Sistemul muscularo-osos

Pantin Miodrag

• Aparatul locomotor (sistemul muscularo-osos)

este, anatomic, aparatul care dă posibilitate
oamenilor și animalelor să se miște folosindu-se de
o structură organică locomotoare formată din
sistemul osos și cel muscular.
• În alcătuirea aparatului locomotor intră:
1 oasele şi articulaţiile → formează sistemul
osteoarticular cu rol pasiv în mişcare;
2  sistemul muscular → reprezentat prin muşchi cu rol
activ în mişcare.
• Totalitatea structurilor osose formează scheletul. Acesta
constitue un fel de „schela” care dă forma generală şi
proporţiile corpului omenesc. Elementele scheletului
contribuie la menţinerea posturii organismului, opunându-
se împovărării date de greutataea corpului, care se afla
sub acţiunea gravitaţiei terestre. Oasele sunt legate între
ele prin structuri conjunctive de diferite feluri, care le
asigura mobilitatea, adică posibilitatatea deplasării unora
în raport cu altele. Aceste structuri sunt articulaţiile.
Oasele şi articulaţiile formează partea pasivă a aparaului
locomotor. Pe oase se fixează muşchii striaţi scheletici.
• Aceştia acţtioneaza asupra oaselor şi articulaţiilor ca
asupa unor pârghii, constituind partea activă a aparatului
locomotor, adică elemntele lui dinamice. În afară de
imprimarea unor mişcări segmentelor osoase, muşchii mai
intervin şi în imobilizarea acestor segmente în anumite
atitudini.
•
Scheletul axial este format din: craniu, coloana vertebrală,
coaste şi stern. Scheletul axial constituie axa de suport a
organismului şi asigură protecţia organelor de la nivelul capului,
gâtului şi trunchiului.

Scheletul apendicular reuneşte centurile (scapulară şi

pelviană) şi membrele propriu-zise, superioare şi inferioare.

Totalitatea muşchilor şi formaţiunilor contractile din diverse

organe ale corpului uman constituie sistemul muscular.
Muşchii asigură locomoţia, munca fizică, activităţile motoare ale
organelor interne, adaptarea şi menţinerea poziţiei corpului.
Muşchii conţin: apa (75%), substanţe minerale, substanţe
organice specifice (miozina, actomiozina) şi substanţe
energetice (adenozintrifosfatul, fosfocreatina, glicogenul, acidul
lactic).

Mişcările pe care muşchii le efectuează în jurul axelor care trec

prin articulaţii sunt:
– flexia (apropierea a două segmente legate printr-o articulaţie,
micşorându-se unghiul dintre ele);
– extensia (mişcarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente
putând ajunge la 180 grade sau chiar mai mult);
– abducţia (îndepărtează un segment sau membrul în
întregime de corp);
– adductia (apropie aceleaşi elemente de trunchi);
– rotaţia internă (un segment sau întreg membrul se roteşte
înspre corp, în jurul axului sau vertical);
– rotaţia externă (mişcarea inversă prin care membrul se
învârte în afară în jurul aceluiaşi ax).

În funcţie de poziţia lor distingem două categorii fundamentale

de muşchi: scheletici (somatici) şi viscerali (ai organelor
cavitare interne, involuntari). Dacă ne referim la structura lor,
distingem muşchi striaţi (somatici) şi muşchi netezi (viscerali).

Pe lângă aceste două categorii exista o categorie specială şi

anume miocardul, muşchi striat de tip cardiac.

Unitatea structurală a muşchilor scheletici este fibra musculară

striata, care are o lungime de 5 până la 12 cm. Fibra musculară
striata este alcătuită din numeroase miofibrile (elementul
contractil al fibrei musculare). La un muşchi scheletic se disting
o parte cărnoasă numită corp muscular şi două extremităţi
numite tendoane: una prin care se fixează de osul imobil în
timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de
osul mobil numită inserţie.
 Sistemul Muscular :

Cu toate ca suprasolicitarea poate duce la artroza timpurie,

cele mai multe boli ale aparatului locomotor iau nastere din
cauza lipsei de miscare.Cealalta extrema este sportul de
performanta unilateral, care suprasolicita ligamentele de sprijin,
si astfel duce la tablouri de boala similare.

Afectiunea musculo-scheletala (AMS)

Artrita
Artroza 
Cancer osos
Cifoza
Chist osos
Crampe musculare
Displazia de sold
Entorsa
Fibromialgia
Fracturile
Guta
Hernie de disc
Osteoporoza
Osteoartrita
Platfus
Poliomelita
Reumatismul

EX Poliartirita Reumatoidă seropozitive stadiul III

Bolnava XXXX 47 ani din mun. Timișoara CNP xxx xxxxxxx

internata la Spitalul Clinic Județean Clinica de Nefrologie cu
diagnostic Poliartrita Reumatoidă , Reumatism cronic
degenerativ vertebre-periferic, diagnostic C4-C5 -C6, L4 -L5
picior plat cu artroza mediotrasiana .
- Hipertensiune arteriala esențială forma medie . Cardiopatie
ischemica mixtă hipertensivă
-Polifibramitoza uterina
-Sindrom depresiv pe fond polisomatic .
Bolnava se internează pentru : dureri articulare la nivelul
articulațiilor mâinii, gleznelor , umerilor genunchilor , redare
matinala , impotenta funcțională , astenie marcată , palpitații
dureri precordiale la efort . Fiind cunoscuta din 2018 cu HTA și
cardiopatie ischemica .
Analize laboratort ambulator ( Bioclinica) celule lupice pozitive ,
existând suspiciunea unei colagenoze .
Obiectiv / Anamneză , Deformări ale articulațiilor mâinii
predominant în partea dreapta .
-TA 160/120 mmhg / puls 73bm , 180/120mmg -150/95mmhg
-Biologic VSH -20mm/h , glicemie 69mg% Examen de urina
prezinta acide uric , in rest valori normale , Factor reumatoid ,
proteina C , STGO, STGP. Incadrare Certificat handicap Gradul
II acut .Radiografie Torace , ECO Cardic , Gastro -copie Eco
ginecologic -polifibromatoza uterina .
Bolnava a urmat tratament cu : Propranol 40 mg x3 tb pe zi
Nifedipina 10 mg 3tb pe zi , Fureosemid 1 tb la 2 zile , Paduden
3 tb pe zi și Vot B6 1 fiola pe zi simptomalogia se ameliorează .

Recomandări : Evitarea efortului fizic , stresului psihic , a

expunerii la temperaturi , frigului și Umezelii .
Regim Alimentar Normocaloric , normoprotidic , lichide diureza
+700 ml pe zi

Tratament medicamentos : Nifediprin 10 mg 2x1 pe zi

Furesemid 1 tb la 2 zile

Paduden 2x1 pe zi

Aspirina cardio 1 pe zi
Rosucard 20 mg
Diurex 1 cap la 3-4 zile

Repaus relativ la pat 14 zile la externare

Controlul valorilor TA zilnic x3 ori
Reinternare peste 2 luni pentru evaluare