau roatei montate la piesa contraunghi, cu care se actioneazi la
nivelul fetelor vestibulare, orale și spatiului interdentar, atat cat permite;
- cupe de cauciuc simple sau cu lamele fine in intenor care actioneaza pe fetele vestibulare si
orale.
-air flow
La nivelul suprafetelor proximale se folosesc:
- discuri fine;
- benzi abrazive;
- benzi late de matase cerate.

Pastele de lustruit
-cu sau fara F
-granulatie fina/medie
-contin carbonat de Ca

Atitudinea profilactica la purtatorii de aparate orto si proteze

dentare
-PT CAZURILE CLINICE
aparate orto
-zona retentiva
-se folosesc periute speciale(perii scurti in zona central,filamente din plastic,aspect concave
al periutei)
-metode de periaj manual recomandate:Stillman,Bass
-daca e periaj electric,capul periutei trebuie sa fie mai mic
-se foloseste dental floss,periute interdentare,irigatoare orale cu subt de curatire(apa de
gura)
-se fac fluorizari
-pasta de dinti cu F
-daca detartrajul este necesar trebuie facut cu mare atentie DOAR manual
-pacientul trebuie sa se spele pe dinti dupa fiecare masa si inainte de culcare
-ap mobil trebuie tinut in pahar cu apa sau cutie speciala in mediu umed
-pacinetii cu aoarat prezinta risc crescut de:carii,demineralizare,gingivite
-pacientii trebuie sa faca fluorizare locala,sa foloseasca paste cu fluor,apa de gura cu F

Mentinatoare de spatiu fixe/mobile

-zona retentive formata dintr-un inel si o ansa
-instituim masuri suplimentare de control a PB
-se folosesc mijloace de curatare mecanice –perii
-cele mobile se indep si se spala cu o periuta speciala -au o baza acrlica

Pacient cu punti dentare

-puntile refac integritatea arcadelor dentare si functionalitatea ap dento-maxilar
-avem grija ca gingia din vecinatatea mg gingivale a coroanei sa fie bine igienizata
-indicam un periaj correct
-periuta de dinti normala
-exista perii speciale pt puntile dentare care au perii distali mai lungi si cu o pauza in supraf
de periere
-paste de d nu prea abrasive pt a nu modif supraf puntilor
-daca avem restaurari protetice din portelan,nu se folosesc preparate fluorate,acidulate

Pacient cu proteze partiale mobilizate

-de obicei la pac care nu au molari sau d de sprijin in lateral
-aceste proc inlocuiesc 1 sau mai multi d
-pot fi indep voluntar
-au sprijin dento-mucozal
-se indep dupa masa si se clatesc,periaza,se scufunda in anumite solutii de curatare
-trebuie purtate mereu
-exista perii special
-dintii restanti trebuie ingrijiti bine
-paste de dinti cu f ,apa de gura zilnic,geluri,pacientul chiar daca e in varsta e carioreceptiv
Proteza totala:
- Formata dintr-o baza si pe șeile ei sunt pus dinții
- La maxilar e acoperita din zona palatina pana la palatul mare
- E formata din acrilat si e combinat din rășini acrilice
- Mucoasa este traumatizata din cauza contactului cu proteza
- Curățirea protezei totale, scoaterea din cavitatea orala, curățata de agenți patogeni
cu apa si săpun si nu se folosesc agenți abrazivi deoarece ei zgârie suprafață acrilica si
creează zone de retentive

Implant dentar:
- Periaj cu periuțe de dinți cu capacul rotunjit, un pic mai rotunde decât normal
- Implantul a nu fie igienizat cu instrumente abrazive, se face detartraj cu anse din
plastic sau din teflon
- In jurul bontului folosim dental floss, periuțe unidentare
- Putem folosi substanțe chimice, irigator oral cu presiuni, apa de gura, clorhexidrina
- Control igienic prin colorare de placa, sa nu folosim substanțe abrazive
- o data de an pot fi deșurubate si igienizate

PREVENIREA TUMORILOR ORO-FACIALE

După rapoartele OMS, leziunile maligne reprezinta a doua cauza de deces, dupa afectiunile
cardio-vasculare.
Localizarile din cavitatea bucala si faringe se situeaz4 pe locul 6 la nivel mondial gi pe
locul 3 in tarile in curs de dezvoltare.
În Romania cancerul oro-maxilo-facial reprezintă aproximativ 5% din
totalul cancerelor.
Cancerul buco-maxilo-facial prezinta urm4toarele caracteristicl:
- supravietuire redusa dupa 5 ani;
- procentaj foarte ridicat al recidivelor;
- consecinte functionale si estetice deosebite.

Medicul dentist are un rol important in depistarea precoce a leziunilor maligne

din sfera oro-buco-dentara, prin recunoașterea oricaror abateri de la normal,
prin efectuarea unui examen clinic și paraclinic minutios, pentru a putea
indruma catre serviciile specializate cazurile suspectate in faze cat mai
incipiente.
Cu cat leziunile precanceroase sau cu potential de malignizare sunt depistate și
tratate cdt mai precoce, cu atat sansele de supravietuire cresc.
Factorii de risc in cancerul oro-facial
In etiologia cancerelor din sfera oro-faciala, ca si a cancerului in general, un rol
important au factorii de risc, cum sunt: varsta, mediul si modul de viata,
ereditatea.

1. Varsta
Riscul la cancerul oral este crescut la persoanele cu varsta de peste 55 ani,
datorita raspunsului imunitar scazut la aceasta varsta. El apare mai frecvent la
barbati decat la femei.

2. Ereditatea
Este demonstrată științific posibilitatea transmiterii genetice a tranformarilor
carcinogenetice prin incidenta crescuta a cancerului la persoane cu
antecedente heredo-colaterale pozitive. In aceste situatii, preventia joaca un
rol important in mentinerea starii de sanatate.
3. Tutunul si alcoolul se pot corela cu apariția cancerului oral si oro- faringian,
deoarece ei intervin la nivel cromozomial, producând alterări al nivelul genei
p53 supresoare in patogeneza cancerului oral. Tutunul, sursă majora de agent
mutagen, provoacă leziuni la nivelul AND-ului celular, iar alcoolul reduce
eficienta mecanismelor de reparare a AND-ului, care ar putea fi necesare după
ce mutagenii au cauzat vătămarea acestuia.
Consumul accentuat de alcool acționează prin:
- iritație locala cu producerea leziunilor locale;
- favorizarea absorbtiei elementelor cancerigene din tutun;
- efecte sistemice, cum ar fi malnutriția si modificări metabolice.

Tutunul, sub toate formele, este intens corelat cu cancer mucoasei

bucale asupra căreia actionează nu numai prin gudron, dar si prin iritație
termica, sau chiar arsura.
Prin efectul chimic si termic, tutunul declanseaza la nivelul cavitati orale
perturbarea mecanismelor de aparare locala a mucoasei bucale:
- cresterea keratinizari mucoaselor:
- modificarea calitati si cantitatu de saliva;
- miodificarea pH-ului salivar si a temperaturii bucale.
Cancerul de buza la fumători se datorează iritației termice si chimice
locale repetate, mai ales la cei care fumează țigara pana la capăt.
Cercetarile recente demonstrazi corelatia aparitie: cancerului la
nefumatori prin fumatul pasiv, involuntar in cazul convietuirii cu fumătorii.
Examinarea fumului exhalat de fumatori in atmosfera a aratat ci acesta
contine substante carcinogenetice.
Localizarile cancerului, in care fumatul este un factor de risc major sunt:
pulmonar — 80-85%, cavitatea bucala si faringe — 50-70%, esofagul — 50%.
4. Factorii de mediu extern: expunerile repetate fara protectie solara,
vantul, umezeala, căldura excesiva sunt, de asemenea, factori de risc in aparitia
cancerului oral. Frecventa mai crescuta a cancerului de buza la populatia rurala poate fi
explicata prin expunerea prelungita la radiatiile solare, la variatiile bruste de temperatura si
la vant.
 5. Agentii industriali poluanti, in special cei care se elimina prin saliva,
pot induce aparitia de tumori maligne ale țesuturilor aflate in contact
permanent cu saliva: planșeul bucal, fata ventrala a limbii si marginile sale
laterale, șanțurile vestibulare și paralinguale, trigonul retromolar.

Prevenirea primara a cancerului oro-facial

Cuprinde:
1. identificarea tuturor factorilor de risc;
2. depistarea si tratamentul corect al leziunilor vechi cu tendința la cronicizare,
dispensarizarea bolnavului si evitarea recidivelor. in cazul ulcerațiilor cronice
consecutive microtraumatismelor și iritațiilor produse prin mușcarea mucoasei,
leziuni dentare, tartru, lucrări protetice incorecte, după îndepărtarea cauzei
survine vindecarea.
3. depistarea leziunilor cu potențial de malignizare la nivelul mucoasei
orale (ex.: eritroplazia, leucoplazia, candidoza, lichenul plan).
Zonele predilecte pentru apariția acestor leziuni sunt:
- mucoasa jugală, in dreptul interliniei ocluzale, buze
- mucoasa gingivala, limba, palat, planșeu.
Leziunile cu potențial de malignizare prezinta un risc major degenerativ și de
aceea se impune luarea unor masuri:
- conștientizarea pacientului asupra prognosticului leziuni pentru a renunta la
factorii locali de risc (fumat, tutun);
- educarea pacientului pentru schimbarea principiilor si a modului de
viată;
- dispensarizare.

Controlul oncologic preventiv

Controlul oncologic preventiv exo- si endo-oral trebuie efectuat
obligatoriu tuturor pacienților noi sau care revin la control in cabinetul dentar.
Obiectivele controlului oncologic preventiv sunt reprezentate de:
l. anamneza minuțioasa a fiecărui pacient, cu identificarea eventualilor factori
de risc;
2. examenul exo-oral pentru depistarea adenopatiilor;
3. examenul clinic endo-oral pentru depistarea leziunilor cronice erozive, a
leziunilor cronice de tip discheratozic, a leziunilor ulcerative, formațiunilor
tumorale benigne, formațiunilor nodulare superficiale sau
intraparenchimatoase;

Se vor decela factori de risc locali, cum ar fi: leziuni carioase netratate,
lucrări protetice fixe sau mobile, malpoziții dentare, disfuncții ale masticației
care determina mușcarea repetata a obrajilor sau limbii, prezenta unor
obiceiuri vicioase reprezentate de muscatul buzelor, fumatul pipei sau al
țigărilor pana la capătul aprins, roaderea sau susținerea unor obiecte intre buze
și dinți.

Tehnica controlului oncologic preventiv

Examinarea trebuie sa cuprindă:

Anamneza
Examenul exo-bucal cuprinde palparea limfonodulilor: occipitali, pre si
retroauriculari, submentonieri, submandibulari, retro-angulo-mandibulari,
cervicali superficiali si profunzi.
Examenul endo-oral,
- Examinarea valului palatin, a amigdalelor, a pilierilor anteriori si a porțiunii
linguale a trigonului retromolar,planseul buc,palatal dur,marg lat a limbii
Daca detectam o modif o trecem in fisa.