Călătorie în timp

*
În fiecare zi noi, oamenii, experimentăm în gând trecutul și viitorul. Mintea este
un fel de mașină a timpului. Maeștrii viețuirii, cum e de pildă Eckhart Tolle,
atrag atenția asupra acestei plimbări mentale trecut-viitor, care, dacă devine
un obicei, face ca persoana respectivă să rateze ceea ce este cu adevărat
important, și anume, Clipa de Acum.
--
Savanții s-au întrebat și se preocupă de posibilitatea traversării timpului,
încercând cel puțin o demonstrație logică. Există câteva paradoxuri spun ei:
- Paradoxul predestinării – acesta afirmă că nu poți influența trecutul. Dacă
pleci în trecut tot ce poți face este să fi parte din istoria care a fost deja
înregistrată; altfel spus, dacă iubita ta a murit într-un accident și reușești să te
întorci în timp, ceea ce vei face este doar să contribui cumva la accidentarea ei,
exact atunci când s-a întâmplat.
- Kip Thorne a fost primul fizician care, teoretic, a demonstrat cum găurile de
vierme ar putea fi traversabile și ar fi o modalitate de a călători înapoi în timp.
Al doilea paradox zice că s-ar putea creea o buclă. Adică să repeți la nesfârșit
aceleași evenimente;
- Paradoxul bunicului – vorbește despre universuri paralele. Să presupunem că
bunicul tău a fost un om care a adus mult rău planetei. Te întorci în timp și vrei
să-l omori. Presupunând că reușești, linia ta evolutivă dispare și deci te trezești
într-un univers nou-nouț; pe de altă parte, dacă bunicul ar dispărea din istoria
timpului, tu, cel care te-ai decis să te întorci în timp, nu ai avea vreun motiv să o
faci, pentru că istoria ar fi deja alta;
- Ultima idee este despre Efectul de fluture (The Butterfly Effect) care face
trimitere la Teoria Haosului (Chaos Theory), adică o schimbare minoră (o bătaie
din aripi a unui fluture) poate duce la modificări majore și de durată. Adică dacă
ai reuși să te întorci cumva în Timp, nu ai avea voie să modifici nimic. Ai fi un
simplu spectator.
Paradoxurile se axează mai mult pe întoarcerea în trecut. Ce facem cu viitorul?
Mă gândesc la profeți. Aceștia au existat și vor fi în toate timpurile. Ei au prezis
viitorul și, uneori, l-au estimat cu acuratețe.
--
Îmi amintesc de Arsenie Boca, am citit odată că atunci când era tânăr și slujea,
tinerii încorporați, care urmau să plece la război, veneau la el să fie
binecuvântați. Observând că unora părintele le permitea să-i pupe mâna și
altora nu, un băietan îl întreabă de ce se întâmplă asta? Iar părintele răspunde
că cei pe care-i lasă să-i pupe mâna nu se vor mai întoarce,iar ceilalți vor avea
ocazia altă dată să-i sărute dreapta.
*
S-ar putea chiar noi să fim mașini ale timpului pentru ființe ce există în alte
dimensiuni. De pildă, atunci când te rogi ești convins că mesajul tău ajunge la
entitatea căreia i te adresezi. Cum, de pildă, Iisus este disponibil instant, la mii
de oameni din întreaga lume, atunci când este chemat prin rugăciune,
comunicarea, dacă ea este fezabilă, se efectuează în ambele sensuri.
--
Rezumat la această caricatură cu pisici:
Conștiința este materialul din care e făcut acest univers și chiar toate lumile.
Rezultă că timpul, așa cum îl imaginăm noi, nu există. Există doar ceea ce
gândești Acum. Deci nu e nevoie de a inventa o mașină a timpului. Suntem părți
din această mașină. Suntem Mașina. (cum frumos spunea un mistic: "suntem
călătorul, destinația și parcursul").