Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una dintre cele mai frumoase pasari ale Deltei este egreta – Egreta mare
(Egreta alba), Egreta mica (Egreta garzetta). Elementul distinctiv este, de
departe, penajul alb, stralucitor, cu pene ornamentale pe spate – “egrete” (de unde i
se trage si numele). Diminuarea dramatica a numarului de egrete, la inceputul
secolului trecut, a avut legatura, printre altele, cu moda feminina a purtarii penelor,
ca accesorii vestimentare.
Cocosul de munte
Co
cosul de munte, Foto: wildlifephotojournal.wordpress.com
Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii
faunei romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru si
jumatate, cu aripile deschise) si prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste ascuns
in padurile de la mari inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este dansul
nuptial al masculului, cand isi arata splendoarea penelor din coada infoiata, scotand
sunete caracteristice, pentru a-si impresiona “aleasa”.
Cocosul de mesteacan
Cocosul de
mesteacan, Foto: birdristo.wordpress.com
Cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) seamana cu cel de munte, doar ca este
de mai mici dimensiuni. Daca in urma cu o suta de ani popula toate padurile de
munte, astazi mai poate fi zarit doar in zona Muntilor Rodnei si Caliman.
Dropiile
Dropiil
e, Foto: ninanannines.wordpress.com
Dropiile (Otis tarda), specifice regiunilor de stepa, cele mai mari din aceasta
categorie, astazi sunt ocrotite in Rezervatia de la Boianu (judetul Valcea),
pentru a se impiedica disparitia acestui “strut” autohton.
Vultur zagan/vulturul cu barba
Vulturul
plesuv, Foto: koalazf.wordpress.com
Vulturul plesuv (Gyps fulvus), cu guler de pene subtiri, albicioase si puf alb
pe grumaz, este si el din ce in ce mai rar vazut deasupra crestelor
Carpatilor, ca si celelate specii de vultur (Vulturul negru, Vulturul alb/Hoitarul etc.).
Bro
asca testoasa dobrogeana, Foto: ecomuntiimacinului.wordpress.com
Broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) este specifica padurilor
si zonei litorale din Dobrogea. Poate sa ajunga la 20-30 centimetri lungime, cu
carapacea bombata, ceva mai lata in partea posterioara, colorata in galben-maroniu,
cu placile delimitate de pete negre. Vara cauta locurile uscate, calduroase, cu hrana
suficienta (frunze de papadie, macris, radacini, rame etc.), iar iarna hiberneaza.
Traieste in jur de o suta de ani.
Broasca ţestoasă din Oltenia
Broas
ca ţestoasă din Oltenia, Foto: tritoni.wordpress.com
Broasca ţestoasă din Oltenia (Testudo hermanni hermanni) traieste intr-o
regiune limitata , la nord de Drobeta-Turnu Severin, la liziera padurilor. Este
mai mica decat testoasa dobrogeana, avand pe carapace petele galben-verzui mai
bine conturate. Hiberneaza din octombrie pana in martie. Desi femela depune 7-8
oua pe an, specia este in pericol, de aceea este ocrotita prin lege.
Aspretele
Aspretel
e, Foto: celmaiceamai.ro
Aspretele (Romanichtys valsanicola) este un peste descoperit in 1957 si care
mai traieste astazi doar intr-o zona foarte restransa, pe raul Valsan (judetul
Arges), in amonte de statiunea Bradulet.Cu zeci de ani in urma, in perioada de
constructie a hidrocentralei de pe Arges, pestele aproape ca a disparut. Atentia
deosebita care i s-a acordat de catre specialisti a facut ca, treptat, dupa stabilizarea
apelor Argesului, aceasta specie foarte rara de peste romanesc, sa se refaca.
Lostrita
Lostrita (Hucho hucho) este un peste rapitor, foarte puternic, de care se leaga o
intreaga mitologie romaneasca (este considerata “stima”/stapana/vrajitoarea
apelor). Trieste doar in bazinul Dunarii, efectivele de lostrita fiind in continua
scadere, disparand din multe dintre rauri, pastrandu-se inca in Bistrita, Viseu si Tisa.