MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

COLEGIUL NAȚIONAL ”IANCU DE HUNEDOARA”

HUNEDOARA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HUNEDOARA

PROIECT DE CERTIFICARE
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR: ABSOLVENT:
PROF. BABEȘ ELVIRA STĂNCIONI IONELA
LOREDANA

2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
COLEGIUL NAȚIONAL ”IANCU DE HUNEDOARA”
HUNEDOARA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HUNEDOARA

TEMA LUCRĂRII:
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLECISTITĂ ACUTĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT:
PROF. BABEȘ ELVIRA STĂNCIONI IONELA
LOREDANA

2021
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HUNEDOARA
Nr......./.............

TEMA PROIECTULUI:
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLECISTITĂ ACUTĂ

EXAMEN
DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI POSTLICEAL NIVEL 5

Îndrumător de proiect PROF. BABEȘ ELVIRA

Candidat STANCIONI IONELA LOREDANA
Clasa III AMG TAXĂ
Forma de învățământ Zi
Profil TEORETIC
Domeniu SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGIGICĂ
Calificarea profesională ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Anul absolvirii 2021
 CUPRINS

MOTIVAŢIA ................................................................................................................... pag. 5

CAP. I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI ŞI A CĂILOR BILIARE ..... pag. 6

1.1. Generalități privind aparatul digestiv ............................................................. pag. 6
1.2. Anatomia ficatului .......................................................................................... pag. 8
1.3. Funcțiile ficatului ............................................................................................ pag. 9
1.4. Căile biliare extra hepatice ............................................................................. pag. 10
1.5. Bila și rolul ei în organism ............................................................................ pag. 11

CAP. II COLECISTITA ACUTĂ ................................................................................ pag. 13

2.1. Definiție ......................................................................................................... pag. 13
2.2. Etiopatogenie – factori favorizanți ................................................................ pag. 14
2.3. Anatomie patologică ..................................................................................... pag. 15
2.4. Simptome ..................................................................................................... pag. 16
2.5. Examenul clinic ............................................................................................ pag. 16
2.6. Diagnostic ..................................................................................................... pag. 17
2.7. Evoluție, complicații, prognostic .................................................................. pag. 18
2.8. Tratament ...................................................................................................... pag. 19

CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU

COLECISTITĂ ACUTĂ .............................................................................................. pag. 20

CAP. IV STUDII DE CAZ ............................................................................................ pag. 24

4.1. STUDIU DE CAZ NR. I ................................................................................ pag. 24

4.2. STUDIU DE CAZ NR. II .............................................................................. pag. 33
4.3. STUDIU DE CAZ NR. III ............................................................................ pag. 42

CAP. V NORME TEHNICE DE POTECȚIE A MUNCII ÎN SPITALE ȘI ATRIBUȚIILE

ASISTENTULUI MEDICAL PRIVIND ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR ............... pag. 48

CONCLUZII .................................................................................................................. pag. 54

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... pag. 55

 MOTIVAŢIA

Setea de cunoștințe a oamenilor în domeniul medical este nepotolită. Este vorba despre
o necesitate pe deplin justificată, a cărei satisfacere trebuie cât mai mult sprijinită, rezultând din
dreptul la sănătate al fiecăruia.

Întotdeauna am considerat “chirurgia” ca fiind acea parte a medicinii care oferă un

spectacol de magie, dar în care nu există trucaje, ci doar se oferă muncă asiduă, știință, respect,
încredere și dragoste față de acel aflat în suferință.

Cuvintele de mulțumire sau expresiile fețelor celor care au suferit o intervenție

chirurgicală m-au impresionat, deoarece ele motivează orele de muncă, minutele în care viața
se întrepătrunde cu moartea, bucuria că actul medical nu este altceva decât o întâlnire între
încredere și conștiință.

5
 CAP. I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI
ŞI A CĂILOR BILIARE

1.1. Generalități privind aparatul digestiv

Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor în care se realizează digestia alimentelor

și absorbția nutrimentelor, în tubul digestiv au loc prelucrarea mecanică, fizică și chimică a
alimentelor, absorbția lor și eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin
secrețiile lor la procesele de digestie.

Aparatul digestiv aprovizionează organismul cu substanțe nutritive: apă, vitamine și

săruri minerale. El se interpune între mediul intern și cel extern fiind format din tub digestiv și
organe anexe.

Tubul digestiv este alcătuit din cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire
și intestin gros, iar organele anexe sunt reprezentate de limba, dinții și glandele cu secreție
externă (salivare, pancreas și ficat).

Fig. 1. Aparatul digestiv

6
 Cavitatea bucală prezintă: anterior orificiul bucal mărginit de cele două buze, lateral,
obrajii, superior, bolta palatină, iar la interior, arcadele dentare și limba. Între obraji și arcadele
dentare există vestibulul bucal. Pe arcade sunt așezați în alveole dinții.

Limba este un organ musculos cu rol în sensibilitatea gustativă, masticație, deglutiție și

vorbire, inervată motor de nervul hipoglos (XII).

Faringele este un organ musculo-membranos în care are loc încrucișarea căii digestive cu
calea respiratorie. Comunică superior cu cavitatea bucală, cu fosele nazale și cu trompa lui
Eustachio, iar inferior, cu laringele și cu esofagul. Calea alimentelor spre laringe în timpul
deglutiției este blocată de epiglotă.

Stomacul, porțiunea dilatată a tubului digestiv, are forma literei „J”. Prezintă trei porțiuni:
fundul, corpul și porțiunea orizontală, formată din antrul și canalul piloric. Comunică prin
sfincterul cardia cu esofagul și prin sfincterul pilor cu duodenul. În mucoasă se afla glande
gastrice a căror secreție este sucul gastric. Inervația este asigurată de fibre simpatice din plexul
celiac, fibre parasimpatice provenite din nervii vagi, precum și de cele două plexuri vegetative
aflate în pereții stomacului.

Fig. 2. Anatomia stomacului

Intestinul subțire este segmentul cel mai important al tubului digestiv. Are o lungime de
circa 6 m la adult și prezintă două porțiuni:

7
 a) duodenul, porțiune fixă de circa 25 cm lungime, în care se deschid canalele pancreatice
și canalul coledoc;

b) intestinul liber, porțiune mobilă, care formează anse* împărțite într-un grup superior
situat orizontal (jejunul) și un grup inferior situat vertical (ileonul).

Mucoasa prezintă cute (valvule conivente), care măresc suprafața de absorbție, și

vilozități intestinale microscopice în formă de deget de mănușă.

Inervația intestinului subțire se realizează prin fibre vegetative din plexurile celiac și
mezenteric superior, precum și din plexurile intrinseci.

Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importantă funcție motorie și o funcție
digestivă secundară. Formează în cavitatea abdominală cadrul colic divizat în: cecum cu
apendicele; colonul și rectul. Trecerea conținutului intestinului subțire în intestinul gros se face
prin valvula ileocecală. Orificiul anal este prevăzut cu două sfinctere: intern neted, involuntar
și extern striat, voluntar.

1.2. Anatomia ficatului

Ficatul, organ cu multiple funcții metabolice, fără de care viața este imposibilă, are și rol
de glandă anexă a tubului digestiv. Este cea mai mare glandă exocrină, circa 1500 g, așezată
sub diafragma, în unghiul superior drept al cavității abdominale (loja hepatică). Ficatul prezintă
o față superioară, pe care se disting 2 lobi (stâng și drept), și o față inferioară cu 4 lobi (stâng,
drept, pătrat, caudal) și hilul hepatic.

Ficatul este format dintr-o stromă conjunctivă și un parenchim hepatic. Stroma cuprinde
un înveliș extern de unde pornesc septuri conjunctive care delimitează în parenchim lobuli
hepatici, formațiuni piramidale cu 5—6 laturi.

Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a ficatului. Este alcătuit din
cordoane radiate de celule hepatice (hepatocite), capilare sangvine și canalicule biliare dispuse
în jurul unei vene centro-lobulare.

8
 Fig. 3. Anatomia ficatului

Ficatul are o vascularizație dublă: vascularizația nutritivă este reprezentată de artera

hepatică și ramurile ei, până la nivelul lobulilor hepatici; vascularizația funcțională este
realizată de către sistemul port-hepatic format din vena portă, care începe prin capilare la
nivelul tubului digestiv și se termină prin capilare la nivelul lobulilor hepatici. Acest sistem
aduce sânge încărcat cu substanțe nutritive rezultate în urma absorbției intestinale. Inervația
ficatului se realizează prin plexul hepatic, desprins din plexul celiac (simpatic) și pe cale vagală
(parasimpatic)

1.3. Funcțiile ficatului

A. Funcția exocrină: secreția bilei.

B. Funcțiile metabolice: sinteza de aminoacizi și proteine plasmatice; menținerea
constantă a glicemiei; sinteza fosfolipidelor și a colesterolului; cetogeneza; catabolismul
acizilor grași.
C. Alte funcții: depozitare de glicogen, lipide, fier, sânge; funcție antitoxică; funcție
termoreglatoare; funcție hematopoietica în perioada fetala; reglarea volumului de sânge
circulant; inactivarea excesului de hormoni în coagulare și hemostază.

9
 1.4. Căile biliare extra hepatice

Căile biliare reprezintă sistemul de canale prin care bila ajunge de la nivelul hepatocitelor,
unde este elaborată, în duoden. O parte se găsesc în interiorul ficatului și sunt denumite căi
biliare intra-hepatice, descrise la structura ficatului.

Fig. 4. Căile biliare intra-hepatice și extra-hepatice

Căile biliare extra hepatice se găsesc în etajul supra-mezocolic al cavității abdominale,

sub ficat și răspund jumătății drepte a regiunii epigastrice. Proiecția la suprafața corpului, a
zonei corespunzătoare cailor biliare este delimitată superior de un plan ce străbate extremitățile
anterioare ale coastelor 9, și inferior de un plan paralel cu acesta, dus prin discul intervertebral
dintre L3 și L4, medial de planul medico-sagital al corpului, iar lateral de planul sagital tangent
la marginea laterală a mușchiului drept abdominal. Ductul hepatic comun și ductul coledoc
reprezintă calea biliară principală, iar vezica biliară și ductul cistic formează aparatul
diverticular.

Vezica biliară sau colecistul este o anexă a căilor de excreție biliare, cu rol de rezervor,
în care se acumulează bila în perioada inter-prandială. Are formă ovoidală și este plasată în fosa
vezicii biliare de pe fața viscerală a ficatului, având o direcție aproximativ sagitală, puțin oblică,
antero-posterior și de la dreapta la stânga. Lungimea vezicii biliare măsoară în medie 8-10 cm,
iar capacitatea sa este de 40-60 cmc.

Extremitatea anterioară este dată de fundul vezicii biliare, rotunjit și orientat către
marginea inferioară a ficatului, nivel la care răspunde incizurii cistice. În stare de plenitudine
moderată, acesta depășește cu până la 2 cm marginea ficatului, proiectându-se pe peretele

10
anterior al abdomenului, în locul unde linia ombilico-axilară dreapta intersectează arcul costal.
Din cauza poziției sale declive, fundul vezicii biliare reprezintă în mod frecvent sediul
dezvoltării calculilor biliari.

1.5. Bila și rolul ei în organism

Bila este produsul de secreție continuă a hepatocitelor. În 24 de ore ficatul secretă
aproximativ 1.200 de ml de bilă care este depozitată în vezica biliară. Capacitatea maximă de
depozitare a vezicii biliare este de 70 de ml – ceea ce înseamnă că bila suferă procese intense
de concentrare în vezica biliară (apa din bilă este absorbită).

Vezica biliară este formată dintr-un strat de celule musculare (țesut muscular neted). Din
interiorul ficatului pornește canalul hepatic comun ce se continuă cu canalul cistic, care ajunge
în vezica biliară. Din canalul cistic pornește canalul biliar comun ce se deschide în duoden. Bila
formată în interiorul ficatului este captată de canalul hepatic comun și se varsă în vezica biliară
prin canalul cistic. După ce este concentrată și digestia alimentelor a început, vezica biliară se
contractă și bila ajunge din canalul cistic în canalul biliar comun. În acest mod bila ajunge în
duoden, unde poate să-și îndeplinească rolurile.

Bila este secretată încontinuu de către ficat, dar este eliberată doar în perioadele digestive.
Bila este un lichid a cărui culoare și compoziție diferă, în funcție de locul unde se găsește –
ficat sau vezică biliară. Bila hepatică este galben-aurie și limpede. pH-ul este alcalin, de 8 – 8,6.
Bila veziculară este verde-brun, tulbure și cu un pH-ul de 7 – 7,6. În vezica biliară este absorbită
apa și bila se concentrează de 8-10 ori.

Compoziția bilei este reprezentată de săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină,
acizi grași și mucină. Se mai găsesc și cloruri de Na, K sau Ca, bicarbonați și fosfați. Bila nu
este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu conține enzime digestive.

Sărurile biliare – au acțiune de tip detergent, adică scad tensiunea superficială a

particulelor mari (de grăsime) și favorizează fracționarea acestora pentru emulsionare. Un alt
rol al sărurilor biliare este de a transporta acizii grași din interiorul lumenului până la peretele
intestinal de unde vor fi absorbite.

11
 Pigmenții biliari – bilirubina și biliverdina (sunt produse prin distrugerea hematiilor) sunt
excretate prin bilă. După ce sunt eliminate, ajung în intestin și se transformă în urobilinogen
(dă culoare urinei) și stearcobilinogen (dă culoare materiilor fecale).

Colesterolul – se găsește sub formă liberă în bilă. Provine atât din alimentație, cât și din
sinteza hepatică. După ce ajunge în intestin, colesterolul este reabsorbit sau eliminat prin
materiile fecale.

Rolul principal al bilei este de a interveni indirect în digestia și absorbția grăsimilor prin
emulsionarea acestora și activarea lipazei pancreatice (o enzima secretată de pancreas cu
acțiune lipolitică puternică). Odată cu absorbția grăsimilor, se absorb vitaminele liposolubile –
A, D, E și K, colesterolul și fierul. Bila favorizează peristaltismul intestinal (poate produce
efecte laxative) și neutralizează aciditatea sucului gastric când ajunge în intestin.

Reglarea secreției de bila se face pe cale nervoasă și pe cale umorală. Reglarea nervoasă
este asigurată prin influenta vagului. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic inhibă
secreția biliară.

Reglarea umorală este asigurată chiar de către bilă, în principal în timpul digestie, când
bila ajunge în intestin și este absorbită de sânge. Prin vena portă se va reîntoarce la ficat și va
determina creșterea secreției de bilă (mecanism de feedback pozitiv). Secreția biliară mai creste
și prin mecanisme endocrine – secretină, gastrină, colecistokinină, glucagonul și histamină
(aceste substanțe cresc producția biliară).

12
 CAP. II COLECISTITA ACUTĂ

2.1. Definiție
Colecistita acută este o inflamație acută a peretelui vezicular, coexistând în marea
majoritate a cazurilor cu un obstacol în calea fluxului biliar, conglomerate de colesterol și săruri
biliare numite calculi veziculari („pietre la fiere”). Calculii veziculari pot provoca mici leziuni
pe peretele colecistului, care se poate inflama, realizând o suferință mecano-inflamatorie acută.
Este complicația cea mai frecventă a litiazei biliare, care poate surveni cu trecut biliar,
sau poate debuta ca prin simptom al vezicii biliare.

Fig. 2.1. Colecistită acută

Colecistita acută are o rată a mortalității de circa 3%, cele mai multe decese fiind
înregistrate la vârsta de peste 60 de ani, sau la diabetici. La vârstnici, complicațiile secundare
cardia-pulmonare, contribuie la creșterea mortalității.

13
 2.2. Etiopatogenie – factori favorizanți
Adesea, factorii predispozanți cresc riscul pacienților de a dezvolta stază biliară :
• Dietele de înfometare;
• Nutriția parenterală;
• Analgezicele narcotice;
• Lipsa mobilizării după intervenții chirurgicale;

Hipovolemia și șocul predispun la ischemie, care poate să apară și în vasculitele vaselor

mici și medii, complicație a chimio-embolizării hepatice. Compresiile extrinseci pot juca un rol
în determinarea stazei biliare. La majoritatea pacienților cu colecistită acalculozică, infecția
poate apărea după febra tifoidă, infecții cu Salmonella, specii cu Citomegalovirus sau
Cryptosporidium.
Următoarele afecțiuni au fost asociate frecvent cu colecistita acalculozică:
• Chirurgia abdominală, arsurile severe, gastroenteritele;
• Trauma severăă, nutriția parenterală, ventilația mecanică;
• Reacții alergice post-transfuzionale, deshidratarea, analgezia narcotic;
• Diabetul Mellitus, antibioticele, embolizarea arterială hepatică;
• Complicațiile post-partum;
• Insuficiența vasculară și vasculitele;
• Arterioscleroza, hipertensiunea, SIDA.

Fig. 2.2. Empiemul colecistic

14
 Empiemul (acumularea în cavitatea vezicii biliare a unei cantități mari de puroi, care are
loc cu participarea unei infecții bacteriene pe fondul obstructia canalului cistic) veziculei biliare
poate să se dezvolte ca o complicație a colecistitei acute, putând perfora. Alte cauze, mai puțin
frecvente ale obstruării ductului cistic, pot include: septuri, diverticuloza intramurală
veziculară, anomalii valvulare, malformații vasculo-biliare, obstrucții parazitare, tumorale sau
inflamatorii.

2.3. Anatomie patologică

Procesul inflamator începe cu obstrucția ductului cistic, sau a ampulei biliare.
Mecanismul exact prin care aceasta este inițiată, este încă neclar. Sunt evidențiate în proporție
de 80% din cazuri microorganisme în stadiul precoce al bolii. Escherichia coli este principala
bacterie descoperită, alte microorganisme, sau coci gram-negativi aerobi, enterococi și unii
anaerobi. Invazia bacteriană nu este considerată ca eveniment inițial, deoarece 20% dintre
pacienți nu prezintă bacterii la examen. Astfel, se consideră invazia bacteriană, eveniment
secundar, nu principal.
Factorii care pot iniția procesul inflamator, includ :
- formarea de mediatori ai inflamației : lisolecitina și prostaglandine;
- creșterea presiunii intra-luminale;
- compromiterea aportului de sânge;
- iritația chimică a acizilor biliari.
Rezoluția spontană poate apărea în 5-7 zile după instalarea simptomelor prin eliberarea
lumenului biliar. În majoritatea cazurilor apare fibrozarea pereților biliari, o caracteristică a
colecistitei cronice. În peste 90% dintre specimenele biotice este prezentă deja colecistita
cronică.
Dacă ductul cistic rămâne blocat, infiltrarea celulară inflamatorie împreună cu necroza
hemoragică, mucoasă și murală, determină dezvoltarea colecistitei gangrenoase. Colecistita
acalculozică are o clinică diferită. Aceasta este mai frecventă la bărbați, mai ales la copii și la
persoane peste 65 de ani. Patogenia nu este bine-cunoscută, fiind probabil multifactorială. Este
probabil ca aceasta să se dezvolte în condiții de stază biliară, formare de mediatori ai inflamației
și ischemie tisulară localizată sau sistemică.
La pacienții care au colecistită enfizematoasă, ischemia pereților veziculei este urmată de
infecție cu bacterii care produc gaz în lumen, pereți, sau ambele. În 30-50% dintre pacienții este
prezent diabetul Mellitus, rata femei-bărbați fiind de 5-1. Calculii nu sunt prezenți în 30-50%
din cazuri, iar rata de mortalitate este de 15%. Există o predispoziție pentru gangrenă și

15
perforație, dar simptomatologia este ușoară și poate induce în eroare medicul. Colecistita
enfizematoasă poate apărea după chimioembolizare, efectuată ca metodă paliativă, pentru
carcinomul hepatocelular, după embolism ateromatos într-o aortografie și după hipoperfuzia
veziculei biliare în timpul resuscitării cardio-respiratorii.

2.4. Simptome
Colecistita acută se manifestă cel mai frecvent prin durerea în hipocondrul drept, durerea
crescând rapid în intensitate, fără a ceda la antispasticele uzuale. Greața și vărsăturile sunt
prezente la peste jumătate din bolnavi. Vărsăturile frecvente arată mobilizarea unui calcul în
coledoc, sau asocierea unei pancreatite. Febra constituie un simptom comun în colecistite acute,
iar la bătrâni nu este concordantă cu gravitatea leziunilor. Icterul survine doar la un sfert din
bolnavii cu colecistită acută, nu este intens și nu semnifică întotdeauna existența unui calcul în
calea biliară principală.

2.5. Examenul clinic

Radiografia abdominală pe gol, arată umbra mărita a veziculei destinse, prezența
calculilor radioopaci, aerobilie, fistulă bilio-digestivă, gaze în peretele vezicular – colecistită
acută enfizematoasă. De asemenea, ajută la excluderea unui ulcer perforat cu pneumoperitoneu
evocator.

Fig. 2.3. Radiografia abdominală

Ecografia hepato-bilio-pancreatică efectuată în urgență este foarte utilă și fiabilă,

evidențiind litiază și apreciind dimensiunile veziculei biliare, modificările parietale (perete

16
îngroșat, lizereu hipodens sau dublu contur), prezența abceselor juxt- veziculare, dilatarea căilor
biliare și identifică leziunile asociate.
Tomografia axială computerizată oferă același tip de date și de aceeași fidelitate. Ca
alternativă de explorare se poate face o probă de excreție a radio nuclidului care arată o veziculă
destinsă.
Datele de laborator sunt nespecifice pentru colecistita acută, dar sunt utile în diagnosticul
diferențial și aprecierea complicației. Acestea cuprind :
• leucocitoză între 8000-14000 GA/mmc în formele necomplicate;
• creșterea leucocitozei peste 20000 GA/mmc semnifică dezvoltarea unei complicații;
• lipaza, amilaza, calcemia, amilazuria, permite recunoașterea unei pancreatite asociate;
• creșterea bilirubinemiei peste 5mg% și a FA arată ca obstacol coledocian;
• testele hepatice funcționale sunt normale, cu excepția amilazelor puțin crescute;
• testele de inflamație sunt pozitive;
• hemocultura poate fi pozitivă și indică un proces angiocolitic.

Colecistita acută acalculozică este dificil de diagnosticat clinic. Apare de obicei la copii-
peste 50%, și la pacienții în stare critică, care au suferit după traume severe, arsuri sau chirurgie.
Frecvent, acești pacienți nu prezintă durere, iar icterul, febra, vărsăturile, sensibilitatea
abdominală, leucocitoza și hiperbilirubinemia sunt înalt sugestive.

2.6. Diagnostic
Se face între formele clinice ale colecistitei acute și cu alte afecțiuni cu tablou clinic
asemănător.
Formele clinice ale colecistitei acute:
După etiologie: litiazice și nelitiazice (hidatică, postoperatorii, prin obstrucția arterei
cistice, prin obstacolextrinsec de vecinătate).
După morfologie: catarală și forme distructive: gangrenoasă, purulentă și perforată.
După tabloul clinic: forme tipice și atipice: ocluzive, icterice, angiocolitice.
După evoluție se descriu: forme acute, supra-acute și subacute.
Formele supra-acute: care au ca substrat leziuni severe, care apar de la debut, atât
distructive parietale cât și septice intra și extra veziculare cu evoluție gravă, impunând
intervenția chirurgicală:
• Gangrenoasă supra-acută sau necrozantă precoce;

17
 • Perforată cu peritonită biliară hiper-septică, manifestată prin bradicardie, oligurie,
semne peritoneale și semne de șoc septic;
• Cu peritonită biliară fără perforație.

Forme subacute reprezentate de cazurile tratate mult timp cu antibiotice, evoluând spre
piocolecistită, scleroretractilă, cu, sau fără abcese peri veziculare, cu fistule biliare, pediculită
scleroasă, sau cu plastron, lemnos torpid.
După momentul evolutiv: forme simple și complicate.

2.7. Evoluție, complicații, prognostic

Sub terapie antibiotică, rar se produce o ameliorare clinică, de cele mai multe ori
instalându-se o fază staționară de colecistită acută răcită. Evoluția nefavorabilă se referă la
pacienții care fac complicații.
Cel mai frecvent, se înregistrează o peritonită localizată cu apariția la câteva zile a unui
plastron ce dedublează peretele, ca un blindaj sensibil uniform la palpare și mat la percuție.
Colecistita acută, sub terapie medicamentoasă poate evolua spre resorbție lentă,
incompletă sau spre abcedare, când starea generală se înrăutățește, durerea crește, febra este de
tip septic, crește leucocitoza și apare ramolirea locală a plastronului. O altă complicație este
angiocolita, care poate avea forme grave ca cea ictero-uremigenă.
Pancreatita acută edematoasă și mai rar necrotico-hemoragică, în special cefalică, trebuie
suspectată, când la semnele veziculare se adaugă un sindrom epigastric dureros, stare de soc,
vărsături și semne biologice de difuziune a enzimelor pancreatice.
Abcesele hepatice se produc prin propagarea infecției de la patul vezicular la parenchimul
hepatic.
Coledocitele stenozante se dezvoltă prin propagarea leziunilor pediculare la nivelul
pediculului vezicular. Mortalitatea este de 5-10%, decesul survenind mai ales la pacienții peste
60 de ani.
Profilaxia colecistitelor acute constă în tratarea atentă a colecistopatiilor cronice și
litiazice (prevenirea stazei), precum și în urmărirea atentă și tratarea promptă a bolilor
infecțioase, a stărilor septicemice, a tulburărilor gastro-intestinale și în asanarea focarelor de
infecție.

18
 2.8. Tratament
Aspectul clinic, general și local al colecistitei acute, este suficient de alarmant pentru a
motiva internarea în spital. Momentul chirurgical se alege în funcție de forma anatomo-clinică
a fiecărui caz.
Intervenția chirurgicală se impune în cazurile de:
• diagnostic incert;
• peritonită generalizată;
• colecistită acută gangrenoasă;
• colecisto-pancreatite acute;
• angiocolite icterouremigene;
• în toate formele supra acute.
Tratamentul colecistitei acute este strict chirurgical.
Cea mai utilizată tehnică operatorie și în același timp cea mai bună pentru chirurgia
vezicii biliare este colecistectomia laparoscopică care folosește o cameră pentru a vizualiza
cavitatea abdominală, față de chirurgia clasică deschisă, care se realizează prin incizie mare, cu
evidente efecte necosmetice, și care necesită o mult mai mare perioadă de recuperare post-
operatorie. Intervenția chirurgicală (colecistectomia laparoscopică) se realizează numai cu
anestezie generală.
Explorarea colangiografică a coledocului se impune în următoarele situații :
• icter sau subicter cu creșterea bilirubinei peste 5mg%;
• depistarea palpatorie a calculilor în calea biliară principală;
• diametrul coledocului mai mare de un centimetru;
• prezența unui proces de pancreatită cefalică;
• existența microlitiazei veziculare cu cistic larg;
• dubiu asupra existenței unei fistule biliobiliare sau biliodigestive.
Când litiaza căii biliare este sigură, sau nu poate fi exclusă, se impune coledocotomie
longitudinală în porțiunea supra duodenală a coledocului.
Se controlează instrumentar calea biliară principală, se practică eventuala ablație a
calculilor, spălând-se cu ser fiziologic în jet și se cercetează permeabilitatea odiana.
Coledocotomia se poate termina cu drenaj biliar extern pe tub Kher, sau cu o coledoco-
duodeno-anastomoză sau coledoco-jejunostomie, când leziunile sunt ireversibile și calibrul
coledocian este important.

19
 CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, să-
și mențină sau recâștige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur,
dacă ar fi avut forța, voința sau cunoștințele necesare. Asistenta medicală trebuie să
îndeplinească aceste funcții, astfel încât pacientul să-și recâștige independența cât mai repede
posibil.

Rolul propriu al asistentei medicale:

• vizează compensarea parțială sau totală a lipsei sau diminuării autonomiei;

• protejarea, menținerea, restaurarea și promovarea sănătății;
• stabilirea procesului de îngrijire;
• ușurarea suferinței;

Rolul delegat al asistentei medicale:

• vizează abilitatea asistentei de a îndeplini sarcini și de a aplica îngrijiri medicale sub

prescripție medicală;
• supravegherea clinică a bolnavului și a efectelor terapeutice;
• participarea și colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire;
• aplicarea prescripțiilor medicale;
• în absența medicului, asistenta poate aplica intervenții și îngrijiri care au ca scop
menținerea vieții până la sosirea medicului.

Participarea asistentei medicale la examenul clinic:

• ea va realiza de la început un climat de înțelegere între medic și pacient;

• va pregăti psihic bolnavul, liniștindu-l, explicându-i cu solicitudine și fermitate în ce
constă examenul și importanța lui;
• îl ajută să se dezbrace cu mult tact și blândețe pentru a nu provoca mișcări inutile și
dureroase;

20
 • va izola patul cu un paravan;
• înaintea palpării va sfătui bolnavul să urineze, îl va aduce în poziție adecvată examinării
– decubit dorsal cu brațele întinse pe lângă corp, membrele inferioare îndoite din genunchi, cu
musculatura abdominală relaxată, iar la cererea medicului îl va ajuta pe pacient să își modifice
poziția în decubit lateral stâng;
• la terminarea examenului va ajuta pacientul să se îmbrace și să se așeze în poziție
antalgică.

Conduita de urgență a asistentei medicale la internarea unui bolnav cu colică

biliară:

• va așeza bolnavul în repaus la pat;

• va recolta sânge și examene de laborator – leucocite, bilirubina, TGO, TGP, ionogramă
sanguină, rezervă alcalină, amilazemie, glicemie și urină;
• va pregăti medicație pentru calmarea durerii și instrumentar steril necesar fără a-i
administra pacientului vreun calmant, fără indicația medicului, pentru a nu masca evoluția acută
a bolii.

Asistenta va administra antialgice (Algocalmin - 3 fiole), Fortral (1/2 fiole), daca nu

cedează colica, se va administra Mialgin, la 6-8 ore; antispastice (Scobutil 2-3 f./ zi, Papaverina
– 3 f./zi); antiemetice (Torecan, Emetiral, Metoclopramid); antibiotice pentru combaterea
infecției. Pentru corectarea tulburărilor hidro-electrolitice și acido-bazice, asistenta va
administra lichide per oral, sau va instala perfuzie cu SF, glucoză, vitamine și soluții de
electroliți.
Dacă pacientul este foarte agitat, îi va administra sedative – Hidroxizin, barbiturice.
Pentru reducerea inflamației va aplica pungă cu gheață la nivelul hipocondrului drept.

Rolul asistentul medical in recoltarea produselor biologice:

• va pregăti psihic pacientul, explicându-i că orice manevră medicală se face în interesul

lui și îi va da informații asupra modului de desfășurare a tehnicii;
• va respecta strict masurile de asepsie, folosind instrumentar steril;
• recoltează sânge pentru examen de laborator, etichetează recipientele si completează
buletinele de analiza, trimițând-le la laborator.

21
 Pregătirea explorărilor functionale:

• va pregăti psihic pacientul explicându-i că aceste examene nu-i dăunează și sunt

importante pentru confirmarea diagnosticului și instituirea unui tratament corespunzător;
• colectografie – cu 2-3 zile înainte îi administrează cărbune medicinal, 2-3 tablete/zi, va
efectua două clisme evacuatoare, va efectua toleranța pacientului la Razebil;
• a doua zi pacientul va face primul film radiologic, apoi la ora 12:00 îi va servi prânzul
Boyden (5g ciocolată + 2 gălbenusuri de ou frecate cu zahar), îl va însoți la radiologie, unde va
face film la 30-60-90 minute;
• colangiografie – 2 clisme evacuatoare înainte - va testa toleranța pacientului la Pobilan,
va urmări cu atenție apariția efectelor secundare, o va administra în perfuzie lentă, supravegând
permanent starea pacientului;
• îl va conduce la Radiologie, unde va face film la 30-60-90-120 minute;
• tubajul duodenal – va pregăti psihic pacientul, obținând colaborarea lui în timpul
tehnicii; pitic a-jeun, poziție șezândă la marginea patului, va pregăti materialele necesare (sonda
Einhorn, seringi sterile, tăviță renală, mușama, aleză, sulfat de Mg 33%, Xilina 2%, soluție
bicarbonat de Na); va efectua tubajul duodenal, supravegând permanent comportamentul
pacientului; după tehnica duce probele de bilă la laborator.

Realizează un protocol educativ pacienților cu colecistită acută:

• în timpul spitalizării și la externare asistenta va explica faptul că pentru prevenirea

apariției complicațiilor și a recăderilor, el trebuie să dețină cunoștințe care îi va permite să se
îngrijească singur și să-și rezolve problema de sănătate;
• va evalua motivația pe care o are bolnavul și va realiza un plan de educație;
• va stabili cu pacientul obiective precise;
• pacientul cu colecistită acută va cunoaște: evoluția, tratamentul și complicațiile bolii,
regimul dietetic în cursul spitalizării, regimul dietetic după externare cu durata de 6 luni -1 an
și necesitatea unei cure de balneoterapie de două ori pe an, respectarea unui program de odihnă,
evitarea efortului fizic prelungit, renunțarea la fumat și la alcool, revenirea la control de două
ori pe an și ori de câte ori starea lui o necesită.

22
 Pregătirea preoperatorie a pacientului pentru colecistectomie:

• va pregăti psihic pacientul, explicându-i în timpul transportului tot ce se va întâmpla cu

el în sala de preanestezie;
• îi va face pregătire generală – va nota în FO bilanțul clinic și paraclinic al bolnavului –
bilanț clinic, antecedente familiare, patologice și chirurgicale, vârsta, greutatea, temperatura,
starea de hidratare, afecțiuni prezente, valoarea TA mare și a pulsului, precum și starea
diferitelor aparate;
• bilanțul paraclinic, explorarea aparatelor – sânge, EKG, Rx pulmonar;
• pregătire locală – cu o zi înaintea intervenției va explica bolnavului să stea în repaus la
pat, să consume un regim ușor digerabil bogat în lichide, seara îi va efectua o clismă
evacuatoare, va explica bolnavului să facă duș, va bărbieri zona abdominală a pacientului, apoi
va badijona zona cu soluție antiseptic, apoi va supraveghea bolnavul să nu bea, să nu mănânce
și să nu fumeze. Îl va pune să urineze, sau la indicația medicului va efectua sondaj vezical;
• îi va monitoriza funcțiile vitale și va pregăti documentația necesară.

Supravegherea postoperatorie a pacientului colecistectomizat:

• va supraveghea trezirea pacientului după anestezie și funcțiile vitale: măsoară la fiecare

15 minute F.V., culoarea mucoaselor și tegumentelor,
• va observa permanent aspectul și comportamentul bolnavului;
• va supraveghea sonda naso-gastrică și sonda vezicală (va nota cantitatea și aspectul
urinei);
• va efectua toaleta genital externă și va retrage sonda vezicală pentru a preveni infecția
urinară;
• va supraveghea tubul de dren și plaga operatorie: observa zilnic plaga, semnalând
doctorului orice semn de complicație și va efectua pansamentul steril al plăgii și al orificiului
din jurul tubului;
• prepară soluții medicamentoase din cadrul tratamentului, execută injecțiile și montează
perfuziile;
• va efectua bilanțul hidric al pacientului.

23
 CAP. IV STUDII DE CAZ

4.1. STUDIU DE CAZ NR. I

Perioada de îngrijire: 13.01 – 22.01. 2021

Prezentarea cazului: Bolnavul M. C. în vârsta de 54 de ani, profesoară de matematică cu
domiciliul în Boșorod (mediu rural), s-a prezentat la Spitalul Municipal ”Dr. Al. Simionescu”
secția chirurgie, cu diagnosticul prezumtiv de colecistită acută.
Motivele internării: grețuri, vărsături frecvente cu gust amar, febră, durere în hipocondrul
drept, anxietate, agitație și stare generală alterată.

Anamneza : Antecedente personale – Apendicectomie în urmă cu 2 ani.

Antecedente heredo-colaterale – fără importanță.

1. CULEGEREA DE DATE

a) Date relative stabile:

• Informații generale: domnul M. C. are 54 ani.

• Caracteristici individuale: naționalitate română, religie ortodoxă, căsătorit;

• Gusturi și obiceiuri personale: alimentație normală, bea cafea doar dimineața și nu fumează,
consumă alcool ocazional;

• Evenimente biografice: grupa sanguină AB Rh neg ;

• Elemente relaționale: nu prezintă alergii la niciun medicament, nu a fost transfuzat;

• Rețeaua de susținere a pacientului: soție, 3 copii, foarte bine integrat în societate.

24
b) Date variabile:

Starea fizică:

Istoric : Pacientul M.C. în vârsta de 54 de ani, se internează în serviciul nostru pentru

investigații și tratament. În urma cu patru zile a consumat un meniu diversificat, la o aniversare
în familie, după care s-a declanșat simptomatologia de mai sus.

Investigații:

• Examene laborator: Eritrocite 5,8 mg/mm3, Leucocite 7800 /mm3, HGB 9,9 g/dl;
• Teste biologice: glicemie 88 mg/dl, uree 0,9 mg/dl, creatinina 0,9 mg/dl, GOT 38 u/l
GPT 42 u/l, Calciu 12 mg %, Fe 0,9 mg/l, Mg 1,84 mg/l;
• Teste Imunologice;

Ecografie abdominală.

DECLARAŢIE
Subsemnatul/a……… …………AB………………………………………...sunt de acord cu
îngrijirile acordate pe perioada internării în SPITALUL MUNICIPAL “DR. ALEXANDRU
SIMIONESCU” HUNEDOARA.
Am luat la cunoştinţă faptul că unitatea (secţia) nu îşi asumă răspunderea pentru obiectele de
valoare şi hainele personale care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost înştiinţat/ă despre regulile de ordine interioară verbal şi în scris. Am luat la
cunoştinţă şi voi păstra pe perioada internarii aceste reguli.
Data.................... Semnătura pacient ( sau aparţinător)………VG…………….
Semnătura asistent medical…………AB……………………………….

25
 EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA , A AVEA O BUNĂ

CIRCULAȚIE
Respirație: 37 resp / min
A DORMI, A TE ODIHNI
Protezat respirator: NU
Somn alterat manifestat prin disconfort fizic și
Canulă traheală: NU
psihic, apatie, indispoziție
Circulație: T.A. 130/90 mmHg
Dependent de somnifere: NU
Puls: 89 bătăi / min
Dependent de somnifere ocazional: DA
Temp. : 39,2 °C
Monitorizat: monitorizarea balanței hidro-
electrolitice
A ELIMINA A FI CURAT / ÎNGRIJIT
Diureza: 1700 ml / 24 ore Piele: normală
Tulburări de micțiune: NU Igiena corporală: autonom
Hematurie: NU Cateter urinar: NU
Cistostomă: NU
Scaun: normal
A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Spută: normală Hemoptizie: NU
Mobilitate: prezentă - DA
Transpirație: DA Diaforeză: DA
Tulburări ale ciclului: nu este cazul
Vomă: DA
A COMUNICA A SE ÎMBRĂCA / DEZBRĂCA
Conștient: DA Independent: DA
Orientat temporo – spațial : DA Nevoi legate de drepturile pacientului și
Inconștient: NU credință
Comă gradul: NU Limbi vorbite: romănă, engleză
Comunicare verbală liberă coerentă: DA Religia: Ortodoxă
Afazie: NU
Confuzie: NU NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE
Cecitate: NU TEMPERATURA CORPULUI ÎN
tulburări în vederea binoculară: NU LIMITE
Surditate: NU NORMALE * – 39,2 0C
tulburări ale auzului: NU

26
 Anosmie: DA
tulburări ale simţului mirosului: NU
Pareză: NU Paralizie:

A BEA ŞI A MÂNCA
Apetit: lipsă apetit datorată senzației de
vomă și a disconfortului abdominal
Alimentație: vicioasă DATELE AU FOST COLECTATE DE LA
Artificială: parenterală: DA ✓ Pacient
sondă gastrică: NU Aparținător
gastrostomă: NU
Regimul: hipoglucidic, hipolipidic
Alergii alimentare: NU

*Se va preciza în cuvinte situaţia existentă

Notă: Planul de îngrijiri are statutul de document medico-legal şi face parte din FOCG
Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a nutritiei si hidratarii prin deficit nutritional legat
de lipsa poftei de a bea si a manca.

27
Nr. Nevoia Diagnostic Intervenții Intervenții
Obiective Evaluare
Crt. afectată P.E.S Autonome delegate
- Asistenta medicală face
psihoterapia pacientului;
- Îl încurajează să comunice cu cei
din jur și să-și exprime frica și
Alterarea opiniile;
Administrează
integrității fizice - Determină pacientul să participe la
medicație la
datorită luarea deciziilor privind îngrijirile
recomandarea
procesului Calmarea durerii medicale;
Nevoia de a medicului –
inflamator, - Ajută pacientul să descrie corect Pacientul declară
1. evita Antialgice
manifestată prin Echilibrarea durerea, iar pentru localizare va ameliorarea durerii
pericolele (Algocalmin);
durere în psihică a folosi repere anatomice;
Antispastice
hipocondrul pacientului - Ajută pacientul să descrie
(No-Spa sau
drept, jenă și intensitatea durerii (intensă sau
Piafen)
anxietate insuportabilă);
- Asistenta încearcă calmarea durerii
înainte de a se intensifica;
- Supraveghează efectul
medicamentelor și comunică

28
 medicului schimbările în starea
acestuia;
- Aplică punga cu gheață în zona
hipocondrului drept;
- Recomandă repaus la pat și odihnă,
pentru ameliorarea durerii – poziție
antalgică.
- ajută pacientul în timpul
vărsăturilor sprijinindu-l;
- protejează patul cu mușama și Administrează
Perturbarea aleză; tratamentul
Să aibă o stare
alimentației - așează pacientul în pozitie medicamentos la
de bine, fără
datorită bolii, semișezând sau șezând; indicația În urma tratamentului
Nevoia de a vărsături;
manifestată prin - îi oferă tăviță renală; medicului – și a respectării dietei
2. bea și a Pacientul să fie
greață, vărsături - îi recomandă să inspire profund pe Antiemetice prezintă
mânca echilibrat
frecvente și nas; (Metoclopramid îmbunătățirea stării.
hidroelectrolitic
disconfort - oprește aportul alimentar pe cale 1 fiola i.m),
și nutrițional.
abdominal. orală; săruri minerale
- montează abord venos; (Soluție Ringer)
- recoltează analize de laborator la
indicația mediului;

29
 - însoțește pacientul pentru
investigații și pregătește
documentația necesară în vederea
acestora;
- face sondaj nazo-gastric sau
duodenal;
- îl învață să respecte dieta prescrisă
de medic (regim alimentar cu
alimente premise și interzise);
instituie perfuzie cu soluții indicate
de medic;
- după vărsături, asistenta medicală
oferă pacientului apă aromată pentru
a-și clăti gura, deoarece vărsătura
bilioasă lasă în urma sa un gust amar.
Hipertermie - aerisește încăperea; Administrează
Nevoia de a- Pacientul să-și
datorită - aplică comprese reci pe frunte, medicamente la
și menține mențină Pacientul își menține
afecțiunii, iar la ameliorarea frisoanelor indicația
3. temperatura temperatura în temperatura în limite
manifestată prin acoperă pacientul cu o pătură; medicului –
în limite limite normale.
febră moderată, - se asigură că pacientul este antitermice și
normale fiziologice;
frisoane, stare hidratat corespunzător; antibiotice.

30
 generală pacientul să aibă - face testarea sensibilității la
alterată. o stare de bine. antibiotic (deoarece acesta se va
administra parenteral);
- recomandă schimbarea lenjeriei
de corp și de pat de cate ori este
nevoie și îl educă să-și mențină
igiena tegumentelor.
Favorizează un climat
corespunzator de liniște și
siguranță. Observă și notează
Dificultatea de a funcțiile vitale și vegetative
Să beneficieze Administrează
dormi și a se (Perioada de somn-odihnă și
de somn medicația
odihni datorită comportamentul pacientului).
Nevoia de a corespunzător sedativă la
durerii, Înlătură factorii cauzatori pentru a Pacientul are un
4. dormi și a se cantitativ și indicația
manifestată prin putea pacientul să doarmă, să se somn corespunzător.
odihni calitativ. medicului –
oboseală, odihnească.
Pacientul să fie Alprazolam sau
neliniște, somn Învață pacientul tehnici de relaxare
odihnit. Dormicum.
perturbat. și exerciții de respirație. Observă
dacă perioadele de odihnă
corespund necesităților
organismului.

31
 Administrează medicația indicată
de medic și observă efectul
acesteia.
Recomandă pacientului repaus la
pat pe o perioadă cât mai
Restricția
îndelungată, deoarece mișcarea
miscării datorită
exarcebează durerea.
stării generale Pacientul să Pacientul înțelege
Nevoia de a Educă pacientul să-și ia o poziție
5. alterată, prezinte o bună importanța restricției
se mișca adecvată în vederea ameliorării
manifestată prin postură. miscării.
durerii.
durere și
Recomandă pacientului să evite
slăbiciune.
efortul fizic, deoarece nu îi este
benefic.

32
 4.2. STUDIU DE CAZ NR. II

Perioada de îngrijire: 02.02 – 11.02.2020

Prezentarea cazului: Doamna M.S. în vârsta de 58 de ani, s-a prezentat la Spitalul Municipal
”Dr. Al. Simionescu” secția chirurgie, la data de 02.02.2020 cu diagnosticul prezumtiv de
colecistită acută.
Domiciliul: mediul urban
Condiții de viață și de muncă: locuiește împreună cu familia într-un apartament cu 3
camere, condițiile de viață sunt foarte bune.
Sex: feminin
Religia: ortodoxă

Motivele Internării: grețuri, vărsături bilioase, febră, frison, durere în hipocondrul drept,
anxietate, agitație și stare generală alterată.

Antecedente medicale:
Fiziologice: menarhă la 13 ani
Patologice: bolile copilăriei
Heredo - colaterale: Tata diabet zaharat de tip II;
Mama – HTA;
Alergii: neagă (nealergică).
Grupa de sânge : AII Rh +

Date variabile:

33
Istoric: Pacienta L.F. în vârsta de 65 de ani, se internează în serviciul nostru cu următoarea
simptomatologie: durere în hipocondrul drept, vărsături bilioase, febră, frison, stare generală
alterată. A urmat tratament ambulator cu antispastice uzuale, antialgice, antitermice, însă
durerea nu a cedat. Starea generală a pacientei se alterează, motiv pentru care se internează în
serviciul nostru de chirurgie pentru investigații și tratament.

Investigatii : Examene laborator : Eritrocite 6,6 mg/mm3, Leucocite 9800 /mm3, HGB 9,6 g/dl;
Teste biologice : glicemie 110 mg/dl, uree 2,7 mg/dl, creatinina 0,9 mg/dl, GOT 35 u/l GPT 42
u/l, Calciu 12 mg %, Fe 0,8 mg/l, Mg 1,84 mg/l; Teste Imunologice; Ecografie hepato-bilio-
pancreatică; TS, TC.

DECLARAŢIE
Subsemnatul/a……… …………AB………………………………………...sunt de acord cu
îngrijirile acordate pe perioada internării în SPITALUL MUNICIPAL “DR. ALEXANDRU
SIMIONESCU” HUNEDOARA.
Am luat la cunoştinţă faptul că unitatea (secţia) nu îşi asumă răspunderea pentru obiectele de
valoare şi hainele personale care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost înştiinţat/ă despre regulile de ordine interioară verbal şi în scris. Am luat la
cunoştinţă şi voi păstra pe perioada internarii aceste reguli.
Data.................... Semnătura pacient ( sau aparţinător)………VG…………….
Semnătura asistent medical…………AB……………………………….

EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA , A AVEA O BUNĂ

CIRCULAȚIE
Respirație: 39 resp / min
A DORMI, A TE ODIHNI
Protezat respirator: NU
Somn alterat manifestat prin disconfort fizic
Canulă traheală: NU
și psihic
Circulație: T.A. 100/70 mmHg
Dependent de somnifere: NU
Puls: 120 bătăi / min
Dependent de somnifere ocazional: NU
Temp. : 38,8 °C
Monitorizat: monitorizarea balanței hidro-
electrolitice

34
 A ELIMINA A FI CURAT / ÎNGRIJIT
Diureza: 1300 ml / 24 ore Piele: normală
Tulburări de micțiune: NU Igiena corporală: autonom
Hematurie: NU Cateter urinar: NU
Cistostomă: NU Scaun: normal
Spută: anormală cu firicele de sânge
A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Hemoptizie: DA
Mobilitate: prezentă - NU
Transpirație: DA Diaforeză: DA
Tulburări ale ciclului: menopauză
Vomă: DA
A COMUNICA A SE ÎMBRĂCA / DEZBRĂCA
Conștientă: DA Independent: DA
Orientată temporo – spațial : DA NEVOI LEGATE DE DREPTURILE
Inconștientă: NU Comă gradul: NU PACIENTULUI ŞI CREDINŢĂ
Comunicare verbală liberă coerentă: DA Limbi vorbite: romănă Religia: Ortodoxă
Afazie: NU Confuzie: NU
Cecitate: NU
tulburări în vederea binoculară: NU NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE
Surditate: NU Tulburări ale auzului: NU TEMPERATURA CORPULUI ÎN
Anosmie: DA LIMITE NORMALE * – 38,8 0C
Tulburări ale simţului mirosului: NU
Pareză: NU Paralizie: NU
A BEA ŞI A MÂNCA
Apetit: lipsă apetit datorată senzației de
vomă Alimentație: vicioasă DATELE AU FOST COLECTATE DE LA
Artificială: parenterală: DA ✓ Pacient
sondă gastrică: NU gastrostomă: NU o Aparținător
Regimul: hipoglucidic, hipolipidic
Alergii alimentare: NU
*Se va preciza în cuvinte situaţia existentă
Notă: Planul de îngrijiri are statutul de document medico-legal şi face parte din FOCG
Diagnostic de ingrijire: risc de alterare a nutritiei si hidratarii prin deficit nutritional legat
de lipsa poftei de a bea si a manca.

35
Nr. Nevoia Diagnostic Intervenții Intervenții
Obiective Evaluare
Crt. afectată P.E.S Autonome delegate
Pregătește pre-operator pacientul, fizic
și psihic;
recoltează analize de laborator;
Incapacitate de
montează abord venos;
a-și păstra Efectuează la
monitorizează și notează funcțiile
sănătatea indicația
vitale;
datorită Să accepte medicului
explică pacientului necesitatea semnării
procesului tratamentul și montarea
consimțământului în vederea
Nevoia de a inflamator, intervenția soluțiilor Pacientul acceptă
intervenției laparoscopice.
1. evita manifestat prin chirurgicală perfuzabile cu intervenția
Are obligația ca prin comportamentul și
pericolele durere în ser fiziologic în chirurgicală.
atitudinea ei să înlăture starea de
hipocondrul Să nu mai aibă vederea
anxietate în care pacientul se găsește
drept, durerii eliminării
înainte de operație.
anxietate soluțiilor
Pregătește pacientul pentru operație în
neliniște și anestezice.
ziua anterioară– recomandă repaus la
agitație
pat, regim alimentar și efectuarea
toaletei locale, clismă evacuatorie și
sondă vezicală.

36
 Supravegherea pacientului post-
operatorie este sarcina prioritară a
asistentei medicale fiind permanent în
vederea depistării complicațiilor post-
operatorii;
urmărește funcțiile vitale și vegetative
și starea generală a pacientului;
calmarea durerii post-operatorii;
supraveghează aspectul pansamentului
și efectuează toaleta plăgii în condiții
de perfectă asepsie.
Incapacitatea
de a se Instituie perfuzie cu soluții la indicația
alimenta și medicului;
Administrează la
hidrata Pacientul să fie explorează gusturile și obiceiurile Pacientul este
Nevoia de a indicația
datorită echilibrat alimentare ale pacientului; echilibrat
2. bea și a medicului soluție
intervenției hidroelectrolitic conștientizează pacientul asupra hidroelectrolitic și
mânca Ringer și ser
chirurgicale, și nutrițional. importanței respectării dietei pe timpul nutritional.
fiziologic.
manifestate spitalizării și după externare (alimente
prin restricții permise sau interzise);
alimentare.

37
 pe langă dieta post-colecistectomie să
nu neglijeze dieta pentru diabetul
zaharat;
încurajează pacientul făcându-i
psihoterapie.
Hipertermie Aeriseste încăperea, se asigură că
datorită pacientul este hidratat corespunzător; în
Nevoia de a- Combaterea Administrează
procesului cazul apariției frisoanelor acoperă
și menține hipertermiei. medicație la
inflamator, pacientul cu o patură și dacă are febră Pacientul își
temperatura recomandarea
3. manifestată aplică comprese reci pe frunte, menține temperatura
corpului în Combaterea medicului –
prin recomandă schimbarea lenjeriei de corp în limite normale.
limite procesului Antibiotice și
subfebrilități și și de pat la nevoie și învață pacientul
normale inflamator. antitermice.
stare generală să-și mențină igiena tegumentelor. Face
alterată. testarea sensibilității la antibiotic.
Perturbarea
Înlătură factorii cauzatori pentru a Administrează la
somnului
favoriza un climat corespunzător, de indicația
Nevoia de a datorită Să fie odihnit și Pacientul
liniște și siguranță pentru ca pacientul medicului
4. dormi și a se intervenției, să aibă o stare beneficiază de un
să poată dormi și odihni. sedative –
odihni manifestată de confort. somn corespunzător.
Îl învață exerciții de respirație și tehnici Dormicum sau
prin durere si
de relaxare, monitorizează și notează Alprazolam.
agitatie.

38
 funcțiile vitale și vegetative pentru a
favoriza odihna;
creează un climat de liniște și
siguranță;
Observă dacă perioadele de odihnă
corespund necesităților organismului.
Efectuează toaleta pe regiuni și educă
pacientul să aibă grijă să nu umezească
pansamentul pentru a nu preveni
Dificultate în a
complicații.
urma
Pacientul să Îl ajută în suplinirea celorlalte nevoi
prescripțiile de Pacientul prezintă
Nevoia de a prezinte fundamentale;
5. igienă, tegumente și
fi curat tegumente și efectuează pansamentul cu blândețe și
manifestată mucoase curate.
mucoase curate. supraveghează ca acesta să fie într-o
prin carență de
stare adecvată;
igienă.
recomandă pacientului să utilizeze
lenjerie de corp din bumbac și pijama
cu nasturi.
Restricția Pacientul înțelege că
Nevoia de a Evitarea
6. mișcării Repaus absolut la pat mobilizarea la pat
se mișca și a pozițiilor forțate
datorită bolii, pentru el este

39
avea o bună manifestată Pacientul să-și Asistenta va avea grijă ca pacientului importantă și are
postură prin mențină să-i fie asigurat un climat de liniște drept rezultat o
imobilizare la celelalte nevoi (salon aerisit și bine încălzit) evoluție favorabilă a
pat fundamentale Asistenta suplinește pacientul în bolii
satisfăcute satisfacerea nevoilor sale și îl serveste
la pat cu cele necesare

40
4.3. STUDIU DE CAZ NR. III

Perioada de îngrijire: 27.01 – 06.02.2020

Prezentarea cazului: Doamna în vârsta de 64 de ani, s-a prezentat la Spitalul Municipal ”Dr.
Al. Simionescu” secția chirurgie, la data de 27.01.2021 cu durere intensă în hipocondrul drept,
febră, vărsături și frisoane.

Domiciliul: mediul urban

Condiții de viață și de muncă: locuiește cu soțul într-o garsonieră, este fumătoare (1 pachet/
2 zile).

Religia: ortodoxă

Anamneza : Antecedente personale – Menarhă 11 ani; 4 nașteri.

Antecedente heredo-colaterale – Mama – BPOC; Tata – Ulcer gastric.

Grupa de sânge : 0I Rh +

Motivele Internării: grețuri, vărsături frecvente cu gust amar, febră, durere în hipocondrul
drept, anxietate, agitație și stare generală alterată.

Date variabile:

Istoric: Pacienta J.I. în vârstă de 64 de ani, în urmă cu o săptămână s-a trezit cu o durere bruscă
în hipocondrul drept cu iradiere spre epigastru, care a crescut în intesitate, însoțită de febră,
frison, grețuri și vărsături. A urmat tratament ambulatoriu cu antialgice, antitermice,

41
antispastice, starea generală s-a alterat, motiv pentru care se internează în serviciul nostru pentru
investigații și tratament.

Investigații : Examene laborator : Eritrocite 5,2 mg/mm3, Leucocite 6600 /mm3, HGB 9,3 g/dl;
Teste biologice : glicemie 98 mg/dl, uree 0,9 mg/dl, creatinina 0,9 mg/dl, GOT 27 u/l GPT 31
u/l, Calciu 15 mg %, Fe 1,9 mg/l, Mg 1,73 mg/l; Teste Imunologice; Ecografie hepato-bilio-
pancreatică.

DECLARAŢIE
Subsemnatul/a……… …………AB………………………………………...sunt de acord cu
îngrijirile acordate pe perioada internării în SPITALUL MUNICIPAL “DR. ALEXANDRU
SIMIONESCU” HUNEDOARA.
Am luat la cunoştinţă faptul că unitatea (secţia) nu îşi asumă răspunderea pentru obiectele de
valoare şi hainele personale care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost înştiinţat/ă despre regulile de ordine interioară verbal şi în scris. Am luat la
cunoştinţă şi voi păstra pe perioada internarii aceste reguli.
Data.................... Semnătura pacient ( sau aparţinător)………VG…………….
Semnătura asistent medical…………AB……………………………….

EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA, A AVEA O BUNĂ

CIRCULAŢIE
Respirație: 18 resp / min
Protezat respirator: NU A DORMI, A TE ODIHNI
Canulă traheală: NU Somn alterat datorat durerii.
Circulație: T.A. 150/100 mmHg Dependent de somnifere: NU
Puls: 72 bătăi / min Dependent de somnifere ocazional: DA
Temp.: 36,8 °C
Monitorizat: monitorizarea balanței hidro-
electrolitice
A ELIMINA A FI CURAT / ÎNGRIJIT
Diureza: 1450 ml / 24 ore Piele: normal
Tulburări de micțiune: NU Igiena corporală: autonom

42
 Hematurie: NU Cateter urinar: NU
Cistostomă: NU Scaun: la 4 zile
Spută: normală Hemoptizie: NU A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Transpirație: NU Diaforeză: NU Mobilitate: prezentă
Tulburări ale ciclului: nu este cazul
Vomă: DA
A COMUNICA A SE ÎMBRĂCA / DEZBRĂCA
Conștientă: DA Independent: DA
Orientată temporo – spațial : DA NEVOI LEGATE DE DREPTURILE
Inconștientă: NU Comă gradul: NU PACIENTULUI ŞI CREDINŢĂ
Comunicare verbală liberă coerentă: DA Limbi vorbite: română
Afazie: NU Confuzie: NU Religia: Ortodoxă
Cecitate: NU
tulburări în vederea binoculară: NU
NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE
Surditate: NU Tulburări ale auzului: NU
TEMPERATURA CORPULUI ÎN
Anosmie: DA
LIMITE NORMALE * – 36,8 0C
tulburări ale simţului mirosului: NU
Pareză: NU Paralizie: NU
A BEA ŞI A MÂNCA
Apetit: lipsă apetit datorată senzației de
vomă
DATELE AU FOST COLECTATE DE LA
Alimentație: vicioasă
✓ Pacient
Artificială: parenterală: DA
o Aparținător
sondă gastrică: NU gastrostomă: NU
Regimul: hipoglucidic, hipolipidic
Alergii alimentare: NU

43
Nr. Nevoia Diagnostic Intervenții Intervenții
Obiective Evaluare
Crt afectată P.E.S Autonome delegate
1. Nevoia de a Deficit Să aibă o stare Oprirea alimentației pe cale orală; Se administrează Pacientul prezintă
bea și a alimentar fără vărsături. montează abord venos; tratament îmbunătățirea stării
mânca datorită Să fie echilibrat recoltează analize de laborator la medicamentos la în urma
afecțiunii, hidroelectrolitic indicația medicului; indicația medicului: tratamentului.
manifestată și nutrițional. însoțește pacientul pentru investigații antiemetice
prin greață, și pregătește documentația necesară; (Metoclopramid) și
vărsături instituie perfuzie cu soluții la indicația săruri minerale
alimentare și medicului; (soluție Ringer)
disconfort face psihoterapia pacientului;
abdominal. protejează patul cu mușama și aleză;
în timpul vărsăturilor ajută pacientul;
îl sprijină, oferindu-i tăviță renală;
îi explică că este necesară o dietă
alimentară.
2. Nevoia de Hipertermie Pacientul să aibă Aerisește încăperea; La indicația Pacientul menține
a-și menține datorită bolii, o stare de bine și se asigură că pacientul este hidratat medicului temperatura în limite
temperatura manifestată să-și mențină corespunzător; administrează normale.
corpului în prin frison, temperatura în pentru ameliorarea frisoanelor medicație
febră și stare limite normale. acoperă pacientul cu o pătură, iar în

44
 limite generală cazul febrei îi aplică comprese reci pe antitermică și
normale alterată. frunte. antibiotică.
Se va face testarea sensibilității la
antibiotic, pe care îl va administra
parenteral;
educă pacientul să-și mențină igiena
tegumentelor și să schimbe lenjeria de
corp de câte ori este nevoie.
3. Nevoia de a Dificultate de Diminuarea Încurajează pacientului să își exprime Administrează Pacientul declară
evita a-și păstra durerii și frica și opiniile comunicând cu cei din tratament la calmarea durerii.
pericolele sănătatea echilibrarea jur; recomandarea
datorită psihică a ajută pacientul să descrie localizarea medicală –
procesului pacientului. durerii încercând calmarea acesteia antialgice și
inflamator, înainte de a se intensifica; antispastice.
exprimată face psihoterapia pacientului;
prin aplică punga cu gheață în zona
anxietate, hipocondrului drept;
neliniște și recomandă pacientului să instituie o
agitație. poziție pentru ameliorarea durerii
explicându-i că este indicat repausul la
pat și odihna.

45
4. Nevoia de a Diminuarea Pacientul să Recomanda pacientului să evite Pacientul înțelege
se mișca mișcării prezinte o bună efortul fizic; importanța restricției
datorită stării postură. Îl învață să ia o poziție adecvată pentru miscării și
generale ameliorarea durerii și îi explică că colaborează.
alterate, repausul la pat este indicat pentru că în
manifestată miscare durerea devine exarcebată.
prin
slăbiciune și
durere.
5. Nevoia de a Deficitiența Să beneficieze de Oferă un climat corespunzător de Administrează Pacientul are un
dormi și a de a dormi și somn liniște și siguranță. Observă și notează medicația sedativă somn adecvat.
se odihni a se odihni corespunzător funcțiile vitale și vegetative la indicația
datorită cantitativ și Înlătură factorii cauzatori pentru medicului și
durerii, calitativ. odihna pacientului. observă efectul
manifestată Pacientul să fie Învață pacientul tehnici de relaxare și acesteia –
prin oboseală odihnit. exerciții de respirație. Observă dacă Alprazolam sau
și somn perioadele de odihnă corespund Dormicum.
perturbat. necesităților organismului.

46
 CAP. V NORME TEHNICE DE POTECȚIE A MUNCII ÎN SPITALE ȘI
ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL PRIVIND ÎNGRIJIREA
BOLNAVILOR

Asigurarea igienei personale și aplicarea normelor de profilaxie

Respectarea normelor de igienă personală-corporală are că scop prevenirea îmbolnăvirilor
personalului medical sanitar şi de a împiedica transmiterea bolilor de la bolnav la bolnav.
Obiectiv: Asigurarea igienei personale și îmbrăcarea echipamentului de protecție.
Măsuri de realizare:
• asistenta medicală intră în filtru pentru personal;
• dezbracă hainele de stradă și le depune la dulapul special destinat lor;
• trece în cameră de baie și face duș;
• după efecturea duşului trece în încăperea de echipare unde îmbraca echipamentul de
protecție;
• verifică dacă ţinuta este corectă și completă în funcție de profil; intră în secție.
Respectarea circuitelor functionale și a normelor de protecţie a Muncii
a. Aplică o atenție deosebită:
• circuitelor alimentelor și veselei;
• circuitelor lenjeriei de pat și corp a bolnavilor;
• circuitului de intrare şi ieșire al personalului;
• circuitului de primire a bolnavului în spital;
• circuitului vizitatorilor;
• circuitului rezidurilor solide şi lichide.

b. Se spală și se dezinfectează pe mâini după:

• îngrijirea fiecărui bolnav;
• recoltarea produselor biologice și patologice;
• transportul produselor biologice și patologice;
• folosirea instrumentarului;
• alimentaţia bolnavului; atingerea bolnavului sau a obiectelor sale personale sau cu care
a venit în contact (pat, lenjerie);
• folosirea wc-ului (înainte şi după);
 • înainte de masă;
• înainte și după folosirea batistei.

Prevenirea transmiterii îmbolnăvirilor între secţii

Asistenta medicală îmbracă un al doilea halat, peste echipamentul obişnuit, în cazul în care
intră într-o secţie sau saloane de izolare a bolilor infecțioase cu transmitere aero-gura și
digestive.
Asistenta medicală (elev practicant) are următoarele interdicţii:
• Nu fumează în salon, secţie sau sala de așteptare;
• Nu primește obiecte sau alimente de la bolnav;
• Nu duce mâna nespălata la față, gură, nas, ochi;
• Nu foloseşte batiste decât după spălarea mâinilor;
• Nu foloseşte wc-ul bolnavilor;
• Nu recoltează produse biologice sau patologice dacă prezintă escoriații pe tegumentele
mâinii;
• Nu manipulează aparatură sau instrumentar electric fără instruire de folosire.

Asistenta medicală este obligată:

• să efectueze periodic controale medicale pentru evaluarea stării de sănătate;
• să se imunizeze specific și nespecific;
• să se îngrijească de propriul regim de muncă, odihnă, alimentație ratională:
• să schimbe echipamentele de protecție ori de câte ori este nevoie;
• să nu permită aparținătorilor intrarea în secție, saloane, decât în condițiile stabilite de
normele sanitare şi regulamentele de funcționare.

Dezbrăcarea echipamentului de protecție și părăsirea serviciului:

• intră în filtru, dezbracă echipamentul de protecţie;
• împachetează halatul cu fețele externe spre interior, având grijă să nu se atingă
suprafețele exterioare cu cele inferioare (necontaminate).
• depune echipamentul de protecție în recipientul pentru dezinfecție;
• face duș, îmbraca hainele de stradă și părăsește serviciul.

48
 PREVENIREA INFECȚIILOR INTRA-SPITALICEȘTI SAU INFECȚIILE
NOSOCOMIALE
Sunt îmbolnăviri de natură infecțioasă, contactate în spital, și care apar în timpul spitalizării sau
după externare.
Transmiterea infecţiei de la o persoană la alta este un proces în lanț. Acest lanţ comportă şase
verigi. Dacă se reușește să se rupă acest lanț, boala nu se mai propagă.
Fiecare etapă a lanțului depinde de succesul realizării etapei precedente.
Verigile lanţului epidemiologic al infecţiei
1. Sursa de infecții: pacientul, personalul medical, alimentele, echipamentul de lucru,
lichidele contaminate.
Măsuri: izolarea bolnavilor, respectarea circuitelor funcționale din spital.
2. Poarta de ieșire: urină, fecale, sânge, diverse secreții, aerul expirat.
Măsuri: dezinfecția chimică a produselor biologice, incinerarea produselor biologice.
3. Agentul patogen: bacterii, virusuri, paraziți, fungi.
Măsuri: identificarea rapidă a germenilor patogeni și antibio-terapia
4. Căi de transmitere: contactul direct, contactul indirect-alimente, lichide, aer
Măsuri: igiena mediului spitalicesc curățenie, aerisire, dezinfecție, sterilizarea materialelor
medicale, igiena personalului, a echipamentului de protecție.
5. Poarta de intrare: respiratorie, digestive, cutanată.
Măsuri: utilizarea tehnicilor aseptice.
6. Gazde receptive: vârste extreme (copii, bătrâni), persoane cu boli cornice, persoane
supuse manevrelor invasive (operaţii, endoscopie, funcţii), persoane subnutrite.
Măsuri: izolarea persoanelor cu rezistența scăzută, călirea organismului, tratarea bolilor
cornice, vaccinarea.

CIRCUITELE FUNCȚIONALE ALE SPITALULUI

Circuitul funcțional reprezintă sensul de circulație în interiorul unității sanitare al unor materiale
și instrumente.
Circuitul septic este sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni generatori
de infecţii în interiorul unității sanitare.
Circuitul aseptic este sensul de circulație care asigura condiţîi de protecție împotriva infecțiilor
în interiorul unității sanitare.

49
În interiorul unității sanitare se impune respectarea următoarelor circuite:
• Circuitul de intrare şi ieşire a personalului.
• Circuitul de primire a bolnavilor în spital.
• Ciruitul lenjeriei.
• Circuitul alimentelor și veselei.
• Circuitul instrumentelor şi materialelor.
• Circuitul vizitatorilor.
• Circuitele septice trebuie să fie separate de cele aseptice.

SPĂLAREA MÂINILOR
Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedura pentru prevenirea infecțiilor
intraspitalicesti, pentru că mâna este principala cale de transmitere.

Tipuri de spălare a mâinilor:

a) spălarea igienică de bază.
b) Spălarea pentru decontaminare.
c) Spălarea chirurgicala-mai puțin utilizată de asistentă.

a. Spălarea igienică de bază se face:

• incinta și după contactul cu un acient sau obiect cu care se îngrijeşte pacientul.
• Înaintea folosirii materialului steril.
• Înaintea intervențiilor asupra pacientului (injecţii, perfuzii, alimentații)
• după atingerea unei părţi a corpului posibil contaminate cu microbi.
• după mânuirea secreților și excretilor pacientului (urină, fecale, sânge)
• după scoaterea mănușilor de lucru.
• la sfârşitul programului de lucru.
Tehnica: se folosește apă curentă, săpun, periuţa; - spălarea durează 2 minute, se face pe toată
suprafața mâinilor, inclusive pe spațiile interdigitale; uscarea se face cu prosop de unică
folosintă sau aer cald.

b. Spălarea pentru decontaminare se face:

• după îngrijirea pacientului cu boli contagioase
50
 • după activităţi de curătare a instrumentelor.
Tehnica: se execută spălarea de fond a mâinilor cu apă, săpun, periuţa şi se usucă (prosop de
unică folosință sau aer cald), după spălare se aplică de 2 ori câte 5 ml de soluții dezinfectantante
(alcool), după care nu se mai usucă.

Atribuții conform OMS nr. 961/2016 privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în

unităţile sanitare
• Cunoaşte şi respectă utilizarea produselor biocide încadrate, conform prevederilor în
vigoare, în tipul I de produs utilizat prin: dezinfecția igienică a mâinilor prin spălare,
dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare, dezinfecția pielii intacte;
• Cunoaşte şi respectă utilizarea biocidelor încadrate, conform prevederilor în vigoare, în
funcție de tipul de produs utilizat pentru: dezinfecția suprafețelor, dezinfecția
dispozitivelor (instrumente) medicale prin imersie, dezinfecția lenjeriei (material
moale);
• Cunoaște și respectă criteriile de utilizare și păstrare corectă a produselor dezinfectante;
• Graficul de curățare (decontaminare) și dezinfecție aflat pentru fiecare încăpere din
cadrul unității va fi completat şi semnat zilnic de persoana care efectuează dezinfecția,
ora de efectuare;
• Trebuie să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării
soluţiei delucru și timpul de acțiune, precum şi concentrația de lucru.

Norme de protecție și prevenire a incendiilor

Măsuri şi reguli generale privind apărarea împotriva incendiilor în spitale:

• echiparea spațiilor cu mijloace adecvate de primă intervenție stingătoare adecvate
spațiului de lucru (cu pulbere, stingătoare cu CO2), hidranți interiori, hidranți exteriori;
• verificarea periodică a acestor mijloace verificarea stingătoarelor cu firme atestate,
• întreținerea hidranților exteriori (protejarea lor pe timp de iarnă),
• asigurarea dotării hidranților cu accesorii;
• păstrarea căilor de evacuare libere, evitându-se depozitarea de materiale sau amenajarea
de spatii prin care se reduce gabaritul căii de evacuare;
• marcarea corespunzătoare a căilor de evacuare cu indicatoare standartizate astfel încât
traseele acestora să fie recunoscute cu ușurință de către toți utilizatorii;
• deschiderea uşilor de pe traseul evacuării, de regulă, trebuie să se facă în sensul
deplasării oamenilor spre exterior;

51
 • asigurarea iluminatului de siguranță alimentat din surse corespunzătoare pentru
continuarea lucrului (în special în săli de operație) şi instalații de semnalizare a ieşirilor
de urgenţă;
• dotarea spațiilor cu sisteme de detectare şi semnalizare a incendiilor;
• echiparea construcțiilor cu sistem de alarmare în caz de incendiu prevăzute cu buton de
declanșare pe fiecare nivel;
• asigurarea accesului autospecialelor de intervenție la cel puţin două fațade a clădirilor.

Măsuri și reguli privind evacuarea bolnavilor din spitale:

• evacuarea bolnavilor trebuie să se desfăşoare conform planului de evacuare care trebuie
cunoscut şi aplicat de către întreg personalul spitalului;
• pentru bolnavii netransportabili se vor lua toate măsurile care se impun pentru a se
asigura la nevoie salvarea acestora, fără pericol;
• pentru fiecare încăpere în parte trebuie stabilite traseele de evacuare, locul unde vor fi
adăpostiti bolnavii şi mijloace cu care sunt evacuaţi cei ce nu se pot deplasa singuri;
• evacuarea persoanelor din spitalele neuro-psihice, precum și a celor de pediatrie, se va
face în conformitate cu condițiile specifice;
• după evacuare se impune un control atent al tuturor încăperilor, în special la spitalele de
copii şi la cele de neuro - psihiatrie;

52
 NORME DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA INFECȚIEI ȘI RĂSPÂNDIRII CU
VIRUSUL SARS-COV-2

Ținând cont de calea de transmitere preponderent aerogenă (alături de cea prin mâini
contaminate), este esențială izolarea în spațiu a pacienților confirmați COVID-19 sau suspecți
de restul pacienților non-COVID-19, pentru a scădea la minimum riscul de contaminare.

Sunt importante respectarea izolării stricte a pacienților COVlD-19 și evitarea deplasării

acestora în afara indicațiilor stricte. În cazul în care pacienții confirmați COVID-19 necesită
deplasare justificată în alte servicii medicale pentru investigații medicale sau tratamente
particulare (pacienți cu dializă, investigații radiologice, intervenții chirurgicale etc.), transportul
se va realiza într-un mod organizat și controlat (pacient protejat cu mască, mănuși, pe circuit
stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare și respectarea
riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecția riguroasă a spațiilor după încheierea actului medical
al pacientului cu COVID-19).

Cele mai eficiente măsuri preventive pentru comunitate includ:

• efectuarea frecventă a igienei mâinilor cu un antiseptic pe bază de alcool prin frecare în

cazul în care mâinile nu sunt vizibil murdare sau cu apă și săpun în cazul în care mâinile
sunt murdare;
• evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii;
• practicarea igienei respiratorii prin tuse sau strănut în plica cotului sau într-o batistă, cu
aruncarea imediată a acesteia într-un recipient special destinat;
• purtarea unei măști în cazul prezenței simptomelor respiratorii și efectuarea igienei
mâinilor după îndepărtarea măștii;
• menținerea distanței sociale (minimum 1 m) față de persoanele cu simptome respiratorii.

53
 CONCLUZII

Colecistita acută este o afecțiune care se întâlnește la orice vârstă, cu maximum de

frecvență la vârsta mijlocie. Gravitatea colecistitei acute este direct proporțională cu forma
anatomopatologică, cu intensitatea procesului obstructiv și infecțios, cu vârstă, precum și cu
dezechilibrele electrolitic și metabolic secundare.

Incidența reală a colecistitei acute este greu de apreciat statistic, în aceasta intervenind
factori de eroare, formele cu intensitate redusă, sau cele cu tratament exclusiv medicamentos.
Cert este faptul că pe măsură prelungirii duratei medii de viață, ea devine tot mai frecventă la
50-70 ani, exprimând și prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiază biliară. În prezent
numărul de intervenții chirurgicale prin care se extirpă vezicula biliară și canalul cistic
(colecistectomie), este de 2 ori mai mare ca cel al apendicectomiilor.

Colecistita acută este o urgență chirurgicală, în lipsa obstrucției biliare, a pancreatitei,

dacă există semne că vezicula se golește normal și că inflamația cedează, se poate așteptă șase
săptămâni pentru a efectua operația în condiții optime pentru pacient. Imediat după îndepărtarea
ei, bila se va elimina continuu în intestinul subțire, fără a afecta prin asta digestia. În timp,
organismul își reglează producția de bila, și eliminarea acesteia în duoden, procesul
desfășurând-se corelat cu mesele, oarecum similar perioadei preoperatorii.

54
 BIBLIOGRAFIE

DR.I. GHERASIM - Medicina internă, vol. III Boli digestive, hepatice și pancreatice, editura
Medicală 1998

DR.AL. GR1GORESCU - Complicații precoce în chirurgia digestivă, editura Medicală 1985

VICTOR PAPILIAN - Anatomia omului, vol. II, editura Didactică și Pedagogică

LUCREŢIA TITIRCĂ - Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, editura

Viața Medicală Româneasca, 1998

LUCREŢIA TITIRCĂ - Breviar de explorări funcționale și îngrijiri speciale acordate

bolnavului, editura Viața Medicală Românească, 1998

LUCREŢIA TITIRCĂ - Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenții medicali,

editura Viața Medicală Românească, 1999

DR. IULIAN MANCU - Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor, editura Didactică și

Pedagogică, 1983

DR N.ANGELESCU -Tratat de patologie chirurgicala editura medicala, București, 2003

55