eK ‘Mihdela BUL = = yas ae Es eB ei oorMIHAELA BULIGA e BOGDAN PANTU IstorrIA ARTELOR sia ARHITECTURIT Scanned wth CamScannerCapitolul 1 ANTICHITATEA ARTA EGIPTEANA > considerat ,un dar al Nilulur’, Egiptul a avut ( una dintre cele mai originale si stralucite civiliza- } fi din istorie. Originile ei se situeaza in epoci \stravechi, in preistorie si protoistorie.|Agezat in coltul de nord-est al Africii, inconjurat de Marea Mediterana, desert si Marea Rosie, Egiptul antic a fost un stat izolat care a cunoscut putine peri cade de expansiune asupra popoarelor din jur si a fost foarte rar atacat de dusmani.|Izolarea, fitmul lent de dezvoltare economica si socialé, precum si pastrarea unor puternice traditii loca: |e fac ca civilizatia si arta egipteana s reziste in| J si bogatia lui. Acest lucru este vizibil in dimensi- timp nealterate.|Aceasta este inchisa, practic rd influente din afar, bazata pe un orgoliu de ci- viizatie superioara. Conservatoare, a evoluat putin in timp pastrandu-si trasditurile specifice, in timp ce in bazinul Marii Mediterane infloresc si dispar alte civilizafii. Este profund atasata puteri Piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos (ansamblul de la Giseh) faraonului, religiei si cultului morfilor. _Faraonul reprezinté puterea absolutd th stat. Protocolul egiptean indica cele 5 atribute ale faraonului care atest caltaie sale supranaturale si originaa lui divina. Eleste fiul eului soare, aste zeu In timpul viebi gi dupa moarte, este seful suprem al armatei, judacdtor gi legiuitor, este seful Suprem al cultului si prezideaza rtualurile sacre. Religia egiptenilor era politeista, iar numarul zeitatilor de ordinul sutelo. Ei, zei, au creat lumea, iar viata came tilor pe pamant ea quvernat deze. Cit! zlor se ofcia in temple de catre preot prin rtualuri secrete. Egiptenii au {ost cel mai credinciosi cameni din antichitate. Ei credeau fu numa In 2, isin wala dapat ubin atat de mut fa. egiotenii credeau cd ea nu se opreste odatl cu - Arta egipteand este omogena si conserva- \salturi spectaculoase. ‘moartea, ci se continua dincolo de ea in viata vegnic Pentru ei, moartea nu era decat o trecere intr-o alta viata. Pentru egipteni, omul era alcatult din trup, partea mato- riald, si suflet (Ka), partea spirituald. Prin moarte, sufletul ‘se elibereaza de trup gi continua sa traiasca liber. Else In- toarce de fiecare data ~ dimineata ~ in rup, dupa o calto- fe = noaptea in lumea morflor. Pentru ca acest ciclu s& Se repete vegnic, trupul este Imbalsdmat, se construiesc case pentru atemifale” cate s& adaposteascé trupurie $i $e fac statu ale defunctior. ‘Arta egipteand ca parte componenté a civill- atiei egiptene are un profund caracter religios |i funerar. Aceasta trasatura se manifesta in ar- hitectura, sculpturd gi pictura. Arta egipteand este legata de faraon datorita originii divine a acestuia. Este o arté de curte ca- re preamareste puterea faraonului si arata forta Unile uriage, strivitoare (faraonice) ale construc- {ilor ridicate si in supradimensionarea trupurilor de faraoni (si zei). toare. Datorita caracterului sau sacru si funerar, aceasta se supune unor canoane respectate cu strictefe de-a lungul secolelor. Aceste regull limi- teaza foarte strict libertatea de creatie a artistilor gi determina o evolutie inceata a artei, fara Athitectura religioasa si funerara este repre- zentativa si definitorie pentru arta egipteand. Ea cuprinde temple de cult, morminte si tem- ple funerare. Templele de cult sunt construite In fie- care oras gi sunt in- chinate unui singur zeu (sau faraon). Ele trebuie sé adapos- feasca statuia zeului si reprezinta locul de oficiere a ritualurilor de cult de c&tre preoti si Marele Preot. Tem- plele sunt de plan rec- tangular si compuse din mai multe. spafi Intrarea in templu este strajuité de doi Faraonul Mikerinos si sofia sa Scanned with CamScannerplloni in forma de trunchi de piramida (de care Sunt alipite statui uriase de zei), este precedat& de 0 alee de acces cu statui.de sfincsi avand !anga intrarea principal un obelisc pe care sunt Inscrise hieroglife ce povestesc viata zeului. Dincolo de poarta inalté si ingusta a templului se afla o curte interioara unde sunt asezate altare de rugaciune in coridoare acoperite si susfinute de coloane. Aceasta curte este singurul loc in Care pot patrunde credinciosii pentru a aduce o- frande si a se ruga zeilor. Dupa curtea interioara urmeaza sala hipostilé cu o mulfime de coloane uriage decorate cu picturi sau hieroglife gi sanctu- arul compus din mai multe camere si coridoare secrete. In cea mai inde- partata si intunecoasd dintre ele se afl statuia Zeului. Templul de cult este o constructie monu- mentalé de foarte mari dimensiuni. si propor uriage. El este construit pe baza sistemului stalp (coloana) — grind’, sis- tem preferat de multi constructori din antichi- tate. Cei egipteni nu cu- nosteau arcul sau bolta. Coloana egipteand foarte Inalt& este construita din piatrd. Ea indeplineste o functie de sustinere (portanta) si decorativa prin forma speciala a fusului sau capitelului. Fusul este cilindric cu suprafata eteda sau fasciculata imitand tiele de flor. Coloanele sunt colorate In rosu, albastru, verde sau galben si inscrip- fionate cu hieroglife. Capitelurile sunt inspirate din flora locala (lotus, palmier) sau reprezinta capete de zeite (ator si Isis). Mormintele exprima cel mai bine importanta pe care 0 acorda egiptenii viefii de dupa moarte. Acestea sunt ,/ocuinfe pentru etemitate” menite sa le slujeascd de adapost in viata vesnica. Pen- tru aceasta ei construiesc mastabale si pirami- de. Mastabalele sunt pentru oamenii bogati si clasele conducatoare. In plan simplu, rectangu- lar, ele sunt structurate pe doua zone: cea teres- tr unde se aflé camera ofrandelor pentru ofici- erea ritualurilor de cult, si serdapul care adapos- teste statuia defunctului. Zona subterand, la care se ajunge prin puturi de-acces, este com- pus& din camere mortuare unde sunt asezate sarcofagele defunctilor si coridoare de acces. Piramidele, destinate faraonilor si familiei lor, sunt construite din blocuri de piatra. Fiecare fa- raon se ingrijeste inc din timpul vietii s’-si con- 4 7 struiasc. mormantul. Firamidels SUNE ast, structurate inca in interiorul lor Se aflé came: ofrandelor, serdapul i chiar camere mortya, (unele false), iar In subteran numeroase gy doare sau camere mortuare separate gi gr, accesibile. Prima piramida construita a fost ce. in trepte a faraonului Djeser de la Saka, apoi cea de forma romboidala, ajungandu-se |, forma de piramida propriu-zisa. Templul funerar este © constructie comples de foarte mari dimensiuni si care indeplineste «; functia de templu de cult gi pe cea de morman (in subteran). Templele funerare sunt construite de catre faraoni sau membri familie regale s, sunt adeseori spate partial (semihipogeu) say integral in stnca (hipogeu). _ Ahitectura egipteana cuprinde gi alte tipuri de constuc. {it forturi de aparare, palate si case particulare. Acestea a, fost construite mai ales din caramizi uscate la soare, putn rezistente in timp. Multe din informatille despre aceste can. ‘structii sunt cuprinse in texte hieroglife. Exemplifi Mastabalele de la Abydos, Piramida in trepte de la Sakkarah, Piramida romboidala de la Dasur, P ramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos (ansamblul de Giseh), templul reginei Hatsepsut de la Deir-el-Bahri, Mor mantul lui Ramses II de la Abu-Simbel, Templul funerar a) lui Tutankamon din Valea Regilor $.a. Sculptura este un domeniu important al artei egiptene si se manifesta sub forma basoreli efului, altoreliefului si statuarei de mari si mici dimensiuni. Lucrérile sunt realizate in piatré lemn sau metal (aur, argint). __ Sculptura egipteana este supusé canoanelor lar respectarea lor determina trasaturi specifice distincte. Aceste canoane sunt impuse de cre- dinfa lor in zei si in viata vegnic’. Ele sunt hiera- tsmul onttismul $i supradimensionarea ntul morfi, sufletul suport jk lor care cAntéresc faptele bune si rele din tmpuy viene se dau voie sufletului 68 9 nille funerare exista trei_momente impor- tante: primul moment, de asteptare a judo caf, cu maximum de }eremenie a trupului si cu privirea concen. trata $i atintita spre inainte; al doilea mo- ‘ment, cel al deschiderit gurl, pentru tesirea sufletului si captarea energiei sacre, nece sare treceri dincolo, in cealal vial; cel de-al trellea moment, pai. ‘ea cu piciorul stang in viafa etema. Scanned wth CamScannerHieratismul exprima incremenirea trupurilor gi tipsa de expresivitate a chipurilor. Acestea sunt reprezentate Cu barbia usor ridicata, calota cra- riana lasaté spre spate, ochii marti si privirea a- fittd spre departari. Calmul,tinistea si lipsa de expresivtate simbolizeaza detasarea personaje- lor de viafa pamanteana si asteptarea dreptului la nemurire. Frontalismul este vederea din fat, frontala, a personajelor reprezentate. El funclioneaza dife- in statuara si relief. In ronde-bosse, desi o sta- tuie este tridimensionala si poate fi privita din toate unghiurile, sculptura egipteand obliga privi- torul doar la o citire frontal pentru a intelege semnificatia statuii. In paralel cu acest tip de re- prezentare frontala, statuile egiptene infatisand personaje (zei, faraoni) in picioare sau stand, sunt guvernate si de principiul simetriei, Ea con- st in agezarea formelor anatomice identic, de-o parte side alta a unui ax de simettie, 0 verticala ipotetica dus de la baza nasului la sol. In sculp- turd, ca siin picturd, simetria este relativa, deoa- rece nu poate exista identitate absoluta intre ce- le doua parti. Astfel, desi majoritatea statuilor e- giptene infatiseaza personaje cu bratele lipite de trup si cu pumnii stransi, piciorul stang care face pasul spre inainte nu mai este simetric cu cel drept. Sau, unul din brate poate fi adus in drep- tul inimii si, deci, nu mai este simetric cu celalalt. in pictur si relief, frontalismul se exprima diferit: capul si picioarele sunt reprezentate din profil, u- meri, pieptul si ochiul sunt vazute frontal. Supradimensionarea consta in reprezentarea zellor si a faraonilor mai mari decat celelalte per- sonaje, pentru a sublinia caracterul lor sacru Alaturi de statuara, relieful este destinat sa decoreze peretii mormintelor, templelor sau pa- latelor regale. Compozitile sunt dispuse in regis- tre suprapuse, sub forma de frize. Tematica este variata alaturi de procesiuni religioase sau fune- rare gi ritualuri sacre si de inmormantare, apar foarte des subiecte din viata cotidiana - scene de muna, vanatoare, pescuit, banchete. In pericada Regatului Nou se face simfité 0 inclinatie ‘spre rafinament si eleganté.- Acestea sunt exprimate prin leformari anatomice: prognatism accentuat, sub- fierea exagerata a gatului, proeminenta abdomenului si fra- giitatea gi alungirea membrelor. Exemplificari: Statula faraonului Kefren, Prinful Raho- tep si sofia sa, Scribul, Ka-Aper, Statuile faraonului Ram- ses Il, Portretul lui Nefertiti, principesa Tui, Masca de aur a kerinos, Re- furile de pe peretii mastabalei de la Sakkarah $.2. Pictura se confunda la inceputurile artei e- giptene cu relieful. Treptat, pictura murala capa {4.0 amploare speciala si ia locul reliefului in de- corarea peretilor de morminte, temple sau coloa- ne. Se practica tehnica frescei, iar scenele sunt agezate in frize pe toatd suprafata peretelui, de la sol la tavan. Ca gi in cazul reliefului, tematica este foarte bogat, cu scene variate din viata cotidiana (banchete, dansuri, intreceri sportive, diferite ocupatii etc.) sau ritualuri de cult si inmorméntare. Functioneaza legea frontalis- mului si adeseori hieratismul. Personajele sunt statice sau surprinse in diferite migc&ri in functie de aciunea desfasurata. Se incearc o in- cadrare in peisaj si chiar 0 agezare pe etaje a personajelor (perspectiva etajata) pentru a su- gera adancimea. Desenul este precumpanitor, linia. neagré contureaz4 accentuat formele, culorile sunt asezate in pata uniforma, fara nuanfari care sa dea impresia de volum. Ca sila relief, se observa o diferenta intre simplitatea si schematismul reprezentarilor umane gi corecti- tudinea gsi multimea detaliilor in redarea animalelor. In Regatul de Mijloc se observa aparitia unor elemente simbolice sau magice si diversificarea paletet cromatice, folosindu-se, pe léngéi culorile primare, com- plementarele, contrastele de inchis-deschis si griurile colorate. In Regatul Nou, cand fresca ocupa locul dominant in decorarea templelor, mormintelor si palatelor, se observa 0 modificare a culorilor care devin ‘mai transparente, chiar nuantate, ceea ce conferd 0 picturalitate nemaiintalnita pan acum. Exemplificari: Gastele de la Meidum, Pisica la pndé, Cojofana, Muziciene si dansatoare, Frescele de la Beni-Hassan, VAndtoare tn delta, Harfistul orb, Principesele pe plaja 3.a. 5 Scanned wth CamScannermo ArTA MEsoporaMiANa Civilizatia Mesopotamioi antice este contem- Porana cu cea egipteana. Mesopotamia este re- giunea cuprinsa intre Tigru si Eufrat, cunoscuta Sub numele de , Tara dintre fluvii”. Spre deosebi- ro de Egipt, nu cunoaste condifile prielnice dez- voltari unui stat unitar, Agezarea sa pe traseul marilor drumuri comerciale dintre Marea Medite- rana si Iran este foarte favorabila schimburilor comerciale, dar si invazillor straine atrase de i- Mensele bogaitii pe care le detine. Datorité pros- Peritatii economice, se dezvolté cateva orage-stat Precum Ur, Uruk, Lagash §.a. ~ orage prin unirea arora se vor forma temporar state puternice ca Sumerul, Babilonul s.a. Mesopotamienii cunose religia politeista, iar cultul zeilor se oficiazé in temple. Petioade de tnflorre: + perioada sumero-akkadiand (mileniul Il Hr); * perioada asiriana (maxim de inflorire in secolele xvi LHe): * perioada Noului Babilon (secolele VII-VIT-Hr.). ARTA SUMERO-AKKADIANA Se dezvoltd datorita unor focare de cultura in orasele Uruk, Akkad, Lagash. Arta se dezvolta in stransé legaturd cu religia politeisté si cu pu- terea regal, pentru glorificarea ei, Arhitectura. Fiind vorba de un popor de raz- boinici, ce! mai important tip de constructie este palatul-fortéreata. El este bine aparat de ziduri ~ se regaisesc certe infl . babiloniene. foarte groase gi foarte Inalte, fara deschideri, cu terase artificiale si asezate pe inailimi, De plan dreptunghiular, pa- latele sunt constructii complexe prin numéarul mare de camere pentru locuit, recepfi, depen- dine. Aceste camere sunt agezate fn jurul unei curfi_interioare, centrale, nu au ferestre si sunt acoperite cu ta- vane drepte si bolti. In cadrul palatului-forta- Teal se afla templul si . ziguratul. 3: Templul este format | Regele Gudéa | dintr-un vestibul si sanc- tuarul in care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn in sapte trepte (etaje suprapuse, terase, sc&ri monumentale) care are {a ultimul etaj o capela pentru slujbele religioase si cercetarile astrologice. Fiecare etaj al zigura- tului era diferit colorat, conform unei simbolistici mistice. Palatele, templele si ziguratul erau con- struite din caramida uscata la soare, foarte putin din piatra si lemn. Decoratia lor este realizata cu caramidé smaltuita si reliefuri. Sculptura este reprezentata de statuara si relief. Statuile Infatigeazé regi si personalitati importante ale statului, iar relieful prezint& o te- ‘matica inspirata mai ales din lupte gi razboaie Scenele infaitigeaza victorii dobandite impotriva dusmanilor i, prin aceasta, relieful este o glori- ficare a statului Exomplificari: statuile lui Gudéa, Stela vulturilor, Stela egelui Naram Sin, Stindardul din Ur. ARTA ASIRIANA Se dezvolta tn orage im . i iportante ca Assur $! Ninive. Datorita expansiunii asirienilor, in arta lot luente sumero-akkadiene si Scanned with CamScannerde animale reale sau fantastice. Intre zidurile pa- jatului se aflau numeroase cur{iinterioare deschi- se, in jurul c&rora se grupau camerele de locuit si anexele necesare desfasurarii vietii. In mijlocul palatulul se ridica ziguratul pe gapte etaje. Sculptura este reprezentata de statui impo- zante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m indltime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi si cinci picioare. In afara de aceste statui, relieful impodobeste peretii palatelor, sub forma frizelor. Ele infafigeaza mai ales regi pe tron, si- ruri de prizonieri, scene de lupte sau vanatoare si zeit&fi inaripate. Exemplificari: Statuia regelui Assumasinpal ll, Assur- banipal la vandtoare, Leoaicd rénité, Leu agonizand, ARTA BABILONIANA / Cunoaste o mare dezvoltare, in stransa legaitu- {cu Babilonul care devine — incepand cu mileniul | ILLHr. - cel mai putemic orag comercial si militar, regii babilonieni supundnd intreaga Mesopotamie. ‘Arta babiloniand se dezvolté in doua etape: arta Vechiului Babilon (secolele XVIII-XV i.Hr.) si arta Noului Babilon (secolele VII-VI 7.Hr.). Babilonul va aduna boga{ii imense care vor \ duce la dezvoltarea unei vieti luxoase si la inflo- ‘tirea artei. Arhitectura. Cea mai importanta constructie este palatul-fortéreat3, bogat decorat cu cara- mizi smalfuite policrome sau reliefuri tot din c&- ramida smail{uité. Motivele decorative erau ani- maliere, florale sau geometrice. Desi oragul a fost distrus de nenumérate ori, el a fost recon- struit de c&tre Nabucodonosor al II-lea care a re- facut vechile fortiicatii, adaugand in fata lor, la intrare, Poarta zeifei Istar din cdramida ars gi ‘smal{uité. Tot acum sunt realizate celebrele gré- dini suspendate ale Semiramidei $i Templul lui Marduk (sau Turnul Babilonului). ARTA PERSANA { Cunoaste o perioadai de inflorire in secolul al Vi-lea 7.Hr., dupa impunerea stapaniril asupra in- \ tregil Asii occidentale si Egiptului si formarea u- nui imperiu prosper. Cele mai infloritoare orage au fost Susa, Ekbatana si Persepolis. Arhitectura cuprinde palate agezate pe tera- Se artificiale, de mari dimensiuni si foarte bogat impodobite. Alaturi de palate, persanii au mai Construit morminte spate in stanca (hipogee). : : ret Poarta zeifei Istar (Muzeul de antichitafi din Berlin) Exemplificari; Palatul lui Darius I de la Susa (s-a pis trat doar relieful cu Friza arcasifo, Palatul lui Xerxes de la Persepolis (e-au pastrat fragmente din sala tronului ~ numi- ta sala color 0 suté de coloane’). Cultura Mesopotamiei este deosebit de boga- t& gi las mostenire omenirii primul alfabet, cu- nostinfe importante de matematica, astronomie, primele legi juridice s.a. In domeniul arhitecturii, este creatoarea arcurilor gi boltilor, care repre- zinta solufi indréznete fafa de sistemul stalp-grin- da, mult mai simplu. De asemenea, se foloseste pentru prima data in realizarea constructiilor un liant pe baza de bitum, care asigura soliditatea constructilor. Au fost primii care au folosit, pentru decorarea si impodobirea perefilor, c&ramida smaituita i policroma. “rcasi din garda lui Darius |- Susa Scanned wth CamScannerARTA CRETANO-MICENIANA - CRETA 'n paralel cu civilizatile egipteana si mesopo- tamiana, fa rasdiritul Marii Mediterane se dezvol- {5 civilizatia cretana. Creta este o insulé agezata {a distante egale de Europa-Asia-Africa (Egipt). Datorita pozitiei sale geografice, civilizatia erstana va primi influente atat din partea Egiptului, cat si a Mesopotamiei. La randul ei, Creta va avea o mare contribufie la formarea Culturi si artsi grecesti. Dezvoltarea civilizatiei cretane este legata de inflorirea oragelor, fiind 0 Civilizatie urbana. Orage precum Cnossos, Phaistos, Haggia-Triada, Gumia sunt printre cele mai bogate, datorita dezvoltarii mestesugu- filor si comertului. Din punct de vedere religios, din informatiile pastrate, se poate afirma cd re- ligia lor era politeista. Din lips de date, nu se Poate preciza nici numérul, nici numele zeitaiilor cretane. Probabil c& cele mai importante erau Zeitatile feminine, ca simboluri ale fertilitSti si re- generrii naturii, si tauruf, ca animal sfant. Ritu alurile religioase se desfagurau in aer liber, in ici capele sau in anumite sali din interiorul palatului regal. Civilizatia cretana atinge maxi- mum de inflorire intre secolele XVI-XV 7.Hr. Palatul cretan este cea mai important con- structie din cadrul arhitecturii cretane. El repre- zinté centrul administrativ al orasului, este rege- dina regala si probabil centru religios. De mari di- mensiuni, desfagurandu-se pe vertical pe 1-2 etaje, palatul este a- sezat pe o colina, planul su urmarind configuratia terenului Este inconjurat la exterior de ziduri din c&ramida, dar nu are aspect de fortdreata - ca palatul mesopota- mian. Datorité po- Zitiei favorabile a in- sulei si reliefului ei sténcos, nu se vor construi ziduri groase de aparare, c&ci pri- mejdia nor invazii exterioare este mica $i, ca atare, accentul nu cade pe elemen- tele de fortificatie. Palatul este deschis spre peisaj prin numeroase loggli si terase, ce Permit locuitorilor lui s& admire natura. In construcfia palatului se pune accentul pe confort, alat prin facilititile oferite locuitorilor, cat si prin numeroase picturi, reliefuri, coloane colorate ce il ‘Impodobesc spre delectarea locuitorilor. Planul palatului este foarte complicat, labirintic, de forma neregulata. Tn functie de necesitati si urmarind Configuratia terenului, acest plan poate fi marit prin adaugarea ulterioara a numeroase spatil. Palatul Cuprinde una sau mai multe curti interioare, din care una este central (de 52x25 m), in jurul careia sunt dispuse camerele foarte numeroase, Coridoare Intortochiate ca nite labirinturi, gale i din loc in loo, terase si loggii. Camerele au diferite destinafi: pentru receptie, tron, sanctuar, locuinte Pentru femei, separate de cele pentru barbati, de- Pozite, at i i capitelul tn negru). Prin forma ei coloanele devin demon de deca, Peretii Palatului sunt impodobiti cu nume- foase picturi murale. Tehnica folosita este cea a frescei, combinata uneori cu relieful in stuc. pentru evidentierea ‘unor detalii, Scenele se des- Scanned with CamScannerfagoard pe mari suprafele de perete sau sunt delimitate de benzi decorative. Tematica este variata, cele mai frecvente scene find cele tive, de dans $i, mai rar, cele de ritual (cu siuni de femei, purtdtoare de ofranda), Compozitiile au personaje pufine, bine redate anatomic si care pastreaza legea frontalismului, Sunt surprinse in migcare, in pozitii si atitudini variate. Redarea personajelor se face printr-un desen sintetic, fr detalii, schematizat si simplificat. Ca si in cazul altor civilizatii, se remarc’ diferenta de tratare dintre trupurile umane si animalele domestice sau sélbatice, mult mai realist si corect redate, si surprinse mai ales in miscare. De multe ori, scenele sunt incluse in peisaje, sugerate prin detalii de vegetatie. Fard sa foloseasca o linie puternica de contur, formele sunt construite prin culori luminoase si vii, Sunt exploatate raportul de in- chis-deschis si uneori nuantarea culorilor, pentru delimitarea si chiar modelarea formelor. In civilizatia cretand, ceramica cunoaste o mare dezvol- tare. Cretanii sunt, inaintea elenilor, buni ceramisti. Ei au realzat mari cantitati de vase cu care faceau un comert in- flortor in diverse colturi ale lumii (in special cu grecii). Ce- ramica lor este de bund calitate, pictata sau decorat’ In re- lief, Motivele ornamentale sunt geometrice, florale si z00- morte, agezate pe toatd suprafata vasului. Printre cele mai frumoase, se numara vasele Kamares care au perefii subti cat coaja de ou (ex. Vasul cu caracatifa). Exemplificdri: Palatul de la Cnossos, Phaistos;fresce: Principele cu diadema (sau Prinful cu flor de crin), Pariziaw nna, Fresca maimufelor albastre, Fresca delfinilor $.2. MICENE ‘Asezati in Peloponez intre secolele XV-XII 1. Hr, micenienii ~ contemporani cu cretanii — au avut © civilizatie original, diferita de cea cretana. Prin cucerirea Cretei, micenienii cunosc 0 rapid& inflorire economica si cultural-artisticé. Sunt un popor de razboinici despre a céror istorie, religie sau obiceiuri se stie foarte putin. Au intemeiat teva orage (Micene, Tirint), dintre care Micene a fost cel mai cunoscut prin bogatia si frumu- sefea sa. Palatul si morméntul reprezinta singurele tipuri de constructii care s-au pastrat din civi- lizatia miceniana. Nu se cunosc date despre ‘eligia lor, ritualurile religioase sau despre exis- tenta unor lécaguri de cult speciale. _Palatul este fundamental diferit de cel cretan, prin accentuarea functiei de protectie a locuitori- lor. Un adevéirat ansamblu-fortareat’, palatul este inconjurat de ziduri inalte si groase din blo- curi uriage de piatra bruta gi nefasonate (ziduri ciclopice) si este prevazut cu tumuri de aparare. Situate pe inalfimi greu accesibile, palatele au porfi de intrare (ex. Poarta leilor, Micene), cori- doare boltite din piatra, 0 camera centrala, de forma dreptunghiulara, numité megaron, si curti interioare. Megaronul este o sala de mari dimensiuni (12x10 m) care are in mijloc vatra. Deasupra acesteia, acoperisul sustinut de co- loane este intrerupt si prezinta o larga deschi- dere pentru a ldsa sa iasd fumul. Megaronul este preluat de greci si folosit in constructia templelor. Perefii palatului sunt decorati cu pic- turi in fresca. Acestea au fost realizate de mes- terii cretani, pentru ca mai apoi micenienii sa de- prinda si sa st{paneasca si ei tehnica. Tematica picturilor este bogata si cuprinde scene de rézboi, de vanatoare, sportive si_procesiuni religioase, sau de inmormantare. Compozitiile se desfasoara pe suprafete mari de perete si ‘Scanned with ComScannerEEE ll Sunt delimitate de ancadramente florale sau ‘Geometrice. Personajele sunt relativ bine redate anatomic, se respect legea frontalismului si aU Pozitli, atitudini si miscdri variate, dar nu atat de firesti ca in picturile cretane. Culorile sunt Conventionale, folosindu-se cu precddere ocrul, galbenul, albastrul, albul si negrul. v, Exemplificari: Palatele de la Micene si Tirint; fresce: ‘4nétoarea de mistrti, Doamna cu caseta, Doamne intré- ‘suré ~ Palatul din Tirint. ‘Mormintele miceniene sunt de forma circulara (tholos), a Coperite cu cupole, Diametrul bazei circulare este de 15 m, ‘ar Indltimea de cca. 15 m. Cupolele sunt construte din blo- cori de piatrd fasonate, agezate in cercuri con- centice si in retrageri succesive, fara mortar In aceste morminte s-au sit diferte obiecte de podoaba, masti mor- fuare, scuturi si arme, cea’ ce presupune ci luptatorii erau inmor méntati cu intregul ech pament militar. Exemplificdri: mor- mintele regale de la Micene (Morméntul 1ui Atreu). Spre deosebire de cretani care preferau ceramica, mice- nienil sunt foarte buni mestesugar in prelucrarea metalelor (aur, argint, bronz). Ei executau, mai ales din aur gi argint, di- ferjte obiecte: bjuteri, vase, arme, scuturi gi mati mortuare, multe realizate prin ciocdnirea follor de metal Exemplificari: Vasele de aur de la Vafio, Masca mortuara a lui Agamemnon. x ARTA GRECIEI ANTICE Toate lucrurile se gaseau in haos, pana a venit ra- fiunea si a pus ordine.” (Anaxagoras, secolul V 1.Hr.) ‘Arta greaca infloreste pe teritoriul vechii Elade, asezata in bazinul oriental al Marii Mediterane, Datorita organizarii economice si sociale su- perioare, cultura si arta greaca ating un nivel su- perior de dezvoltare, nemaiintalnit la alte popoa- re din Antichitate. Legata indisolubil de spatiul geografic, de clima din regiune, de conditile e- conomice, sociale, politice si culturale specifice, arta greacd evolueaz’ dupa un ritm propriu, di- ferit de cal al altor popoare. Buni navigatori, ,po- poarele mari’, dup cum i-au numit egiptenii pe vechii eleni, si-au cdutat dincolo de fara lor, in toaté lumea, resurse de existent, intemeind co- Jonil gi duc&nd cu ei cultura si arta lor. Din acest 10 os’ motiy, civilizatia inflorita pe teritoriile Eladei est, 0 civilizatie deschisd, diferité de cea egipteans sau. mesopotamiana, iar fenomenul colonizar, permite nu numai schimburi comerciale, ci si cul. tural-artistice, civilizatia greaca suferind influen. {e din alte zone geografice $i raspandindu-se Ig randul ei in lume. Arta greacd nu este o arta de curte, ea ny preamareste puterea unui conducator. Ea este legata de existenta cetatii. Fara s@ fie un stat u. nitar, organizarea de baza a Greciei este cea a oraselor-state, sau polis-uri, intre care nu o data au existat conflicte majore privind suprematia in zon, dar care s-au intrecut intre ele pentru rea- lizarea celor mai frumoase constructii sau sculp- turi. Ele au cunoscut (Intre secolele V-IV 7.Hr.) 0 forma superioara de conducere si anume demo- cratia sau conducerea colectiva, in care cetate- nii liberivat_cetatii sunt consultati in problemele importante ale cetafi. Arta greaca devine expre- sia acestei democrafii, ea este pusd in slujba Jui, pentru ,binele obsti’, iar artistul grec legat de viata cefajii ffébuie s& exprime idealurile si morala acesteia. El este un artist-cettean in slujba lui In civilizatia greacd nu se face distinctia intre artist si ar- tizan, iar limba greaca veche ignora aceasta diferenta. Pentru eleni, artistul este un artizan, cel mai bun, cel mai iscusit si ce! mai constiincios. Primele_semnaturi pe opere de arta (sculptur)) cunoscute dateaza- ‘sfargitul perioadei arhaice si exprima mancria simitd in fata operei desvarsite, Abia Tn secolul al V-lea f.Hr. apar in mod curent semnaturile unor Personalitaj artstice precum Policlet, Fidias, Scopas 5. Un rol esential in evolutia artei grecesti ka avut religia. Ca la majoritatea popoarelor din antichita- te, este 0 religie politeista, grecii crezand ca toti zeii lor trdiesc in Olimp. Religia greaca stabileste relafia intre bine gi rau, intre frumos si urat, ea Proclama suprematia justitiei si a dreptatii. Mito- logia greaca cuprinde toate povestile cu zei si eroi, a exprima permanenta cautare a dreptati Sia infelepciunil Ea apropie lumea divin de cea ore ate ca ca cant cali sla emeni oamenilor, au fectele lor. Cu toate acestea, pentru greci, di- Vinitatea repre- zinta ideea de Perfectiune, A- cest lucru se va concretiza in statuile de zei, Scanned with CamScannerreprezentafi prin trupuri perfect dezvoltate, mereu tineri si frumosi. Este un politeism antropomorf care face ca religia greaca s& fie diferita de cea egipteand, ezoterica, si ca civilzafia s fie un permanent amestec intre religie si viata laica. Cultura si arta greaca au formulat un ideal al perfectiunii umane, idealul uman grec al ,omului fruinos $i bun”. Respectul pentru sanatatea fizica si moral a omului i-a determinat pe greci sa-1 considere pe acesta centru al universului. Omul devine ,masura tuturor lucrurilor’, iar arta greacd este prima care pune bazele unei concept antropocentriste. Omul este surs de inspiratie pentru arhitectura, sculptura sau pictura greaca, el este cel care asigura permanenta culturii si a artei. Arta greaca a acordat intotdeauna o atentie precisa realitafii omului si viefii lui. Ea porneste de la datele imediate ale realului_,imiténd” natura. Acest lucru se reflect direct in cunoas- terea exacté a anatomiei umane si a trasaturilor de caracter ale omului. Dar, arta trebuie s& cteeze in acelagi timp frumosul si perfectiunea, pentru a innobila si infrumusefa realitatea. Ea exclude din aceasta realitate uratul (batranetea, boala, defectele, sentimentele primare), se fidica deasupra ei, printr-un proces intelectual de abstractizare (idealizare) formuland tipuri general valabile. Artistul grec urmeaz& conco- mitent doua cai: prima, de reprezentare a obiectelor si fiinfelor asa cum sunt, in mod realist, in sensul redarii lor corecte, cu toate {rasaturile particulare, si a doua, de idealizare {abstractizare), ceea ce inseamna concentrarea lui pe calitatile esentiale ale obiectelor si fiintelor. Realismul_artei inseamna redarea omului aga cum este, iar idealizarea, asa cum ar trebui Sd fie, tinzand spre perfectiune. Cautarea perfec- fiunii atinge in arta greacd un moment culmi- nant in peri- cada clasicis- mului, perioada dominaté de conceptia ide- lista. Astfel, templul devine un lacas ideali- zat pentru o fiint& perfecta, | zeul. In cazul statuilor de a- tleti sau zei, i- dealizarea consta in constructia perfecta a tru- pului, ca 0 armonie a parfilor, si nu in redarea trdirilor sale sufletesti. Statuia reprezinta lega- tura dintre pregatirea fizica prin sport si cea spi- ritual prin cultura, red aspectele generale tipice ale personajelor si nu pe cele particulare. Din acest motiy, sculptura nu va reprezenta co- pii sau batrani, c&ci aceste varste implica imper- fectiunea si, deci, nu sunt compatibile cu idealul Pentru prima data in Antichitate, grecii au f8- cut un salt in gandire prin incercarile lor de a de- fini noiuni abstracte precum arta (techné), fru- mosul (to kalon), trasaturile lui, relatia arta-fru- mos, simetria si euritmia’, proportiile sau canoa- nele. In toate aceste incercari ei au cAutat s4 g3- seasca cum s exprime prin opera de arta fru- mosul si perfectiunea. “euritmie — armonie realizata prin simetria sau prin concordanta detalilor i a parlor componente intre ele si in relatia lor cu intregul, Periodizare: » perioada homericd (sec. XII - Vill 1.Hr.) + perioada arhaicd (sec. Vil - VI i.Hr.) * perioada clasica (sec. V - IV T.Hr.) - clasicismul dezvoltat (sec. V7.Hr.) ~ clasicismul tarziu (sec. IV T.Hr.) + perioada elenisticd (sec. III - | 1.Hr.) Athitectura este reprezentativi pentru arta greac deoarece ea ilustreaza interesul grecilor pentru organizarea oraselor-cetate, realizarea de constructiifunctionale pentru necesitatile lor mate- tiale si spirituale i stabilirea unor principii estetico. Ordinele de arhitectura. Arhitectura exprima cel mai bine spiritul rationalist al artei grecesti, incre- derea grecilor in puterea si controlul ei. Pentru greci, arta se adreseazA unor finte rationale, iar ea poate s& le conving& doar prin ordine, echilibru si armonie. Un monument de arhitectura este rezutta- Ww Scanned wth CamScannertul percepiie si ordonarii unui spatiu. Grecii au in- fercat s& materializeze gi sa vizualizaze acest spa- {lu prin constructii simple, cu lini clare, ugor de cit. Aceast simplitate se impune datorité unui simt deosebit al ordinii pe care grecii Lau avut, incercand S coreleze logic linile, planurile si masele arhi- tectonice ale constructiei, pentru a obline impresia de durabil, calm, stabifitate si echilibru. Pentru a- Ceasta ei se folosesc de ajutorul matematicii care Stabileste precis raportul dintre verticale $i orizon- tale, plin si gol, structura si decoratie. Este, ca gi in cazul sculpturi, raportul matematic dintre intreg, an- samblul construcfiei (ansamblul corpului) si parle |ui componente. Pentru a obtine frumusefea si pet= fectiunea constructilor si mai ales a templelor, gre- Gii au inventat ordinele de arhitecturd si au stabilt numarul, marimea gi modul cum sunt dispuse co- loanele in ansamblul cl&diri. Ordinul reprezinta age- Zarea intt-un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului_ si frontonului, raporténdu-se in permanenté la dimensiunile omului. Cele trei ordine sunt: doricul, ionicul si corinti- cul, Ele au aparut in perioade diferite, in locuri diferite gi au trésaturi diferite. Doricul este primul ordin elaborat in perioada arhaica si cunoaste o mare dezvoltare in Peloponez si in sudu! Italiei (Sicilia). Se caracterizeaza prin robustefe, forme puternice, profile si decoratii sobre, fiind asimilat cu ,barbatescul”. lonicul este al doilea ordin ela- borat in perioada arhaica si cunoaste o mare dezvoltare in coloniile din Asia Mica gi in insulele din Marea Egee. Sub influenta artei orientale, ionicul este mai bogat decorat fafa de doric, are proportii mai zvelte si elegante, fiind asimilat cu .femeiescul”. Corinticul apare mult mai tarziu, la sfarsitul perioadei clasice, in Asia Mica. El devine expresia bogatiei decorative si a ele- gantei. Este asemanator in lini mari cu ionicul, doar capitelul este mai inalt gi bogat decorat. Doricul — platforma pe care este asezat templul este formata din mai multe trepte inalte, coloana este asezata direct pe stilobat (ultima treapta a platformei), fra baz, are fusul tron- conic, cu sau fara caneluri (s4ntulefe verticale), gi capitel simplu, format din echina gi abaca. An- tablamentul este compus din arhitrava continua, friza — cu metope (decorate cu basoreliefuri sau colorate) si triglife — si comiga. Frontonul repre- zinta triunghiul format de cele doua pante ale a- coperigului si este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului : Tonicul — are o platforma formata din mai mut- 12 fe, iar coloana se sprijing jul unei baze. Fusul este si are obligatoriu cane- te trepte mai putin inal de stilobat prin intermedi cilindric, mult mai zvelt, luri care sporesc senzatia de verticalitate. Capi- telul este format din frunze de acant (1-2 siruri) si volute rasucite (inspirate dup coamele de berbec). Antablamentul este compus din athitrava (cu profile agezate in retrageri succesive), friza continua (simpli sau decorata cu basoreliefuri) si comiga. Frontonul nu se deosebeste fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit de io- nicul cu care se aseamana, capitelul care este format din trei siruri suprapuse de frunze de a- cant $i volute (obtinute prin rasucirea frunzelor de la colfuri sub forma volutelor). Programul constructiv. In comparatie cu ce- lelalte civilizatii din antichitate, grecii au construit numeroase edifici tipice, adevarate modele pen- {ru civilizatia romana, Agora sau piafa publica este cel mai vechi complex civic din antichitate. Numita in elena »zona urbané centrala”, agora reprezinta centrul spiritual, juridic, politic gi comercial al comunit’- Ea are mai multe functii: loc public pentru 2- nairile cetafenilor, loc sacru pentru desfagura- loc de depozitare si de recreere si plimba- tia terenului, agora cupri ree a eeecarpaue , inde in mod obligatorit temple, portice*, casa sfatului, teatre, altare etc ortic ~ spatiu arhitectonic delimitat pe cel pu? una din laturi de o suits ae it “a antablamente (sau arcade), ‘olen sntate see Templul (sau casa zeului) i it a este cea mai impor tanta constructie din arhitectura greaca, Ideea v0 dui rea ritualurilor de cult, schimburi de marfuri gi loc te. Avand forme diverse ir Cee TTTITSIiaseesim Scanned with CamScannertscag special Inchinat unui zou a aparut in porlos arhaicd’, pana atuncl ritualurilo dong ee jurul unui copac considerat stant, sau la intraroa tunel grote. Templul grec 86 doosebagta da col 4. giptean, plin de socroto iin care statula zoulul ora ascunsa priviri credinciogllor. El este doschis po- ului care vrea sé vada statuia zoului gl sai adu. c& ofrand, Nu aro nimic secret gi mistorios, sano- tuarul unde so pastreaza statuia fiind © camara luminoasd gi accesibild. Templul este gi un loc pus blic important pentru polls, in fafa sau Tn jurul lui desfésurandu-se ritualurie religioase sau adundiile cotafenilor din cotate, cu diferite ocazii, El este o- biect de mandrie pentru intreaga cetale. Esle ridi- cat pe o inallime acropole) pentru fiecare zeu ado- rat, fiecare orag a- | vand unul sau mai multe temple, Pla- ‘nul templului poa- te s& fie de doud feluri: dreptun- ghiular (care a- pare in perioada athaicd), cel mai frecvent, i ci cular sau tholos (care apare in clasicismul tarziu gi se réspandeste in perioada elenistica). In forma lui clasicd, cel de plan dreptunghiular este format dintr-o singura ca- meri sau trei camere, pronaosul (sau vestibulul), naosul (sau cella) si opistodomul (sau camera tezaurului). Cella este camera statuii divinitatii si deriva din vechiul megaron micenian (sala central a palatului). Templele diferd intre ele prin num&rul si asezarea coloanelor, putand fi aptere (fara coloane pe laturile lungi), prosti (cu coloane in fata templului), afiprostil (coloane in fata i in spatele templului) si periptere (Inconjurate de jur imprejur de coloane). In stabilirea dimensiunilor generale, se foloseste, ca unitate de masura, dimensiunea o- mului, din care cauzé templele grecesti nu cople~ esc, nu strivesc prin dimensiunile lor uriage ca in cazul celor egiptene si nu se impun prin grandoa- rea si monumentalitatea lor ca cele construite mat ae de c&tre romani ca simbol al puterii imperi- ale, Exemplificrt: temple dorice: Templulzeitei Demeter si 22Uiui Poseidon ~ Paestum (Italia) (p. arhaica); Templul lui Zeus ~ Olimpia, Parthenonul ~ Acropole Atena (p. clasica); tomplo fonien Tosnplul Zoi Aatornia = Cos tp, ahaa, Erechtolonul gi empl zoijel Hike Apter Auropole Ate a (p._clankiay, tormplo cian olen din Delphi, "Tholosuil din [pda (jolcdeannl Haren) Paithononnl wt alls po Arzopiole Mena, els do ta monuments importante ts Propilole (nite monument 18) sau ,porfilo itopolo?, Yoriplal zai Hike Aptoror, Pina feoteca (denlinald oparolor de pictura) 91 Erechteionul (de plan simatic 9 colebr prin Toggia canal), sto an tomplu doria (la exterior) Inchinal zeifel Athens, protectonrea cota{il, El devine reprezentally pentis frhilectura grea, simbolul Incrodorl aniston In 26) Virtuf! morals, E obte colebru prin proportila ful portecte gh ‘scuiplutle realizate do Fidias ls atop 91 frontoanele de Ja exterior gl de la friza lonlo’ de la interior, Teatrul oste un loc public dentinal desfagur fii spectacolelor do teatru sau sorbarilor th cinstea lui Dionysos, Este conotruit in aor liber, po panta naturalé a unui deal, urmdrind configuratia terenului (mal thrziu romani vor reugi sd construlascd teatro pe panto artificiale). Este format din locurile pentru spectatori (tribune cu gradene din piatra) gi scari do circulatic, avanscena gi scena (dolaté cu altare de rugéclu- ne $1 spatii funcfionale necosare desfagurdrii spectacolelor), Datorité pantel, viziblitatoa gi acustica erau foarte bune, Pentru a se auzi cat mai bine si In ultimul rand, se folosea un sistern de amplificare a sunetului cu ajutorul unor vase de arama, de forma special, amplasate la baza gradenelor. Exemplificarl; Teatrul |ui Dionysos ~ Acropole Atena gi Teatrul din Epidaur (p. clasicismul tarziuy, Teatrul din Efes, Teatrul din Pergam gi Teatrul din Milet (p. elenisticd), shal pia eh ply er ‘Odeonul este 0 constructie de mici dimensiuni, in plan circular, destinat’ desfagurdri spectacolelor de teatru si auditillor muzicale. Stadioanele sunt locuri publice destinate i trecerilor sportive (si olimpiadelor), amplasate in panta, la inceput de plan dreptunghivlar, apoi cu colturile rotunjite in forma actualé. Exemplificari: stadioanele din Delphi, Olimpia. 13 ‘Scanned wih ComScannerPalestrele sunt constructii publice SAU pare Culare de mici dimensiuni, acoperite, pentru | trecerile de gimnastica sau lupte corp la COrP- Ee Casele particulare sunt pentru toate catego” ile gi clasele sociale construite la fel. Diferente, 'e constau in dimensiunile si decoralille lor. P aveau un plan dreptunghiular si erau formal 2 dintr-o curte interioara in jurul cdreia erau dispu Se camerele de locuit, separate in doua sectoa- fe, cel al femeilor gi cel al barbatilor. Casele 02- Menilor bogati erau decorate cu picturi, mozal- Curi si statui. In perioada clasicé nu se cunos¢ Tesedinte tip palat sau villa somptuoase. Abia in Perioada elenistica, odata cu formarea regatelor, Se Vor construi gi.palate. Vestigiile pastrate sunt foarte putine, singurele informatii se pastreazd din descrieri sau dup& modelele romane. Monumentele comemorative sunt construi- te in cinstea unor evenimente importante (alta- re), eroi sau castigatori in concursurile sportive, de muzica sau poezie (monumente choragice). Exemplificari: Monumentul choragic al lui Lisicrate — Atena, Altaru! din Pergam. Alte construcfii: stele funerare*, mausolee, faruri, case de sfat, biblioteci, muzee si pinaco- teci, portice, fantani s.a. “stela funerara - lespede de piatra plasata vertical ca insemn funerar; sunt decorate in relief cu imagini sau inscripti comemorative. Odata cu sfarsitul polis-ului si cu formarea re- gatelor din Asia Mica, civilizatia greacd devine cosmopolita si este contaminata cu diferite influ- ente exterioare, mai ales orientale. Au loc trans- formari in gustul si preferintele noii societai, in- clinate spre rafinament, bogatie si lux. Se pune accent pe organizarea oragelor, cristalizandu-se principii urbanistice importante. Ca urmare, in a- ceasta.perioada cladirile oragului sunt conside- rate ca facdnd parte dintr-un intreg, astfel stabi- lindu-se relafii intre cladiri tratate in corelatie u- nele cu altele, spre deosebire de secolul al V-lea i.Hr., cnd accentul se punea pe fiecare cladire in parte, tratata independent, ca unitate autonoma (doar in legatura cu peisajul). Constructille crese in dimensiuni, se prefer coloane inalte, care s& confere constructillor zveltete si monumentali- tate, decoratiile sunt abundente. in perioada ele. nistica mérelia si opulenta iau locul simpiitai gi austeritatii secolului al V-lea LHr. este, ca gi arhitectura, reprezentati- va pentru arta greaca. Originile sculpturii sunt je. gate de obiceiul de a reprezenta chipul uman, fig al defunctului pe stelele funerare, fle al invingsto. 14 rsurile gi intrecerile sportive , Hl 2 obiceiul instaurat odajs 2 = de decorare a mony unei zeitati. rului fn conou coasta se adaug' pariia tempus ¢ Oe sate urmeaZ’ un fir evolutiv, fi, ‘iustrand acumularile, experiente), “" oxemply ust modi sutvente ® bandite ‘porilr de-a lungul timpului, i une themis din Delos (perioada arhaica) o, tuara de mari dimensiuni cunoaste cele vechi reprezentari sub forma xoane or dine ca reprezentai sume ale anatomic typ {feminin). Incepind cu secolul al Vitea iH, 8 foloseste pi : ment, iatra pentru redarea zeilor 5. coamenilor. Se inregistreaza 0 evoliutie, de la pre zentarea stangace a anatomiei (cu indicare, vaga a taliei, pectoralilor, sAnilor, bratelor) lao redare corecta a anatomiei trupului. Se pastres 24 — sub influenta artei egiptene — frontalism incremenirea gi lipsa de expresivitate ; hipurilor. on leobis (perioada arhaicd). Reprezentarle nud ale zeilor sau barbatilor sunt frecvente. Es permit evidentierea detalillor anatomice si ince: cArile de redare tot mai corecta a anatomiei (mus culatura pectoralilor si a picioarelor) si proporticr trupului. Inca se pstreaza frontalismul si mono. axialitatea, pozitia statica (cu bratele simettic liste de trup) cu sugerarea pasului spre inainte int-o migcare incremenita, Kouroi si Kore (perioada arhaica). Repre- Zentérile de baieti si fete constituie un pas ‘nainte in evo- lutia_sculpturi. Apolionii ar haici sau repre- zentarile de ba- ieti (Kouro/ in- fatiseaz’—nu- duri de tineri, bine dezvoltati fizic, unii cu si- luete — zvelte, alti mai gre- oaie, in care anatomia este foarte bine su- blinata si pro- Portionata. Ei au ined o ati- tudine — incre. Menita, — ma- Scanned with CamScannerjottatea dintre ei avand bratele lipite pe tanga’ Corp si schiteazd mersul spre inainte cu piciorul stang. Fata capata o usoara expresivitate prin jnflorrea unui suras abia schitat (,surdsul ay- haic’). Tratarea plastica a formelor rémane inca severa si aspra. Korele infajigeaza femei tinere qu siluete zvelte, toate imbracate in vesminte bogate. Hainele nu ascund formele trupului, care se simt sub drapajul tratat decorativ. Spre deo- sebire de baieti, fetele sunt reprezentate in po- 2ifi si atitudini mult mai variate, accentudndu-se idea de migcare. Mainile - in majoritatea ca- zurilor - sunt departate de trup, sugerand des- fagurarea unor migcri cu brajele. Se observa grija pentru detalii, podoabe, bijuteril, sau aran- jarea pérului (tratat decorativ). Se foloseste pentru accentuarea detalillor - policromia (buze, ochi, par, bijuterii). Desi au acelagi suras arhaic pe buze, la fel ca $i baiefii, exist o mai mare va- rietate de expresii ale chipului sugerand veselia, ironia etc. In perioada clasic& se atinge punctul maxim al evolufiei sculpturii. Acum se stabilesc canoa- nele de frumusefe si perfectiune. Dar ele nu presupun blocarea libertatii artistului si su- punerea lui neconditionaté in fata regulilor rigide. Este perioada in care apar si se ma- nifest marile personalitati artistice, care devin renumite si care fac scoala. Sunt invinse dificul- tale de ordin tehnic, artistul stie s& rezolve toate problemele legate de fizionomie, drapaj sau sugerarea migcarii. In sculptura se pune accent pe tratarea veridicd a trupului uman, se elimina orice amintire a parti- culariz&rii chipului, creandu-se tipuri generale reprezentative. Trupurile sunt'tinere, atletice si viguroase, ele reprezinta idea- lurile morale ale unei societdfi constiente de puterea ei. Oda- t cu victoria grecilor asupra persilor, creste sentimentul maretiei comunitatii elene in fata ,barbarilor’ si nevoia de exprimare a orgoliului lor de civilizatie superioara. Arta greaca, in general, si sculptu- ra, in particular exprima emo- {ia colectiva, civild si religioas& a intregii cetati, preamareste omul. Interesul pentru om atinge punctul cul minant, se vorbeste despre ,cea mai mare minune care este omuf (Sofocle); dra- maturgi, pictori sau sculptori aduc omagii omului, Eroul grec este idealul omului complet, in care se intrupa virtutea. Moscoforul (inc. sec. al V-lea i.Hr.) Do- vedgste o tot mai buna ‘nfelegere a anatomiei, prin sugerarea incorda- rii mugchilor pectorali si a brafelor departate de trup, pentru_a suporta greutatea vifelului purtat pe umeri. Expresia chipului linistit, cu zambetul pe buze, nu sugereaza efortul depus, ramanand complet lipsit de expresivitate. ‘Auriga din Delfi (Conducatorul de cvadriga - ‘inc. sec, al V-lea 7.Hr.). In comparatie cu mono- axialitatea arhaicd, sculptorul, desi gandeste trupul ca pe o coloand (faldurile costumului sugereaza canelurile unei coloane), il rasuceste usor fafa de axul median vertical. El agaza picioarele (gleznele) lateral fat de verticala si pe olinie diferita de cea a umerilor sau soldurilor. In concordant cu acfiunea (fine strans fraiele celor patru cai), chipul este concentrat si calm. Privi- rea este intensa si vie, e- fect obfinut prin folosirea ochilor colorafi, din cera- micd. Ea alung austeri- tatea. Tiranoctonii (Inc. sec. al V-lea i.Hr.). Infatisand doi barbafi in plin& actiu- ne, lucrarea reprezinta primul grup statuar. Cu toate acestea, cele doud personaje sunt tratate se- parat gi compozitia nu este unitara. Personajele sunt surprinse in desfasu- rarea acjiunii, brafele lor Scanned wth CamScannerSunt ridicate pentru a lovi cu sabiile in dugman. Miscarea este bine redatd, iar musculatura Corecta din punct de vedere al actiunii Prinse. Ei simbolizeazd lupta grecilor pentru Pastrarea libertatilor democratice si intruchipea- Teanoctonl sau Ucigagl do firani), copie romana ZA interesul pentru binele general al polis-ului. Statuia lui Poseidon — Cap Artemision (secolul al V-lea 7 Hr). Zeul este reprezentat printr-un nud de barbat matur, cu trup atletic, puternic, surprins in momentul aruncarii tridentului. Compozitia este dinamicd, sugerandu-se desfasurarea acfiunii prin bratele intinse, picioarele fandate si musculatura puternic refiefata in concordant cu acfiunea. Athena si Marsyas, Miron (mijlocul secolul al \V-lea i.Hr) este un grup statuar realizat de Miron din Eleusis. El ilustreaza legenda flautului lui A- pollo furat de Marsyas. Cele doua personaje ex- prima gAndirea filozofica a artistului care pune in pozitie doua atitudini diferite: cea calma a zeitei, ‘cu mania si ciuda lui Marsyas. Athena, protectoa- rea grecilor, intruchipeaza, prin trasditurile sale ponderate si senine, ideea controlului tuturor ac- telor si acfiunilor umane de ctre ratiune gi, deci, triumful spiritualitétii poporului grec, al civilizatiei pe care aceasta o reprezintd. De cealalta parte, Marsyas, cu un temperament impulsiy, ilustreazé lipsa autocontrolului, dominatia_instinctelor. Compozitia este echilibraté, cu toate ca dina mismul lui Marsyas este accentuat fata de mis- carea usoara a zeifei. Personajele se Inscriu pe doua axe diferite, Marsyas pe o oblic& accentu- ati dusai intr-o directie, iar Athena agezata pe o 16 Miron - Athena $i Marsyas oblicé mai putin accentuata in direclia opusa. A. ceasta idee a opozitiei este amplificata gi prin re- prezentarea lui Marsyas nud, pe chipul lui citindu-se deceptia si ciuda si infatigarea Athene| imbracat, intr-o atitudine de mandrie si indriz- neala. Discobolul, Miron. Reprezinta un atlet care se pregateste s arunce discul. Este tipul gene- ral al arunctorului de disc. Pozitia sa sugereaza momentul de dinaintea declansarii migcari, de- tensionarii trupului. Este redat, deci, o secventi a migcrii si anume momentul dintre flexiune 1 detent. Migcarea este foarte indrazneata si ne- maiintalnité. pan& atunci. Pozifia aruncdtorului sugereaza instabilitatea si cuprinde mai multe d- recfii de dezvoltare (multiaxialitate). Corpul aple- cat spre inainte este format din mai multe planur capul usor dat spre spate este agezat pe un plan diferit de al trupului, iar bratul drept este proiectat spre inapoi in prelungirea umerilor, pentru a su: gera momentul pregatirii; celdlalt brat este sprijinit pe piciorul drept, soldurile sunt rasucite pe un ax opus celui format de umeri si picioarele indoite inegal. Pozitia tru- pului este aleas& pentru a pune in valoare frumu- sefea musculaturii pec- toralilor sau a umerilor, Efortul depus nu este sugerat nici prin incorda- rea suficienté a muscula- turii, nici prin expresivita- tea chipului care, desi concentrat si atent, nu exprima stradania si ten- Scanned with Camscannersiunea trupulul. ‘Doriforul, Policlet (sec. al V-lea 7.Hr.). Numita si Ganonu! statuia:infétigeaz’ un atlet care-si joarta lancea pe umar si ilustreaza plastic feorile lui Policlet. Reprezentat frontal, trupul atletului se sprijina pe piciorul drept, ceea ce antreneaza dupa sine o disimetrie a soldurilor. Statuia nu este o ilustrare a mersului, ci o atitu- dine de repaus in care linia umerilor se inclina in ‘sens invers fata de linia oblic& a goldurilor. Policlet din Argos este ca formatie filozoficé pitago- reean gi atractia sa_ pentru numere i simbolistica lor i! va influenja. in obtinerea imaginii perfecte si ideale a trupului barbatesc format prin exercitiul fizic. Ca si Platon, care va aprecia numerele pentru ca ele weprezinté cel mai inalt grad de cunoastere”, Policlet elaboreaz& un sistem estetic — matematic care s& exprime perfectiunea, c&ci ,frumusefea ideald este dat de mistica numerefor $i raportu- rile dintre ele" (Policlet), Pentru a obtine armonia parlor anato- mice, el stabileste canonul de saple capete. Acest canon se pastreaza pana in secolul al !V-lea iLHr. And este inlocuit cu cel de ‘opt capete gi jumatate, conceput de Lisip. Canonul lui Polclet a avut un mare rasunet in randul contemporanilor sai. Lucrarile sale au trasdturi comune: trupul este tandr, bine facut, cu bratele departate de trup pentru a pune in evidenta musculatura torsului, capul usor inclinat pentru a sublinia linia cefei, picioarele in repaus, cel stang fiind ugor flexat pentru sugerarea momentului de odihna. Athena Parthenos, Fidias (sec. al V-lea THr). Este realizaté de cel care a fost supranumit ,facatorul de zei”, Fidias din Atena. El reprezinta tipul artistului-cetatean care s-a supus cetafii si a ilustrat in operele sale idea- lurile acesteia. Prin operele sale, statui si relie- furi decorative, sculptura greacd atinge apogeul dezvoltarii. Statuia zeitei Athena, infatigata in {i- nuté de razboinic, a fost facuta pentru Parthenon i ilustreaza idealurile eroice ale po- lis-ului atenian. In afara de aceasta statuie, Fidias mai executa statuile zeitei Athena Promachos, Athena Lemnia, Athena Areia $i statuia lui Zeus pe tron (azi pierduta). Inceputul decderii polis-ului si a democratiei este insofit de disparitia treptata a temelor eroice si educative, tematica sculpturil imbogéitindu-se rin aparitia nudului feminin si a portretului. Sfar- PPoliclet™= Doriforul (sau anonul), copie romana aS ‘Scopas - Menada dez/énfuité (clasicismul tarziu) situl clasicismului aduce 0 schimbare a viziunii sculptorilor. Este 0 perioada prolificd, cu perso- nalitati artistice importante. Sculptura evolueaza pe doua direcfi: cea a patetismului adus de ‘Scopas si cea a lirismului introdus de Praxiteles. Menada dezlantuita, Scopas (sec. al |V-lea {.Hr.). Cunoscuta si sub numele de Bacanta, sta- tuia infatiseaz& 0 menada (preoteasa in slujba lui Dionysos) surprinsé intr-un dans sacru. Este © compozitie foarte dinamicd. Dorind sa redea extazul menadei in timpul dansului, sculptorul a- az trupul pe o linie in spiral ascendenta, in- tr-o migcare avantata. Capul este dat mult spre spate, pieptul este ridicat, iar corpul incordat. Drapajul vesmintelor ce se muleaza pe trup este agitat, dezgolind partial trupul ‘Scopas din Paros este artitect si sculptor. EI introduce in ‘sculptura un stil dramatic ¢i patetic, tustreazA emotile violente, durerea fizica si moral. Pentru a sugera acest lucru, trupurile ppersonajelor sale sunt putemic contorsionate pentru a sublinia migcarea, capetole spre spate, cu ochilinfundal) in orbite gi cu arcade bine reliefate, guri intredeschise gi pieptanaturi dezordonate. Compazitile sunt organizate pe mai mute axe (muttiaxialtate), au un rtm alert de desfagurare a migcai in ‘Apollo Sauroctonul, Praxiteles (sec. al IV-lea i.Hr). Statuia il Infatigeazd pe zeul Apollo jucdn- du-se cu 0 sdgeata si incercand sa omoare 0 $0- pari ce se suie pe un trunchi de copac. Privirea, gestul, pozitia capului exprima intentia evident’ de a tinti soparla. Trupul este tnar, zvelt (mai inalt de sapte capete), grafios, delicat. Pozitia corpului sugereaz cd jumaitatea inferioara a trupului este relaxaté, picioarele exprimand odihna, iar jumata- tea de sus, prin bratul care se indreapta spre $0- parla este intr-o migcare linistité. Linia trupului este serpuita gi din cauza pozitiei soldulul este nevoie de un punet exterior de sprijin (copacul). 17 Scanned wth CamScannerPraxiteles din Atena s-a bu- ccurat de un mare renume, find apreciat de cétre contemporani 31 foarte imitat. Distinctia aristo- Craticd a personajelor sale coin- cide cu schimbarea gustului epo- Gi de la sfarsitul clasicismulul. Tendinta este de apreciere @ luxului gi rafinamentulu, tot mai accentuate spre elenism. Perso- najele sale au chipuri visatoare, melancolice. Sunt insofite de 0 nota poetica, de lrism. Trupurile sunt senzuale, gratioase si pline de moliciune. Ele inlocuiesc sobrietatea si severtatea epocit anterioare, cu formele rotunjte, expresile faciale pline de gratie, caldura si visare. Este primul artist care a Indrdznit sa re- prezinte o 2et8 nud. El deschide prin lucrarea sa Afrodita ain Cid calea nudurilor feminine in - sculptura. Apoxiomenos, Lisip (sec. al IV-lea i.Hr.). Reprezinta un atlet surprins intr-un moment de relaxare dupa alergare. Elsi curata trupul de ni- sip. Sunt indicate oboseala acumulata in timpul alergarilor, prin pleoapele intredeschise, parul in dezordine si pozitia relaxata a trupului, lipsa de incordare. Lisip din Siciona este contemporan cu Praxiteles si cu Alexandru cel Mare, cdruia Ti face portretul (singurul portret pastrat). Este influentat de Scopas, Praxiteles $i Policlet, pe care il considera adevaratul sau profesor. El revine la un stil mai sever si auster. Peronajele sale preferate sunt atletil. Defineste un nou ideal estetic prin alungirea proportilor si realizarea canonului de opt capete si jumatate. Ca urmare, trupurile devin foarte zvelte, cu capete mici si picioare subfiri, musculatura bine dezvoltata. Lisip renunta la vederea frontala si obliga privitorul s4 priveascd sculptura din mai multe tunghiuri, pentru a-i putea observa aspectele inedite. in perioada elenistic se produc schimbari fundamentale. Umanismul din perioada cla- sic& este inlocuit cu individualul, particularul Nobilul idealism clasic se reduce la realismul imediat si nu la eternitate. Rationalismul ce- deaz& in fata empirismului si a cunoasterii practice. Individualismul inseamna preferinta pentru trairile emofionale provocate de du- rerea, suferinta sau moartea personajelor. In perioada clasica, artistul il prezenta pe om detasat, inaltat deasupra realitatii imediate. in elenism, omul se afla in mijlocul faptelor, in fata fortelor de care trebuie sa se apere. In sculptura elenisticé predomina detaliul realist. Acest lucru duce la schimbarea conceptiei despre folosirea materialelor. In clasicism, 18 piatra ramane piatra si sculptorii nu uit acest lucru.’ In ele- nism, piatra este trataté astfel incat detaliile s& exprime carnea vie, moliciu- nea formelor. Grecia isi pierde din pondere, centrul artistic se muta in coloniile din Asia Mica. Se manifesta in- teres pentru trupurile de copii mici, batrani, portret. Chipurile de- Vin expresive, pe f ele personajelor se ci ‘sentimente. . Existé mai multe scoli de arta, la Alexandria, Pergam, Rhodos $.2. ; Laocoon. Grupul statuar ‘infatiseaza suferin- ta preotului Laocoon pedepsit de zeita Athena, protectoarea grecilor, pentru c& s-a opus intro- ducerii calului in cetatea Troi El va fi omorat Impreuna cu fii sai de serpii trimisi de zeita Sculptura devine simbolul tragediei traite de preot sugerandu-se ultimele momente de viata ale celor trei personaje. Compozitia organizata pe linii oblice este dinamica gi sugereaza incer- carile disperate pentru a se elibera din stran- soarea serpilor. Fata lui Laocoon este deosetit de expresiva, pe chipul lui concentrandu-se intreaga suferinfé si durere traite de personaj Gal omorandu-si sofia. Sculptura elenistica manifesta un interes deosebit pentru grupurile statuare reprezentate in migcare. Realizaté pentru a comemora victoria impotriva galilor, lu- crarea exprima suferinta si pasiunea oamenilo: simpli. Gestica si pozifile personajelor sunt exe- gerate, teatrale si declamatoril. Se rupe astfel cu traditia zeilor si atletilor superiori gi frumosi si 8 compoziior came si echilibrate, fe exemple: Venus ci ; axes es Mea npn piliciu, Adolescent dormind, Femei i 7 Bho Adolescent domind, Femeia belvs, Copii cu Sculptura monumentala si reliefurile deco- rative sunt legate de monumentul de arhitecturd Prima de frontoanele templelor, iar reliefurile 4° fze, metope, socluri de statui, stele funerare § atts Dependenta fatai de cadrul de arhitectu rmina in ambele cazuri respectarea unei le’ iteste 0 gama larg’ de Scanned with CamScannerimportante si anume adaptarea compozitiel la forma si dimensiunile lui (legea cadrulul). O a doua regula consta in realizarea unitafii compozi- tionale, astfel incdt in ansamblu compozifia sa fie echilibraté. Temele alese sunt inspirate din legendele mitologice, in cazul templelor sau altarelor, si din viata defunctului (in cazul stelelor funerare). Ele au un caracter narativ. Frontonul templului zeifei Arthemis din Corfu (perioada arhaica). in perioada arhaica, sculptorul acord’ o prea mare importanta detaliului sacrificdnd ansamblul, iar unitatea compozitionalé este mai greu de obtinut. in schimb, el poate aborda mai curajos problemele de miscare. Personajele sunt surprinse in poziti siatitudini mult mai variate. Templul tui Zeus din Olimpia (perioada clasica). Devenit sim- bolul stralucirii cetati- lor elenice, construit dupa un plan clasic si in acord perfect cu peisajul din jur, tem- plul s-a bucurat de o atentie special din partea _ sculptorilor. Cele doua frontoane sunt decorate in ronde-bosse, iar me- topele frizei dorice, cu basoreliefuri. Sculptu- tile frontoanelor si metopelor alcdtuiesc un ansamblu unitar din punct de vedere compozitional si stlistic. Ele constituie un moment important in formularea unor trasaturi definitori: incadrarea compozitilor in triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul meto- pelor cu respectarea /egii cadrului, tratarea sculpturilor in planuri mari fra detalii de prisos, reliefarea volumelor cu ajutorul jocului de umbra gi lumina, exprimarea migcarii prin gesturi si pozitii variate sau jocul faldurilor, realizarea de chipuri sobre, far expresivitate, Frontoanele povestec legende mitologice, Cucerirea Pelo- ponezului (frontonul de est) si Luptele centa- urilor cu lapitii (frontonul de vest), iar metopele Muncile lui Hercule. Decoratiile Parthenonului reprezinté apo- geul soulpturii clasice si se numara printre cele mai de seama realizri ale lui Fidias. El decorea- z& cele doud frontoane, meto- pele frizei dorice exterioare i fri- za interioara din naosul templu- lui, Frontoanele infatigeazé doud episoade, cu de- talii semnifica- tive, din viata ze- ifei Athena: nas- terea zeifei din capul lui Zeus, pe frontonul de rasarit, si cearta dintre Athena si Poseidon pentru st8panirea Atticii, pe frontonul de apus. Statuile adosate timpanului sunt bine ‘incadrate in triunghiurile frontoanelor, in centru cele mai inalte, ca un ax de simetrie, iar spre margini personaje singulare sau in grup, care de lupté ‘trase de cai, asezate astfel incat si se integreze perfect in unghiurile laterale. Unitatea ansamblului este data de acfiunea personajelor legate intre ele prin gesturi, poziti, atitudini si migcari. Fragmentele de statui pastrate dovedesc trs&turile dominante ale sculpturilor lui Fidias: firescul atitudinilor, corectitudinea migcarilor si pozitilor, starea faldurilor vesmintelor care nu stanjenesc migcarea personajelor, calmul, solem- nitatea si gravitatea figurilor. Metopele decorate in relief inalt (altorelief) r prezinta scene din luptele centaurilor cu lapit ale zeilor cu gigantii sau ale grecilor cu amazoa- nele, Cele mai bine pastrate sunt metopele cu luptele dintre centauri si lapifi. Reprezentand 19 Scanned wth CamScannerPete tee Fat Cite doua personaje pentru fiecare metopa, Fidias realizeaza o mare varietate de migcari gi atitudini si o buna corelatie intre actiunile Personajelor si expresivitatea chipului lor. Friza din interiorul cellei reprezinta in ba- Sorelief Procesiunea Panatheneelor cu ocazia festivititlor de sarbatorire a intemeieri cetati A- tena. Cu acest prile i se aduce in dar zeitei pro- fectoare un imens val (pepios-ul) fesut special Pentru ea de fecioarele atenione (ergastine). Fri 2a inalt& de un metru inconjoara templul la partea Superioara si cuprinde peste 400 de figuri si 200 Ge animale. Procesiunea este redata prin mai multe secvenje ale desfagurari ei: cortegiul er- gastinelor, purtatorii de ofrande, cortegiul anima- lelor de sacrificiu, cavalcada cavalerilor atenieni $i participarea tuturor zeilor din Olimp la sérba. {oare. Prin succesiunea scenelor, Fidias objine un ritm al desfagurarii actiunilor, la inceput mai a tert prin pregatirle pentru serbare, apoi mai lent si Solemn (sirul fecioarelor), pentru a urma din now un itm alert prin agitatia data de participarea zeilor la serbare. Friza se caracterizeazé prin ‘multitudinea de gesturi, atitudini gi migcari natura. le i bine diferentiate, redarea corecté a trupurilor de oameni gi animale §i realizaroa expresiviti chipurilor in corelajie cu actiunea intreprinsa, Rellefurile decorative de la Mausoleul din Halicarnas (sec. al \V-lea i.Hr.) sunt realizate de Sculptorul Scopas. Ele reprezinta scene din lup- ta grecilor cu amazoanele. Prin accentuarea di- namismului si expresivitatii chipurilor, sculpturilo arata schimbarile de viziune de la sfargitul clasi- cismului, Sculptorul agazi personajele in mai ‘multe grupuri unitare, pe axe oblice si diagonale, Pentru a sugera inclestarea luptelor gi violenta 20 scarilor. Atitudinile, gesturile, drapajete gi. arora sunt astfel realizate inca, © transmita pasiunea luptelor, tensiunea infruntiy, lor gi starlo emotionale care anima personajey, Altarul din Pergam (perioada elenistica), dicat pe acropole in Pergam, altarul inchinay \, Zeus este realizal pentru a comemora victoria i, lupta cu gali, Soclul altarului este decorat in aig, relief, cu scene din luptele zeilor cu giganfii, pe . lungime de 120 m $i indiltime de 2,80 m. Datorit, acestor dimensiuni, numarul de personaje est, foarte mare. Personajele sunt agezate in grupy, independente, rupte unele de altele. Aceasta age. zare nu este dictaté de logica narativa a faptelor ci mai degraba din rafiuni pur decorative, objinan du-se impresia unui val uriag de la un capat la aj tul al frizei. Agitatia i migcarea trupurilor, bratelor sau faldurilor sunt exagerate. Se remarca un contrast puternic intre volume pentru a crea jocu de umbre si lumini care s& sporeasca drama. lismul, abundenta detaliilor si aménuntelor exagerarea gi deformarea formelor anatomice ale ‘trupurilor. Ceramica gi pictura reprezinta domeniii impor- {ante de manifestare ale artei. Ceramica este spe- Gficd civilzatiei grecesti, nicdieri nu-si gaseste echivalentul in pondere, calitate si rolul in viata Cotidiana. Grecii sunt foarte buni mestesugari si au realizat 0 produc- fie de serie foarte mare, ieftind gi de bund calitate, cu care faceau_un Negot _infloritor. Aceasta cerami- ca, desi este folo- sité in gospo- 5 darie, indiferent de destinajia ei, este pictaté. Din acest motiv, ce- ramica constituie singura_ posibili- tale de a cu. Noaste pictura monument, Ea prezinta similitudin de. cae a = Pastrat. area sol Sunt decorate de pict matic’ cu atelierele de ceramicd 5) picturg Vase, ea ao amica cuprinde for fe vase, cu destinati multiple, es me va tal {uncle din gospodarie (phitys nie ” idra, crater, cupe etc). Compozitle pictate. sunt corset Scanned with CamScannergimensiunile vaselor existnd 0 unitate organics nie forma vasului $i decor. In perioadele de inceput, decorul pictat este asezat in registre suprapuse, Pe anumite zone Sau pe Intreaga suprafaté a vasulUi si cuprinde motive geometrice, fire, zoomorfe si antropomorfe, cu personaje ingpirate din mitologie. Utterior, decoratia devine cexclusiv figurativa, iar subiectele sunt inspirate din iegende sau din viata cotidiand, find insofte adeseori de texte explicative. Ea se intinde pe toata suprafata vasului. In perioada arhaica se re- marca vasele cu figuri negre pe fond rosu si cele cu figuri osii pe fond negru, in perioada clasica cale oud stiluri - sever si iber— iar in perioada elenis- ticd stlul inflora. ‘Exemplificari: vasele Dypilon, vasul Francois, Amfora Jui Exekias, Craterul de la Luvru, Craterul din Orvieto ¢.a. Pictura monumentalé este cunosouta doar din desctieri, din copile romane, in special cele de la Pompei sau Herculanum sau prin intermediul cera- rmicii pictate. Ea impodobea casele si mai tarziu pa- latele elenistice. Tehnica de lucru era cea a frescei La acestea se adaug’ mozaicul, preferat pentru stra lucitea culorilor. Su- biectele sunt alese din legendele mitolo- gice sau viata reala (mai ales evenimente istorice). Compozitile erau ample, cu multe persongje, incadrate jn peisaje sau inte- rioare, cu detalii rea- liste si incercari_ de sugerare a profunzi- mi prin plasarea personajelor in planuridiferite. Se cunosc numele unor pictori renumii cum ar fi Po- lignot, Exekias si Apelles. *encaustica - tehnica de realizare a picturilor In care pigmenfii de culoare sunt amestecati cu cear’; a- ceasta confera culorilor calitati speciale: sunt translu- cide, nu se intunecd, nu se ingalbenesc si nu crapa. Exemplificari: Lupta lui Alexandru cel Mare cu Darius {mozaic, copie romana). _ Arta Greaca in Dacia. intre secolele al Vil-lea si al Vilea Hr. pe farmul Marii Negre s-au dezvoltat colonii grecasti printre care Histria, Tomis (Constanta) si Callatis (Mangalia). Infinfarea acestor colonii a determinat nu numai Un fnfloritor schimb comercial intre autohtoni si a. dar si un important imprumut din cultura si elena. Descoperirile arheologice de la sau encaustici, Histria au scos la iveal vestigii ale vechii cetati cu ziduri de incint& si de temple de cult (cu fragmente de coloane, frize, basoreliefuri decorative). Aceste urme demonstreaza exis- tenta unei vieti economice, sociale si religioase active pe teritoriul romanesc. La Callatis s-au descoperit fragmente de vase ceramice din per cada arhaicd, cu figuri negre sau figuri rosii, ur- ne funerare, statuete din ceramica arsd, bijuteri, stele funerare, iar la Tomis, resturi de ceramic si monede. { Arta RoME! ANTICE Arta romana se dezvolta pe teritoriul Imperiu- lui Roman. Inca de la aparitia ei, intre sec. III-1 THT, arta este un produs al societaiti romane, 0 expresie a puterii statulul, avand ca scop prin- cipal propaganda in favoarea politicii oficiale. Este 0 arf unitara, bazat& pe talentul orga- nizatoric, spiritul utiitar si simful practic al romanilor. In dezvoltarea ei, suprematia Romei este de necontestat, caci arta se naste la Roma ‘ntr-un context cultural gi artistic dominat de influente etrusce si grecesti si se extinde pe intreg teritoriul imperiului. De la Roma pornesc principille, solutile, noutaiile, pentru a se extinde apoi tn toate provinciile. In cercetarea artel romane existé numeroase dificultati ‘In definirea ei, de intelegere a particularitatilor sale si chiar de datare sau situare In timp. Din aveste motive se vorbeste adeseori de eclectismul* ei, de lipsa de originalitate a artei romane, vazuta doar ca o copie a celei etrusce sau grecesti. Dar operele de arta romand, monumente, sculptur, picturi sau mozaicur, monede sau bijuteri, obiecte de ceramicd sau sticté, demonstreazé toate existenta unei arte cu trésdturi originale, specitice, Scanned wth CamScannerdistincte, care a supravieluit de-a lungul secolelor, {nfluentand ta randul ei epocile ulterioare, Renasterea (sec. YX) sau Neoclasicismul (sec. XIX). “eclectism — Imbinare mecanica, lipsita de unitate a lunor puncte de vedere, concepiji, elemente etero- gene. Arhitectura este domeniul in care s-au mani- festat influentele artei etrusce si grecesti, geniul arhitecfilor si constructorilor romani si legatura cu structurile statului, Influenta etrusca si greaca. Influenta etrus- cilor asupra arhitecturii romane se concretizeaz& in preluarea unor principii urbanistice care stau la baza infiintari si organizarii oragelor (folosirea unor planuri regulate, cu strézi drepte si trotuare pentru circulatie, porti monumentale de acces, sisteme de canalizare), folosirea unor planuri de case particulare (preluarea camerei centrale — a- trium) si temple de cult (podiumul din piatré foar- te inalt, amplasarea coloanelor), precum gi in preluarea arcului si a unor sisteme de bottire. Din arhitectura greaca si elenisticd preiau deea pietei publice ca centru al oragului, ordine- le de arhitecturd, doric, ionic si corintic (cel mai rar este folosit doricul datorita simplitatii sale, cel ionic sau corintic fiind mai apropiate de gustul romanilor), unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura si componenta teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative §.a. Tot de la ei preiau ideea folosirii picturilor si mozai- curilor pentru impodobirea caselor sau palatelor. Materiale. Arhitectura romana depinde foarte mult de materialele gi tehnicile utiizate. Pentru realizarea unor edificii, se foloseau diferifi mes- tesugari, cum ar fi: ingineri specialisti in betoa- ne, fundatii, constructii hidraulice, sisteme de in- calzire, dulgheri pentru realizarea schelelor sau parfilor lemnoase ale constructillor, pietrari taie- tori in piatra sau marmurd, zidari pentru ridicarea zidurilor din caramida, figlari pentru acoperigun, bolti, stucator! pentru realizarea decoratillor in stuc aplicate pe pere{i, tavane, bolti, instalaton pentru canalizari si conducte de apa, decorator specializati in mozaicuri, fresce etc. Dintre mate- tiale se folosesc: lemnul (grinzi, plansee, gar. pante, susfinerea copertinelor la amfiteatre etc.) piatra (fortificatii, apeducte, poduri, arcuri si pi- lastri etc.), marmura pentru placaje de pereti, ca- rAmida pentru zidaria bruta (placata la interior gi exterior cu marmura sau piatra). Descoperirea betonului ca material de constructie (folosit din sec, al ll-lea i.Hr.) va revolutiona intreaga arhi- tectura antic’. El permite ridicarea constructiilor rapid, asigura soliditatea si monumentalitatea e- dificiilor gi este putin costisitor. El permite reali- zarea unui verticalism accentuat, a arcurilor si a bottilor. in acelasi timp, folosindu-se caramizile sau piatra legate prin mortar se pot construi nu numai ziduri, dar gi coloane sau stalpi. Acestea sunt apoi placate cu marmura de diverse culori, decorate cu stucaturi, mozaicuri si picturi. Se rea- lizeaz un ,decor” care ascunde modestia zidu- rilor si creeaza iluzia bogatiei si rafinamentului Este 0 noua concepfie asupra spatiului arhitec- tonic care trebuie s4-| impresioneze, sa-l ui- measc pe privitor, indiferent c& este vorba de un templu sau de un palat. Urbanismul. La Roma a existat o perma- nent preocupare pentru reamenajarea spatiilor publice prin adaugarea de noi arcuri de triumf, amfiteatre, terme, parcuri. S-au emis legi imperiale privind agezarea caselor particulare sau a edificiilor publice, pentru evitarea incen- diilor sau pentru pastratea curafeniei. Roma devine oragul de referinté pentru toate orasele din imperiu. Ele se organizau in jurul unor spati publice — forumuri — evidentiate prin constructi monumentale, impozante (temple, arcuri de triumf, bazilici), iar strazile erau construite $i dispuse in functie de aceste nuclee. Orasele romane trebuiau s& asigure o serie de servic aduse cetafenilor lor: aprovizionarea cu apa (apeducte) gi distribuirea ei, asigurares protectiei prin ziduri si a accesului prin porti de intrare, asigurarea liberei circulatii prin strazi $! trotuare, dotarea cu edificii politico-admi nistrative, juridice, culturale gi religioase, depo- zitarea alimentelor si distribuirea lor, asigurare? spatillor de locuit sia celor pentru recreere $! distractie. Programul constructiv este foarte variat $ Scanned wth CamScanner Sscece tia Pao aa palaabey cuprinde constructii civle, religioase si edilitare. Varietatea lor este impusa de cerintele multiple ale vielii publice si de stat si de cele ale vieti particulare. Forumul (forum romanum) este centrul ora- gului locul unde se intalnesc sacrul si profanul, unde sunt asezate principalele temple de cult si palatele imperiale. Este locul unde se adund ce- tafenii orasului, Aici sunt amplasate temple, ba- zilic, palate, columne, biblioteci, arcuri de triumf, piele comerciale $.2. Exemplificari: forumurile ridicate de imparafii: Cezar, ‘Augustus, Traian, Nerva si Vespasian ~ Roma. Bazilica este 0 constructie de foarte mari di- mensiuni, de plan rectangular sin care au loc a- cdun&ri publice, sedinjele Senatului, se desfasoa- 1G procese. Sunt compuse din 3-5 nave de di- mensiuni inegale — cea centrala mai lat& si mai tnalt&, cele laterale mai inguste si mai joase. Pe una din laturi se aflé o nig semicirculara — absi- dain care este amplasaté masa judecatorului. Navele sunt desparfte intre ele prin arcade spri- jinite pe coloane. Acest tip de constructie va fi preluat de crestini atunci cand si-au construit pri- mele biserici, datorité capacitati lor gi pentru oa Amifiteatrul din Nimes, Franta nu aveau nici o legaturd cu zell pagani, Exomplificdrl: Baziica Aornilia, Ulpla, Giulio ~ Rorna 5 a Toatrul, amfiteatrul, odeonul, stadfonut, ¢lreul repozinta principalele conetrucfii destinate distracticl (spectacole de teatru, lupte cu gladi torl, parade militare, Intreceri sportive), Interesul romanilor pentru spectacole publice este foarte mare gi so manifest4 in toate paturile societapi. Aceste constructii satisfac pasiunea lor pentru spectacol gi cunosc un mare avant pe intregul to- ritoriu al imperiului. Unele dintre ele, teatrul, ode- Colosseum ~ Roma onul, stadionul, sunt preluate de la greci si adap- tate necesitatilor romanilor, folosindu-se tehnicile de construcfie ale acestora. Altele, precum amfi- teatrul si circul sunt constructi specific romane. Exemplificari: Teatru! lui Marcellus, Colosseum — Roma, ‘Amfiteatrele din Aries, Nimes, Verona, Tunisia (EI Djem). Termele sau béile publice sunt mari ansam- bluri arhitectonice care cuprind: piscine, bai cal- de sau fierbin{i, garderobe, palestre (sali acope- rite pentru exercifi fizice), biblioteci, gradini, to- curi de plimbare sau discuti. Exemplificari: Termele (ui Agripa, Caracalla, Diocletian ‘si Constantin. ‘Monumentele comemorative sau triumfale sunt ridicate in cinstea unor eroi sau a unor vic- torii in lupte. Pentru romani, succesul in lupte era foarte important si contribuia la cresterea fai- mei gi renumelui conduc&torului de osti sau a ‘impératului, iar celebrarea la Roma a triumfului era insofita de parade militare. Arcuri de triumf, columne, trofee, altare sau statui ecvestre ale comandantilor apareau pe intreg cuprinsul impe- riului ca o ilustrare a puterii romane, a gloriei si faimei romanului puternic. Exemplificdri: arcurile de triumf ale ‘imparatilor ‘Septimiu Sever, Titus, Traian, Constantin ~ Roma, altare — ‘Ara Pacis Augustae (Altarul pacii) - Roma, columne — Columna lui Traian, trofee - Trofeul lui Traian de la Adamelisi (Dobrogea) $.a. 23 Scanned wth CamScannerConstruite pentru dous feluri de utilizari: case particulare si case pentru inchi- riat. Cele particulare sunt de diverse tipuri con structive si pentru clase sociale diferite. Ele pot fi construite la orag (villa urbana) si la tara (villa rustica) si pot avea 1-2 etaje. Casele romane asigurau locuitorilor izolare i relaxare. Planul lor este simplu si deriva din cel etrusc prin prelua- fea atriumului traditional, o incapere central Partial deschisa spre cer (compluvium). In acest atrium, mobilat mai mult sau mai putin elegant, se aflé un bazin (impluvium) centrat pe deschi- derea din acoperig pentru a strange apa de ploaie. In jurul lui sunt distribuite mici camere cu destinatii diverse, iar atriumul dadea intr-o camera mai mare (ca un fel de salon) destinata adunarii intregii familii. Sub influenta ahitecturii elenistice, la acest tip de case s-au addugat un peristil", grédini, saloane si sali de ospete. Casele oamenilor bogati erau decorate cu mozaicuri (parietal si pavimentar), fresce, stucaturi, statui gi mobilier de lux. *per curte interioara Inconjurata de portic Exemplificari: casele din Pompei si Herculanum (Casa Faunutul, Casa Pausanias, Casa Vatti §.a.), Villa lui Haar. an de la Tivoll, Casele pentru inchiriat (sau insulae) sunt destinate oameniilor liberi si sunt adevairate blo. curi de locuinte, ridicate pe 3-8 etaje avand Ia Parter ateliere si magazine. Locuintele eray compuse din 1-2 camere gi bucatarie. Unele dintre ele aveau conducte de apa la nivelul curgi si instalatii sanitare, Palatele imperiale devin foarte numeroase in perioada imperiului, fiecare imparat con. struind altele noi sau reféicénd vechile con. structii. Ele urmaresc aceeasi repartitie ca si in cazul caselor particulare, la care se adauga sala tronului, sali de oaspefi, terme, biblioteci etc. Exemplificari: Palatul Flavilor ~ Roma, Palatul lui Dio cletian — Split. Templele sunt inchinate unui singur zeu sau mai multora (Pantheonul de la Roma este destinat tuturor zeilor). Planul este dreptun- ghiular sau circular si sunt inconjurate de coloa- ne libere sau angajate (sub influenta greaca sau etruscd). Ele nu au eleganta celor grecesti, sunt mai greoaie si depasesc adeseori dimensiunea umana. Coloanele pe care le preiau de la greci sunt mai inalte (ordinul colosal) si mult mai bogat decorate prin adaugarea la capitele aléituri de frunzele de acant a numeroase motive vegetale, florale, zoomorfe, acvile sau figurine Exemplificari: Templul Vestei, Pantheonul, Templul (ui Jupiter — Roma, Casa patrata - Nimes, Franta. Sculptura este un domeniu major de mat festare a artei romane si cunoaste cele mai pu- temice influente etrusce gsi grecesti sau elenisti- ce. Cele mai dezvoltate sunt portretul si relieful istoric. Portretul reprezint& genul cel mai valoros al sculpturii romane. El corespunde interesulu’ pentru realitate, predilectiei romanilor pentru re- prezentarea desoriptiva. Avandu-gi originea in venerarea stramosilor sub forma mastilor mor- tuare, sub influenta etruscilor, portretele romane sunt veridice, reproducand trasdturile fizice si morale ale celui portretizat pentru exprimarea adevarului, Ele sunt cap, bust, figura intreaga Ele sufer o evolutie de la portretele din perioada republicii caracterizate prin evitaree maguliri, veridicitate absolut, fete dure braz- date de riduri, urate, cu explorari psihologice pana la portretele din perioada imperiului reall zate cu scop propagandistic, laudativ-idealizate si care devin reprezentari ale generalului. S¢ contureaz& adevarate tipuri de oameni: filozo! Scanned wth CamScannernegustori, generali plini de vitgjie, patricieni bogati, femei, mame respectabile. In portretistica imperiala se raspandeste gustul pentru persona- jele mitologice, barbafi si femei, imparati, patricieni sau negustori dorind sa fie infatisati ca zei si zeife (Jupiter, Marte, Junona, Venera). Chipurile raman vesnic tinere, eroice si ra- dioase. Sculptura romana pastreaz un echilibru in- tre realism si idealizare. Doar catre perioada de sfarsit a imperiului, spiritul de idealizare invinge, accentul pundndu-se pe poza artificial, atitudi- nea retoricd, vestimentatie bogatd, raceala si convenfionalism. Exemplificari: Portretul iui Jucundus, Nero, Claudiu, Cezar, Caracalla, Agripina, efigile ui Vespasian 5.0. Statuile de imparafi sunt foarte numeroase $i sunt amplasate in forumuri in scop propagan- distic. Ele intruchipeazé relatia putere poli- ticS-viruti-victorii militare. Sunt de doua tipuri: Sstatuile in armurd gi cele ecvestre, simboluri ale autoritaii si puteri. Exomplificdi: Statuia lui Augustus ~ de la Prima Porta, Roma, statuile ecvestre ale lui Marc Aureliu ‘si Domitian, Roma. Relieful istoric este folosit pentru a decora al- tare, columne, arcuri de triumf etc. si infatiseaza Scene de luptd, fapte de vitejia, obiceluri, scene din viafa real. El este un mijloc de propaganda $l are valoare documentara prin precizia detalillor, amanuntelor. Fixeaz sub forma basoreliefurilor informatii concrete despre neamuti, locuri, evenimente pentru ca ele si fie identificabile. Relicfurile nareazi cu grija deosebit pentru detaliul concret si exactitatea relataril Exemplificir: Ara Pacis Augustae, Columna lu Traian, Columna lui Aurelian, Arcul de triumf alli Titus, Roma 5.2 Mozaicul si pictura au ocupat un loc impor- tant in arta romana. Ele exprima pasiunea roma- nilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos. Romani le-au exploatat pentru a-si impodobi ca- sele si palatele, mai rar templele. Decoratile inte- rioarelor se realizau pe plafoane si bolti (cu sim- boluri specifice ce- rului), pe pereti (cu peisaje, diverse su- | biecte mitologice sau din viata cotidiana) si podea (sub forma de mozaicuri pavimenta- re, cu motive orna- mentale geometrice, florale, figurative). In- diferent de tehnica de lucru aleas - mo- zal, fresca, stucatura coloraté - se urma- reste crearea iluziei Scanned wth CamScanner(trompe leit"). Cele mai bine pastrate exemple Sunt cele din oragele Pompei si Herculanum des- coperite in cursul sec. al XVill-lea. Din restul im- Periului au rmas foarte putine, desi din istorile lui Pausanias rezultd c& decorarea caselor si chiar a templelor cu mozaicuri gi fresce era un lucru foarte raspandit. “trompe l'oeil ~ ,ingealé achiul"; maniera de a picta in care obiectele sunt reprezentate atat de minutios ‘incat creeazé iluzia realitatii imediate. Vitruvius (arhitect roman sec. | d.Hr.) vorbeste in trata- tul sau de arhitectura despre tehnica de realizare a picturii, in fresca si encaustica. Tot el deserie in detaliu tehnicile de realizare a mozaicului roman. ‘Tematica este foarte variaté: naturi moarte, Peisaje, scene de teatru popular, scene de gen, animale salbatice, scene de lupta. in timpul Republicii pictura este pur decorati- va si se reduce la realizarea unui decor parietal ce imité marmura sau lemnul. in timpul imperiului ea reprezinta elemente de arhitecturd, coloane, arcade, antablamente, ferestre, arcuri in trompe l'oeil, punandu-se accentul pe desen. ‘Scenele se complica si apar reprezentari de di- verse subiecte, dupa modelele grecesti si elenis- tice, cu incercari de redare a adancimii, prin pozifionarea personajelor in planuri diferite. Cea mai folosita culoare este rogul, iar compozitille sunt stilizate, cu un grafism accentuat. Exemplificdri: Casa Misterelor (scene legate de cultul lui Dionysos) din Pompei, Villa impérétesei Livia, Prima Porta — Roma, Villa lui Hadrian — Tivoli. Mozaicul se foloseste pentru decorarea pere- {ilor, tavanelor (boltilor) si podelelor din case, pa- late, terme, bazilici, piscine si fantani. In perioada Republicii este strict pavimentar. Pavimentele acl Byittarul $1Sofia'sa= Pompel, azi la ‘Muzeul Nafional, Neapole, fresc& sunt straturi durabile care ascund aspectul brut al constructiei podelei si nu permit patrunderea u- mezelii, Fiind considerate foarte practice, ele au 26 Casa Faunutul, Pompei, fresca, frag- ment fost dintotdeauna importante in arhitectura roma- na. S-au folosit cdramizile, teracota, piatra, mar- mura sau pietricele de rau. Compozifille erau for. mate din motive geometrice sau florale, perso- naje si animale. In perioada Imperiului, mozaicu devine cel mai important element de decor p2- rietal si pavimentar. Se introduc cubulefele de st- cla colorata, translucida, cu foaie de aur incorpe- rat si cele de ceramic’ smalfuita si policrome Scenele sunt figurative, desfagurate sub form: de panouri (de forme diferite) sau medalicane pe suprafefe mari, cu tematic foarte variaté (scene istorice, mitologice, din viata reala, lupte cu gladiatori, animale sdlbatice foarte realiste), Exemplificari: Mozaicul pavimentar din Ostia — Roma Casa de aur a lui Nero de langa Colosseum — Roma, Cas? Faunului, Casa Venerei - Pompei. Arta Romana pe teritoriul Roméniei. A. Arta daco-getilor. Arhitectura cuprinde mai multe tipuri de con- structii: militare (cetati, tururi de paz, fortifica- {ii), religioase (sanctuare, altare) si civile (locuin fe, depozite), Aceste constructii erau din piatré fasonat& sau din bolovani. Pe langa ele ma existau gi constructii din barne de lemn. Cele mai cunoscute erau cetafile, de plan neregulat cu ziduri din piatra, cu tumuri patrate gi una sau mai multe porti. Exemplificari: fortificafille de la Costesti, Blidaru, Piatre , Sarmizegetusa. Ceramica. Pe vasele de ceramica este ab senta reprezentarea figurativa. Se poate vorb mai repede de existenfa unor simboluri solare geometrice gi schematic stilizate, probabil de or- Scanned wth CamScannerdin ritualic. Poate c& dacd nu ar fi existat con. fictul cu Roma, aceasta simbolisticA de pe vasele de ceramica ar fi evoluat spre reprezen- tarea figurativa, Exomplificdri: vasele descoperite In Mun{ii Ordistel B, Arta romana in Dacia. Cucerirea Daciei a asigurat societ8tii o evolutie de tip superior. Aici au aparut o cultura si arté roman de tip provincial. Arhitectura, Datorita traditillor daco-getice si influentei elenistice venite dinspre coloniile gre- cesti de la Marea Neagr, constructiile executa- te in aceasta provincie nu sunt impozante sau fastuoase si nu au decoratii bogate, asa cum se intainesc In Galia sau Africa romana. Monumen- tele realizate aici au un caracter pregnant militar. Orasele sunt construite dupa principiile urba- nisticii romane, avand in centru edificile publice, sanctuarul si de jur Imprejur cartierele de locuin- fe, toate cuprinse intr-o incinta fortificata (in afa- rael se afl necropola). Exemplificari: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Adamclisi, In jurul oraselor se aflé gospodénile izolate, care comport’ o incinta de protectie, turn de apa- rare si doud zone: locuintele stpnilor (cu came- re de locuit, baie) gi gradinile si zona gospoda- reasca in care se afl adposturile sctavilor, ani- malelor, magazii, ateliere. (ex.: in Transilvania). Castrul este 0 agezare cu caracter special, avand trei zone incluse intr-un patrulater: zona " i cs = Tezervaté cazairmil soldatilor, zona locuinfelor o- fiferilor si zona magaziilor si depozitelor de all- Mente, Bazilica este cunoscuta si raspandita. Forma- ta dintr-o sali rectangulara, este Imparfté in trel nave inegale, desparjite prin siruri de arcuri pe coloane. (ex.: Adamelisi). Amfiteatrul de la Sar- mizegetusa si termele de la Histria si Baile Her- Culane (dotate cu bazine, vestibule, incdperi de bale, placaje din mozaic si marmura) sunt exe- cutate dupa constructille romane. Trofeele — Monumentul de la Adamciisi, ridicat de Traian in urma batalilor din 101 d.Hr,, are un carac- ter triumfal gi este decorat cu reliefuri care poves- teau batdlile purtate de Traian pe aceste teritori ‘Sculptura cunoaste copii dupa statuile origi Roma si fécute pentru propa- in provincii, Ele reprezinta prin- cipalele divinitai ale cultului in diferiti zei. Se mai cunosc gi alte statui care reprezinta probabil ce- tafeni importanti si care se remarca prin incerca- rea de a reda cat mai fidel trasaturile fetelor. ‘S-au mai dezvoltat: gliptica, ceramica, sticlé- tia, creatia de mobilier si de podoabe. ARTA PALEOCRESTINA Perioada paleocrestina (crestina veche) se intinde din secolul | d.Hr. pana la sfargitul secolului al IV-lea d.Hr. si poate fi impartita in doud etape principale: inainte si dupa anul 313, data la care cultul crestin este recunoscut de catre imparatul Constantin cel Mare gi devine religie de stat sub domnia lui Teodosie | (mort la 395). Aparuté in Palestina datorita adAncirii crizelor sociale si antagonismelor etnice, noua credinf& aduce oamenilor saraci ideea egalit gi mAntuirii si dectangeaz& din partea autor tafilor romane numeroase persecutii si prigoane. Datorita raspanditi sale rapide, imparatil romani vor fi nevoiti s& dea o serie de edicte de to- leran{& a crestinilor si s4 recunoasca in final existenfa noului cult, Odata cu réspandirea !ui in toate teritoriile imperiului gi in toate paturile si 27 Scanned with CamScannerTS clasele sociale, are loc definirea dogmelor crestine, proces insotit de numeroase dispute teologice. Arta paleocrestind este legaté de aparitia si raspandirea crestinismului si va oglin- di toate aceste dispute, precum si evolutia dog- melor religioase. Arhitectura, Crestinismul primitiv este foarte putin cunoscut in primele secole dupa Hristos. ‘Catacomba Priscille - Roma, sec. Il Bunul Pastor, fresc& Informatille existente nu precizeazd existenta unor monumente specifice in care sa se cele- breze ritualurile noului cult. Potrivit traditiei apos- tolice, acestea se desfagurau la inceputurile crestinismului in case particulare cu incdperi specializate pentru desfagurarea lor. Cele mai vechi spatii folosite de cultul crestin sunt casele de fa Dura Europos, pe malul Eufratului (inc. sec. al li-ea), de plan patrulater, cu o curte interioara, la dreapta existand un baptisteriu (0 sala in care se afla vasul pentru botez), iar la stanga un spa- {iu ce servea in scop liturgic. La mijlocul seco- {ului, un prim edict de tolerant permite constru- irea la Roma a unor case-biserici (domus ecle- siae), dar care au fost distruse in secolul al |V-lea, in perioada ultimei mari persecutil. Un alt loc de desfagurare a ritualurilor noului cult, au fost si ca- tacombele (cimitire spate in stanca) de la mar- ginea oragelor (ex. Roma, Neapole, Sicilia s.a.). Acestea cuprind galerii stramte si inalte, camere cu firide (loculi) in care erau agezate cadavrele gi camere transformate in sanctuare (cu altare gi decorate cu picturi religioase), Primele biserici crestine au aparut in seo. al 28 Iv-lea, dup& Constantin cel Mare si Teodosie | Pentru ele s-a ales planul vechilor bazilici roma. ne utlizate ca sali de adunare sau judecata si. TA nici o legatura cu religia pagna. Planul este transformat si adaptat la nevoile noului cult rel gios si prezinta inca de la primele constructii tra. saturile esentiale ale majoritatii bisericilor ulteri oare. El cuprinde: exonartexul (sau nartexul, la intrarea in biseric&, ca spafiu de trecere de la lu. mea real la cea divina), 3-5 nave, dintre care cea centrala este mai inalta si cele laterale sunt mai joase si inguste, pentru a primi cat mai mut credinciosi, absida semicircularé a altarului in centrul c&reia este amplasat altarul pentru oficie- rea liturghiei. Aceste biserici erau acoperite cu tavane drepte pe sarpant de lemn* sau bolfi. La exterior bisericile erau simple, din cdramid&, aus- tere si fara decoratii bogate. Intreaga atentie se concentreaza asupra interioarelor in care se a- duna credinciosii, interioare bogat decorate mai ales cu fresce si mozaicuri. Nici un monument din sec. al IV-lea nu se mai pastreaza in starea lui initial datorita interventilor repetate de-a lun- gui timpului. Cu unele variante, schema acestor biserici va fi raspndita in intreaga lume crestina *sarpanta din lemn — structura (egafodaj) din barne de lemn, in interiorul unei constructii, a- gezate pentru a susfine greutatea acoperisului exterior (in dowd ape). Pictura se naste si atinge maturitatea intre secolele al |lI-lea si al |V-lea, Foarte de timpuriu (sec. al Il-lea) crestinii vad in picturd doar 0 3- mintire a paganismului, un mijloc de idolatrie ceea ce duce la un refuz categoric al imagini Priscille - Roma, sec. I, Oranté, fresca ‘Scanned with ComScannerpictate. Ulterior, sub influenta artei figurative gre- co-romane, crestinii recurg la pictura sau mozaic pentru decorarea caselor, catacombelor sau pri melor biserici, considerandu-le mijloace de edu- care in spirit crestin. Primele imagini folosite de crestini (in catacombe) sunt cele simbolice, de tip imagine-semn pentru redarea esentialului gio, infelegere rapid. Printre simbolurile cele mai utiizate se numar&: crucea (simbolul credintei crestine), pestele, mielul (simboluri ale lui lisus), porumbelul (simbolul Sfantului Duh), paunul (simbolul nemuriti), palmierul (simbolul victoriei asupra mortil) s.a. Odat& cu sec. al Ill-lea sim- bolismul nu mai este suficient, iar pictura trece la teme figurative, ca un instrument de propaganda pentru crestinarea paganilor, Hristos fiind figurat in mai multe ipostaze alegorice pentru a-| deruta pe cel neavizat intr-o perioad’ de mari per- secu, Cele mai frecvente sunt reprezentarile lui Hristos sunt forma Bunului Pastor (Dumnezeu salvator) sau Orfeu (Dumnezeu imblanzitor de suflete). Tot acum apar reprezentarile lui Pshyche (sufletul fericit desprins de trup si care Poposeste in Paradis), ale Raiului (peisaje cu ar- bor si flori pentru a reprezenta locul in care su- fletele credinciogilor sunt mantuite), ale Cinelor (sub forma banchetelor), Orantelor (femei in po- ji de rugaciune). Treptat, imaginile devin tot mai narative, iar subiectele sunt inspirate din rfile sfinte, amintind de numeroasele persecu- ti Suferite de primii crestini (Daniil in groapa cu ‘ei, lzbénda lui David asupra lui Goliath, lona si Balena s.a.), dupa care sunt adoptate teme din Viata si minunile lui lisus. Din sec. al IV-lea, pic- tura devine arta oficiala, ea ilustreazé triumful crestinismului si al Bisericii. Este principalul i strument educativ prin ilustrarea Bibliel cu i gini, Odata cu cresterea importantei sale, se stabileste si o iconografie* crestina si o repartitie precisa scenelor in cadrul bisericii, ce vor fi pastrate cu mici variatii, permanent. lisus apare reprezentat ca un barbat matur, cu barba, par negru pana la umeri, in atitudini majestuoase, ‘ncadrat de alfa si omega (simbolurile eternitatii Sale), cu aureola pe cap. Fecioara Maria este tanara, cu obrazul alungit, grafioasa, cu aureok’ in jurul capului, in atitudini solemne, cu vesminte bogate. lerarhia divina este strict organizata, Dumnezeu imparat domina demnitarii care sunt apostoli, in fruntea crora se afia Petru si Pavel, urmati apoi de sfintii martiri *iconografie (eikon=imagine; graphein=a descrie) — disciplind care inglobeaza studiul temelor inspirate din Vechiul sau Noul Testament, precum gi din viata sfintilor. in epoca paleocrestina se vor stabili viitoarele elemente specifice intregii picturi crestine: ilus- trarea succinta, alegerea detaliilor semnificative, sintetizarea scenelor, plasarea lor intr-un cadru (peisaje sau constructii). In conformitate cu noul cult, trupul material este lipsit de importanta si este subordonat sufletului. De aceea, construc- tia persoriajelor evolueaza de la o tratare realis- 18 (sub influenta directa a artei antice), spre re- nuntarea la detalii si amnunte, in favoarea schematizari, sintetizarii si abstractizairii trupuri- lor si figurilor. Ele sunt realizate printr-un desen concis, linii de contur, fara sé se sugereze volumul, abandonandu-se treptat detaliile anatomice naturaliste. Exemplificari: picturile din Cripta Lucinei (sf. sec. II), 29 Scanned with CamScannerPd, ,Sa” Calisto (ine. sec. tt), din catacombele de Ia Fascille (st. sec. I) — Roma; picture de la Dura Europos. Rozeicurile de la Biserica Santa Pudenziana (sf. sec. V)~ ‘oma, Santa Maria Maggiore (sec. V) - Roma §.2. EVALUARE 1. Identificati. si comentafi_principalele caracteristici fundamentale ale artel egiptene. 2. Comentati in ce masura respectarea unor canoane influenteaz sculptura egipteand, 3. Explicati cum se reflecté credinta in zei si Remurire in arta egipteana. 4. Faceti o paralela intre palatele mesopotami- ene si cele cretane si miceniene evidentind aseméanirile si deosebirile dintre ele. 5. Analizati si comentati cum sunt decorate Palatele cretane si miceniene. 6. Explicati in ce constau diferentele dintre Pictura egipteand si cea cretana. 7. Facet o paraleld intre templul egiptean si cel grec. 8. Caiutati motive decorative egiptene sau gre- cesti si concepeti un model de imprimerie textil, de bijuterie etc. 9. Aratati care sunt diferentele dintre ordinul doric gi cel ionic. 10. Analizati si precizati, pomind de la imaginile celor doua lucrari, sculpturile Doriforu! si Apollo Sauroctonul, ce schimbéri importante se produc in viziunea artistilor si cum se concretizeaza ele din punct de vedere plastic. 11. Precizati ce aduce nou sculptura elenistica. 42. Alcdtuiti un scurt eseu despre tragedia trita de preotul Laocoon. 13. Pornind de la Procesiunea Panatheneelor de pe friza Parthenonului si Lupta zeilor cu giganfit de pe Altarul din Pergam, observati si comentati diferentele de viziune si exprimare plastica dintre cele doua lucrairi. 14, Faceti o paralelé intre templul roman si cel grec. 415. Precizati de ce crestinii aleg, dintre toate tipurile de construcfi, bazilica pentru ridicarea primelor biserici, 16. Precizati ce aduce nou sculptura lui Miron Discobolul, fata de reprezentarile de baieti (Kouroi) din perioada arhaica. 30 Scanned with CamScanner(ee Foti col Hh EVUL MEDIU CONTEXTUL Epoci Considerat mult vreme ca o perioada intune- cat’, in care au predominat bolile ce au decimat populatia Europei, foametea, superstitile, per- secutile Inchizitiei, cruciadele, Evul Mediu (Me- dium Aevum) este astazi privit ca o perioada im- portanta In evolutia civilizatilor europene, cao perioada de cuceriri cultural-artistice. La baza formar civiizatiei medievale stau elementul gre- co-latin (traditia gandirii grecesti, a celei politice si juridice latine), aportul popoarelor germanice, bi- zantin gi arab, precum si ideologia crestinai insti- tufionalizata. La inceputuri, imediat dupa prabu- girea Imperiului Roman de Apus (476), viata cultural si artistic este in declin, far s& se producd o disparitie totala a tradifilor si activitatii culturale. Se formeaz4 doud zone culturale. in cea dintai supraviefuieste civilizatia romana, iar regii ostrogoti, vizigo{i, vandali sau burgunzi, trecand la crestinism, vor incerca sa refaca sau s& pastreze vechiul cadru de viata roman. Cea de-a doua zona este cea a Imperiului Bizantin, care va renunfa treptat la civiizatia roman, punand bazele unei civilizatii noi. In aceasta perioada de inceput, un rol esential La avut raspandirea crestinismului, Biserica devine o institujie tot mai puternic’. in Occident, pe fondul unui analfabetism ac- centuat si a lipsei de interes pentru dezvoltarea culturi gi artei, un rol special -a avut ,Renasterea carolingiand $i ottoniana'” (sec. VIll-IX). Carol cel Mare devine cea mai important personalitate a Europei prin dorinfa lui de a reface Imperiul Roman. El a incercat sé revitalizeze si sé pro- moveze © viafa culturala si artistic infloritoare Pentru a rivaliza cu imparatii bizantini. Infiinfeaza Cea mai mare biblioteca din vremea respectiva, Se preocup de instruirea clerului, nobililor $i maselor intemeind scoli pe langa marile ma- nsf, adundi la curtea sa invatati si cdrturari din intreaga Europa. in timpul sau se construiesc biserici care prin noutatea solutilor constructive ‘MaiSoleu! Gallel Placidia, Ravenna, Italia, sec. V Vor influenta stilurle artistice ulterioare. Dupa sec. al X-lea, supranumit si ,secolul de fier’, plin de devastairi de teritorii, lupte si distrugeri, secolele urmatoare inregistreaza o redresare culturala gio evolutie cultural-artisticd ascendenté. Peste tot, au loc dezvoltari rapide ale invafémantului, stiintelor, literaturi, filozofiei si artei. Intre secolul al Xil-lea si al Xill-lea are loc 0 adevarata wenastere medievala” care cuprinde intregul continent, 0 explozie cultural-arfisticd decisiva pentru evolufia ulterioara a Europei. Un rol esential -au avut ordinele religioase (dominican si Bazilica San Vitale, Ravenna, Ita franciscan) ai c&ror reprezentanti circuland de la un capat la altul al Europei, vor aduce cu ei pros- peritate economicd si multe noutati in arta. De asemenea, Cruciadele vor determina un contact direct intre europeni si Imperiul Bizantin, fiind 0 34 Scanned with CamScanner