Marea Neagră…..

Este întinderea apei în bazinul geomorfologic numit Pontic, una dintre bazinele
complexului tectonic tetilian. Este situata între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia,
Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia, deci, este de mare importanță economică și
geostrategică. Din păcate, este, de asemenea, în pericol din cauza aportului de râu încărcat cu
nutrienți care conțin azot și fosfor, contaminati cu deșeuri industriale și miniere. Dar ce
înseamnă toate acestea?

Familia sturionilor. În pericol de dispariție.

Beluga. Sub amenințarea exctinction.

Heringul. Sub amenințarea exctinction.

Delfinul. În pericol de dispariție.

Foca călugăr. Dispăruta.

Și acestea sunt doar câteva dintre numeroasele specii ale căror habitate au fost distruse din
cauza poluării.

Deșeurile marine nu erau un pericol iminent la început, deoarece nu existau cantități suficient de
mari pentru a afecta atât de grav marea, dar, de-a lungul anilor, deversarea excesivă și în
creștere a dus la distrugerea habitatelor, a ecosistemului și a poluării apei. Acestea au dus la
dispariția mai multor specii de pești, plante și alte creaturi vii datorită stratului de apă „mort” de
pe fundul mării, un strat format exclusiv din cauza poluării și din cauza lipsei de curenți marini
verticali.
Marea Neagră riscă să devină o mare moartă în sensul real, deoarece această apă moartă,
printr-un anumit mecanism, "înghite" apă oxigenată de la suprafață, unde trăiesc pește și
nevertebrate, și faptul că este un bazin închis face situația mai rău, deoarece nu există nici o
posibilitate de curățare naturală a apei.
Rapoartele arată că mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru ca echilibrul
natural să fie restabilit așa cum era acum 50 de ani, dar numai dacă poluarea a fost oprită și
resursele Mării Negre nu ar fi exploatate.
Un alt raport al Consiliului European arată că miile de tone de metale grele, resturi radioactive de
la Cernobîl, canalul Bistroe și pescuitul excesiv au provocat un dezastru ecologic. Acest raport
arată, de asemenea, că 21 din cele 26 de specii de pești cu valoare comercială cunoscute în
Marea Neagră au dispărut în ultimele decenii.
Este important să combatem poluarea și supraexploatarea pentru a salva speciile care au încă
o șansă la supraviețuire, pentru a salva ecosistemul și pentru a restabili echilibrul natural al
Mării Negre.

Dunărea varsă singură șaizeci de mii de tone de fosfor și trei sute patruzeci de tone anual de
azot anorganic, iar adăugarea unor factori poluanți (pescuit excesiv, urbanizare neregulată,
turism în masă și deșeuri survolate în apă) au dus la situația în care Marea Neagră se găsește
astăzi.
Știu că pe un plan internațional au avut loc numeroase dezbateri și manifestări care au avut loc la
București, care au avut ca rezultat „Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării”, care
conținea trei protocoale importante (controlul surselor de poluare pe uscat, controlul depozitării la
mare, acțiuni comune de sprijin în caz de accidente), urmate de "Declarația ministerială privind protecția
Mării Negre", semnată la Odesa și "Planul strategic de acțiune pentru reabilitarea și protecția Mării
Negre", elaborată la Conferința de la Istanbul din 1996. Trebuie să fim uniți în ceea ce privește
respectarea capitolului 17 din Agenda 21, iar guvernele riverane trebuie să ia măsuri prioritare pentru
protecție și dezvoltare durabilă, sunt sigură că numai prin cooperare vom reuși să salvăm bazinul Mării
Negre.