LP8

Proba machetei. (partea I)

Este etapa in care pacientul ia act de materializarea datelor culese in etapele anterioare. Medicul
poate controla corectitudinea manoperelor si a executiei de laborator.nSe pot remedia greselile
fazelor anterioare, daca sunt depistate in acest moment. Tehnicianul va trimite in cabinet machetele
asezate pe modelele functionale montate in ocluzor/ articulator, impreuna cu sabloanele de ocluzie
si fisa de laborator.

CONTROLUL EXTRAORAL AL MACHETELOR → CONTROLUL INTRAORAL AL MACHETELOR

CONTROLUL EXTRAORAL AL MACHETELOR

CONTROLUL MACHETELOR REALIZATE PE OCLUZOR

Controlul ocluzorului si al modelelor:

 Ocluzorul sa nu aiba nici un fel de joc in balama
 Contrapiulita sa fie fixata
 Planul median al celor doua modele sa coincida cu planul median al ocluzorului
 Pe model sa fie trasate urmatoarele linii de referinta: linia mediana, a caninilor, cea a
planului de ocluzie, linia surasului, mijlocul crestelor si curbura sagitala.

CONTROLUL PROPRIU-ZIS AL MACHETELOR

a. Controlul arcadelor artificiale:

 Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
 Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
 Cei 6 dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor
 Curbura realizata de cei 6 frontali trebuie sa fie simetrica
 Inaltimea frontalilor trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
 Curbura incizala trebuie sa respecte indicatia data in fisa
 Dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti
 Dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate sau tuberculul piriform; trebuie sa fie montati
pe mijlocul crestei
 Dintii laterali sa respecte regula lui Pound
 Directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
 In regiunea laterala montarea dintilor sa respecte axul interalveolar
 Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala sa respecte indicatiile date pe fisa de laborator
 Cuspidarea dintilor laterali sa respecte indicatia din fisa de laborator.

b. Controlul bazelor din ceara

 Trebuie sa respecte limitele functionale ale campului protetic:

-sa patrunda pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
-sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
-sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara
 Papilele interdentare sa fie modelate convex
 Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
 Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
CONTROLUL INTRAORAL AL MACHETELOR

CONTROLUL EXTINDERII, MENTINERII SI STABILITATII

a. Controlul machetei superioare:

 Baza machetei superioare trebuie sa se extinda posterior, cuprinzand intreaga zona de
inchidere palatina posterioara
 Mentinerea machetei este mai mica decat a protezei finite, deoarece succiunea este
deficitara prin absenta inchiderii palatinale posterioare.
 Stabilitatea se verifica prin apasari alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale
premolarilor si molarilor; daca apar tendinte de basculare, inseamna ca dintii laterali au fost
montati in afara crestei, deci vor fi remontati.
b. Controlul machetei inferioare:
 Controlul extinderii bazei machetei mandibulare se face cu gura intredeschisa, pentru a nu
pune in tensiune musculatura de la periferie, apoi se controleaza lungimea marginilor prin
inspectie si palpare; daca macheta este mobilizata, se va radia din ceara atat cat se considera
necesar
 Mentinerea machetei este mai greu de verificat, un rol important avand gravitatia; pozitia
anterioara a limbii poate avea o contributie semnificativa in mentinere
 Stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor inferiori; daca apare
bascularea, dintii laterali vor fi remontati.

Proba machetei. (partea a II-a)

CONTROLUL ESTETIC

Cele doua machete sunt inserate in cavitatea bucala si se observa aspectul facial al pacientului din
fata si din profil; examinarea se face cu gura inchisa si cu gura semi-deschisa.
Din fata, macheta trebuie sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor;
- santurile nazolabiale si paralabiale trebuie sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte, dar
corespunzatoare varstei bolnavului.
Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste dezvoltarea completa a ei;
-rosul buzelor trebuie sa aiba un aspect acceptabil.
Daca in relatia centrica rosul buzelor este diminuat, inseamna ca dimensiunea verticala de
ocluzie (DVO) este prea mica;
-daca buzele nu se ating, inseamna ca DVO este prea mare.
Latimea celor sase frontali superiori trebuie sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale.
Curbura vestibulara trebuie sa fie simetrica, iar cea incizala sa se incadreze in armonia fetei si
sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare.
In suras, vizibilitatea dintilor frontali sa fie in raport cu varsta, iar intre fetele vestibulare ale
premolarilor si obraji sa existe un spatiu, numit coridorul bucal.
Fata ocluzala a dintilor laterali superiori nu trebuie sa fie vizibila, iar garnitura de dinti aleasa sa se
potriveasca din punct de vedere al formei, marimii si culorii atat cu fata pacientului, cat si cu aspectul
somatic general.
Dupa ce medicul examineaza toate aceste aspecte, este randul pacientului sa-si exprime
opinia, fiind folosita o oglinda suficient de mare pentru ca pacientul sa se poata studia. Ideal este ca
medicul sa stea in spatele pacientului, pentru a vedea amandoi in oglinda acelasi lucru si pentru
evitarea neintelegerilor.
CONTROLUL COMPONENTEI VERTICALE A RELATIILOR INTERMAXILARE

La proba machetelor, prima corelatie trebuie facuta cu aspectul fizionomic.

Daca dimensiunea verticala de ocluzie (DVO) este marita:

 Pacientul are un facies crispat
 Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu effort
 Dintii sunt prea vizibili

Daca dimensiunea verticala de ocluzie (DVO) este micsorata:

 Aspectul fetei este imbatranit
 Santurile peribucale sunt

Accentuate

 Rosul buzelor este diminuat

CONTROLUL FONETIC

Acest control se poate executa numai in conditiile in care machetele protezelor se mentin pe campul
protetic.
Este necesar sa se respecte libertatea mandibulei in propulsia de fonatie.
Muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.

La controlul fonetic pot aparea urmatoarele situatii :

 Fonemul “S” are o emisiune suierata => frontalii superiori sunt prea vestibularizati sau
frontalii inferiori prea lingualizati
 Fonemul “S” are o emisiune ca un zazait => frontalii superiori sunt oralizati
 Fonemul “V” seamana cu “F” => dintii superiori sunt prea scurtati
 Fonemul “F” seamana cu “V” => dintii superiori sunt prea lungi
 Fonemul “T” se aude ca “D” => dintii superiori sunt oralizati
 Fonemul “D” se aude ca “T” => dintii superiori vestibularizati sau proteza este prea groasa.

Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:

1. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei, culorii
si/sau dimensiunii dintilor.
2. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei; medicul va trasa
cu creion pe incisiv pozitia noua corecta a liniei mediane si dupa asezarea machetei pe model
va prelungi aceasta linie trasata pe model.
3. Montarea dintilor frontali superiori pe o curba vestibulara necorespunzatoare (prea anterior
sau prea posterior).
4. Montarea dintilor laterali in afara crestelor.
5. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare.

DATE TRANSMISE LABORATORULUI IN VEDEREA TRANSFORMARII MACHETEI IN PROTEZA FINITA

1. Pe model se transmit urmatoarele:

a. Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara:
-pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare, se realizeaza gravarea modelului; aceasta va fi
facuta de medic in prezenta pacientului;
-santurile pterigomaxilare sunt reperate in gura si marcate cu creionul, apoi pacientul este rugat sa
pronunte “Ah” clar si prelungit pentru a determina si marca limita posterioara care va fi unita cu
santurile pterigomaxilare;
a. Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
b. Zonele de despovarare
c. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
2. Prin fisa de laborator se transmit urmatoarele:
a. Materialul din care se va realiza baza protezei:
 Acrilat termopolimerizabil roz sau transparent
 Acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
 Acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla, fibra de carbon, plasa metalica
b. Detalii asupra localizarii si grosimii zonelor de foliere, care completeaza desenul de pe model
c. Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei:
- exemplu: marimea grosimii bazei in unele zone unde se presupune ca va fi necesar sa se reduca
dinspre suprafata mucozala a protezei in momentul insertiei acesteia, din cauza ca exista zone
retentive si prin aceasta reducere ar exista riscul ca proteza sa devina prea subtire.