UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE” PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA

SPECIALIZAREA : UTILAJ PETROLIER DE SCHELA

PROIECT
Utilaje pentru foraje speciale

Student: Olteanu Florin

Grupa : 10315 UPS

Ploiesti 2022
 Introducere

CAPITOLUL I . Functiile de definire si locul instalatiilor de foraj pentru

sondele cu diameter mari in cadrul utilajului specific.

1.1 . Locul sistemului de manevra neconventional in cadrul utilajului dorajelor speciale ( UFS )

SMN din candrul instalati ei de foraj de dimensiuni mari este impartit in 2 :

 Sistemul de manevra propriu-zis care realizeaza apasarea pe sapa si manevra
garniturii de foraj;
 Sistemul de TUBARE care va realiza lansarea coloaneo de burlane ( CB ) in sonda.

La sistemele de manevra neconventionale sustinerea si manevrarea garniturii se

realizeaza prin intermediul motoarelor hidraulice liniare ( cilindru hydraulic cu tija si piston )
actionate de generatoare hidraulice .

La SMN ale instalatiilor de foraj care vor reliza sonde de dimensiuni mari si adancimi mici
natural hidraulice liniare sunt cu tije fixe si cilindrii mobile , manevra facanndu-se pe pasiscurti.

1.2. Tendinte manifestate in realizarea SMN si avantajele introducerii sistemelor de lucru

neconventionale.

SMN se caracterizeaza prin existent in sistemul de actionare a unei transmisii hidraulice

care influenteaza funtionarea intregii instalatii de foraj.

Utilizarea actionarii hidraulice a condus la realizarea unor constructii compacte a

instalatiilor de suprafata , automatizarea completa a proceselor de lucru ceea ce a determinat si o
reducere a personalului implicit in instalatie . De asemenea , se pot executa foraje inclinate la
peste 45 grade iar in plus aceste constructii se pot adopta foarte bine la conditiileforajuui marin .
Prin conditiile impuse de procesul tehnologic deservit ( forarea sondei ) sistemele de lucru le
sunt caracteristice forte si momente de tensiune mari iar pentru a mi compromite stabilitatea
sondei nivelul vitezelor este redus.

2
Prin introducerea sistemelor de lucru neconventionale actioante hydraulic , vitezele mici de lucru
conduc la realizarea debitelor necesare cu un numar acceptabil de grupuri generatoare de energie
hidraulica .

Avantajele sistemelor de manevra hidraulice sunt :

 Raport dintre putere si greutate ;

 Posibilitatea reglarii continue a pozitiei si a vitezelor in domenii largi de valori;
 Inversare usoara a sensului de miscarefarasolicitari dinamice mari;
 Posibilitatea obtinerii unor noi cicluri automate de lucru in conditiileutilizariirotationale a
puterii utilizate.

1.3. Obiectivul lucrarii.

Obiectivul principal al lucrariiil constituie proiectarea si calculul unui sistem de manevra

neconventional, sistem component al unei IFDM folosita pentru saparea unei sonde de diametru
unic caracterizata prin :

 Adancimea de sapare , Hs = 225 m ;

 Diametrulutil al sondei, Du = 2,5 m ;
 Tipulrocilor : moi ;
 Densitateafluidului de foraj,φf = 1200 fg/m3 .

Capitolul 2 .PROIECTAREA FUNCTIONAL-TEHNOLOGICA A

SISTEMULUI HIDRAULIC DE MANEVRA NECONVENTIONAL.

2.1. Stabilireaparametriloedefinitoriiprincipaliai IFDM si SMN pornind de la constructiasondei.

2.2. Constructiasondei de diametru mare.

2.1.1. Constructiasondei de diametru mare.

3
In Fig 2.1 esteprezentataconstructiasondei de diamnetru mare ( cudiametruunic de sapare )

Fig 2.1.-Sonda de diametru mare cu coloana unica

1. Beciulsondei ;
2. Coloana de burlane din otel cu diametruunic ;
3. Gaurasondei ;
4. Spatiuinelarcimentat ;
5. Dp = diametrulputului ;
6. DS = diametrul de sapare ;
7. Deb = diametrul exterior al burlanului = Du = 2,5 m ;
8. Hs= adancimeasondei = 225 m ;

2.1.2. Trosonarea coloanei de burlane a SMN (Fig 2.2 )

In figura 2.2 e prezentata configuratia coloanei de tubare

4
 Fig 2.2.-Coloana de tubare

1. burlan; 2. inele de rigidizare (cintre); 3. teava ( injectie aer.)

Tronsonareacoloanei de burlane are cascoprealizareauneieconomii de material

sisimplificareaechipamentului de cimentareutilizat .Tronsonarea se face din conditiasolidului de
egalarezistenta.

Pentrudeterminareadiametrului exterior ale burlanelor se porneste de la

stabiliareagrosimilorperetilorburlanelorconsiderandcarezistentamecanica la presiuneaexterioara
are o variatieliniara.

1. Pornind de la diametrul util (interior) al burlanelor se determinagrosimile peretilor burlanelor

din conditiile de calcul de rezistenta mecanica la presiune exterioara.

'
p M D ib
s1≥ ⇒ s 1 STAS =s max =s M
2). 2 σ ac− p M

s’1 = grosimeapereteluirezultat din calcululpentrutronsonul 1

pmax = presiunea maxima gidrostatica determinate de fkuidul de foraj

σac = Tensiuneaadmisibila de compresiuneiarpentruotelurieste : 263,5 MPa

3).pmax = φf∙g Hs= 1200 ∙ 9,81 ∙225 = 2648700 Pa = 2,64 MPa

In relatia2.1 avem :

5
 2 ,6 4 ∙ 2, 5
s’1 = 5 = 0,0125 m = 12,5 mm
2∙ 2635 ∙10 −2,64

Se allege s1 = 15 mm.

2 s2 σ ac
H 2≤ ; s 2 < s1 STAS −3
2∙ 15 ∙10 ∙ 2 63,5
ρ f g ( s2 + D ib )
= 1200∙ 9,81 ∙(15 ∙10−3+ 2, 5) = 2 67 , 001m
5).

Se calculeaza H 1 - H 2 = 225-267,001 = -42,001 m

Fig 2.3.-Tronsonarea coloanei de burlane

Concluzie :Sonda este cu tronson unic.

Distantadintrecintre se calculeaza cu relatia :

2,5
E si
L'1i ≤0 , 5191 H −1 2,06 ∙ 1011 ∙ 0,0152,5
ρf g D ni
1,5
= 0,5191 ∙ 1200∙ 9,81 ∙1,2651,5 ∙ 225 = 1 m
7).

unde:

11
E = estemodulul de elasticitate longitudinal sau al lui Young, E=2,06⋅10 N/m2;

Dni – diametrulmediu al coloanei de burlane care se calculeazaînzona de grosime de perete

6
 D ib +2 si D ib −3
D ni = i
= i
+ si 2, 5+2 ∙15 ∙ 10
2 2 = 2 = 1,265 m

9.
H – adâncimea de amplasare a tronsonului i.

Distanta dintre cintre trebuie sa respecte conditia ca

L1i max =2 m .

3. Determinarea fortei maxime a sistemului de tubare.

Forta maxima a sistemului de tubare,

F0 M este determinata de greutatea celei mai grele coloane
G
de burlane, b M . Datorita vitezelor mici se neglijeaza efectul fortelor suplimentare de inertie
=i frecare, precum =i efectul flo-tabilitatii. În situatia sondei cu diametru unic de sapare, aceasta
forta este data de greutatea coloanei de burlane folosita pentru tubare.

Pentru obtinerea unei sigurante în proiectarea sistemului de tubare, greutatea

Gb M este
'
considerata cu 20% mai mare decât greutatea reala a coloanei de burlane, GbM .

'
G =1,2⋅GbM = 1,2 ∙ 17,34 = 20,80 MN
10. b M

i=n
G'b M = ∑ Gbi=∑ πγo li si ( Dib +si ) i
∙ ∙ ∙ 10−3 10−3
11. i=1 = 3,14 7850 225 15 ∙ ( 2,5 + 15 ∙
) = 20,9 MN

în care: γ 0=¿ 7850N/m reprezinta greutatea specifica a otelului coloanei de burlane.

4. Determinarea diametrului de sapare.

D
Diametrul de sapare, s , pus în evidenta în figura (tabelul 1), se stabileste în functie de
diametrul exterior al coloanei de burlane maxim (unde grosimea de perete este maxima).

7
Tabelul 1.1
A11 1,30 1,35 1,40
H, m 0....300 300....700 H>700

Deb = D u + 2 s1 = 2,5 + 2 ∙ 15 ∙ 10−3 = 2,53 m

Ds =a 11 Deb = 1,3 ∙ 2,53 = 3,28 m

11).

unde :
a - este un coeficient care depindede adâncimea maxima a fiecaruiinterval de sapare.

Pentru determinarea celorlalte dimensiuni se utilizeaza ratia de tubare a carei valoare este
influentata de pozitia tevilor de cimentare:
 cândtevile de cimentare se introducprin cintre:

D s−D ec
Rtc = ≥0 , 050…0 , 060 3 ,28−2,91
2 Ds = 2∙ 3 , 28 = 0,05 6
13).
Din intervalul 0,050…0,060 alegem R=0,055.

D ec=D s ( 1−2 Rtc )

= 3,28 ( 1-2 ∙0,055 ) = 2,91 m
14).

 când tevile de cimentare sunt plasate pe exteriorul cintrelor (conform figurii 3):

Ds −Det
Rtt = ≥0 , 055…0 , 065
2 Ds (15) AlegemRtt = 0,060

D et =Ds ( 1−2 Rtt )

= D s (1-2 ∙ R tt ) = 3,28 ( 1 – 2 ∙ 0,060 ) = 2,88
16).

Ds −Det
Rtt = ≥0 , 055…0 , 065 3 ,28−2,88
2 Ds = 2∙ 3 , 28 = 0,061
15).

5. Parametrii definitorii principali ai sistemului de rotire.

Momentul de torsiune maxim,

M tM este determinat de momentul necesar dislocarii rocii, M d

=i de momentul maxim necesar rotirii garniturii,

M rgM .

8
 M tM =M d +M rgM
17).

Spre deosebire de forajul conventional, la forarea sondelor de diametre mari,

M d >> M rgM .

Momentul necesar dislocarii rocii este :

2954 ,5 ' 1,5

M d= k D s F s 2954,5
a1,5 −5 1,5
= 1,21,5 ∙ 12 ∙ 10 ∙ 3,28 ∙ 585,48 = 12532,43 daNm
❑

18 ).

unde:
 a - este un coeficient care depinde de gradul de contact simultan al dintilor rolelor sapei pe un
diametru, a=1,2…1,5 ;

F s – forta de apasare pe sapa, in kN;
'
 k – coeficient de forabilitate, ale caruivalorisuntdeterminate de tipul de rocitraversate;

Ds – diametrul de sapare, in m;

F s=178 ,5 Ds = 178,5 ∙ D = 178,5 ∙ 3,28 =585,48 kN ❑

s
19).

In relatia 17avem M tM = 16596,47 + 176,7 = 16773,17

 c – coeficient care determina o reducere a fortei de apasare pe sapa datorita rocilor

traversate:

c= {0,3…0,5
0,5…0,7
pentru roci moi−semitari
pentru celelalte categorii de roci

Gaa=a1 D s + b1 = 17,50 ∙ 104 ∙ 3,28 + 0 = 574000 N = 574 kN

21).

Gaa – greutatea ansamblului de adâncime;

unde
a1 =i b1 sunt constante, dependente de natura rocilor traversate. (tab.1.2)

9
 Tabelul 1.2
Tipul rocilor Valorile coef de a’1 b1’
forabilitate ( k)

Moi (12...14) 10−5 17,50 × 104 0

Medii moi 10×10−5 26,40 × 104 -9,8 ×102

Medii tari (6...8) 10−5 38,26 × 104 -24,5 × 103

Tari (4...6) 10−5 51,90 ×104 5 ×103

Momentul maxim necesar rotirii garniturii se calculeaza cu o relatie de estimare (firmele

constructoare considera ca pentru rotirea garniturii în sonda de diametru mare se consuma circa
3,767 kW/100m ) .

H sM
M rgM =3 , 676
ω sm = 3,676 ∙ 225 = 71,3 Nm
'
1,16
22).

'
Viteza unghiulara de sapare minima
ω sm trebuie sa fie cât mai mare, astfel:

' 3 , 83 '
ω sm= , ω sm →ω sM
2 Ds
3,83
ω sm adoptat >ω'sm = 3 ,28 = 1,16 m , se adopta 1 rad/s.

23).
6. Parametrii definitorii principali ai sistemului de circulatie.

Debitul necesar este determinat de diametrul de sapare, dar si de tipul rocilor traversate si forate:

24)
Q' =( 2 , 55⋅10−2 …3 , 83⋅10−2 ) Ds = 2,55
∙ 10−2 ∙
m
3,28 = 0,083 s

Iar, pentruroci moi si semimoi, acestdebit se marestecu ( 10…30 ) % .

10
 ( ) ' m3
25). Q= 1 , 10…1 ,30 Q ∙
= 1,10 0,083 = 0,091 s

Determinarea presiunii pe care trebuie sa o asigure procesului tehnologic deservit este

determinata de sistemul de circulatie adoptat dar, si de debitul necesar stabilit cu relatiile (24) si
(25) .

7.Parametrii definitorii principali ai sistemului de manevra.

Fortele nominale ale sistemului de manevra sunt: forta maxima utila si forta normala utila.
Forta maxima utila se calculeaza cu o relatie similara calcului fortei maxime utile de la forajul
convetional (forajul sondelor de petrol si gaze).

26).
F'cM =F 'cn +F sd = 0,863 + 0,250 = 1,113
MN ❑
.

'
unde:
F cn este forta normala utila la cârligul instalatiei de foraj;
F sd – forta suplimentara de desprindere a sapei, ce poate apare în cazul unui accident
tehnic;

'
27).
F sd =( 0 , 250…0 ,330 ) F cn

28).
'
F cn=G SM ( a+1
1+ +k
g ) = 0,862
(
∙ 1+
2,207
9,81
+ 0,001 )
= 0,863
MN ❑

Greutatea sistematica maxima,

GSM este determinata de greutatea maxima a garniturii
de foraj.

¿
G =Gaa +G pf +G pa
29) . SM = 0,574 + 0,288 + 0 = 0,862
MN ❑

unde:
Gaa este greutatea ansamblului de adâncime. Gaa
= 642,250 kN = 0,642 MN

Tabelul 2.3. Greutatea liniara a prajinilor de foraj pentru SDM imbinate cu racorduri de
constructie speciala de tip H–490, cu patru inceputuri (1,6 rotatii pentru stringere). (firma
Hughes)
Diametrul Gradul Greutatea
nominal pe
unitatea
de
lungime

11
 in – libre/picior N/m

1 E 18 262,08
4 2

5 9 16 E 24 350,21

658 E 27 394,62

758 N–80 49
716,13

858 N–80 59 862,299

10 3 4 N–80 70 1022,2

13 3 8 N–80 89 1299,33

20 N–80 121 1767,76

14 3 8 echivalent 365-25- Rom`nia

N–80 9000
20 echivalent 508-25- Rom`nia
P–110 9000

30).
G pf =G pf M =l pf M q pf = 221,72 m ∙ 1299,33 N/m = 288,100 kN .

l pf M – lungimea garniturii de prajini de foraj;

¿
l pf M =H SM −( l aa+l pa )
31). = 225 – ( 3,28+ 0) = 221,72 m

laa – lungimea ansamblului de adâncime;

32).
l aa =( 1,0…1,5 ) D s = 1,0 ∙ 3,28= 3,28 m .

12
 ¿
33).
l pa=l pf 1 + ( 1,5…2,0 ) m
=0

l pf 1 – lungimea unei singure prajini de foraj, care este în functie de tipul acesteia;
q pf – greutatea unitara a prajinilor de foraj. Prajinile de foraj se aleg în functie de diametrul
D
sapei, s si pot fi cu racorduri filetate sau cu flanse sudate (la care greutatea unitara este cu
20% mai mare decât cea stabilita pentru prajinile de foraj îmbinate cu racorduri filetate).

¿
G pa – greutatea prajinii de antrenare, care, la forajul fara masa rotativa, poate lipsi:

34).
G¿pa=l¿pa q pa =0
+
Acceleratia, a1 se calculeaza cu relatia Prof. Ion Vlad, care tine seama de limitele de
dinamicitate a instalatiei.v

Ds = 3670 mm = din fig 2.24 (Iordache) dpf = 133 /8 in =din tabelul 2.3(laborator) = greutatea
unitara qpf = 1299,33 N/m

+ 2
a =0,4 gv cm = 2,207 m/s2
35). 1

v
Viteza la cârlig minima, cm se determina din conditia utilizarii rationale a puterii masinii
motoare, pentru manevra sarcinii în sonda de diametru mare si a sarcinii moarte.

36).
F cM v cm =F cs m v cs M =F cm v cM =const .

unde:
F cM este forta la cârlig maxima;
F cs m – forta minima la cârligmasurataîn sonda;
v cs M – viteza maxima a cârligului masurata în sonda;
F cm – forta minima la cârlig;
v cM – viteza minima a cârligului.

13
Rezulta :

F cs m v cs M 0,541∙ 0,02
v cm = =0,009
37).
F cM =
1,113

Viteza maxima a cârligului masurata în sondaeste determinata de viteza admisibila a

materialului tubular,
v ta :

v ta
v cs M =
).
cv
38 = 0,02 m/s

c v = 1,1 ...1,2 alegem 1,1

v
Viteza admisibila a materialului tubular, ta rezulta din conditia ca debitul dezlocuit de
deplasarea garniturii de foraj, pentru o situatie limita – cu ansamblul de adâncime mansonat si
duzele sapei opturate , sa fie egal cu cel scurs prin spatiul inelar. Din ecuatia de continuitate:

πD ''s 2 π '' 2 ( D ''s 2−D 2s )

v ta= ( D s −D s ) v ⇒ v ta=
2
v
4 4 D ''s 2
39).
2 2
3,294 −3,28
= × 1,04 = 0,008 m/s
3,2942

Viteza maxima de scurgere a lichidului în spatiul inelar este v . Viteza medie de scurgere prin
spatiul inelar,
v na este:

1 1 1
v na =v + v ta ⇒ v=v na− v ta 1,06 ∙ ∙ 0,029=1,04
40). 2 2 =
2

Din relatiile (39) si (40) rezulta viteza admisibila a materialului tubular:

v na
v ta =
D 2s 1
+
D ''s 2−D2s 2
41).

= 0,009 N/m2

14
unde:
Ds este diametrul de sapare (relatia (13));
''
Ds – diametrul real de sapare determinat de existenta turtei de colmataj:

'' '
D =D s−2 t
42). s
∙
= 3,296 – 2 0,001 = 3,294 .
'
Ds – diametrul de sqpare rezultat datorita existentei unei excentricitati datorate abaterilor
dimensionale ale sapei:

'
D =c e Ds
43). s
∙
= 1,005 3,28 = 3,296 m .

c e – coeficient de excentricitate datorata abaterilor dimensionale ale sapei:

44).
c e=1 , 005…1 , 020

t – grosimeaturtei de colmataj, t = (1…2)mm.

v na – viteza medie de scurgere prin spatiul inelar :

45).
v na =
√ psa 2 g ( D ''s −D s )
λγ f l aa =
√ 3 087 ,7 8 ∙ 2∙ 9,81(3 , 294−3 , 28)
0,02∙ 11772∙ 3 , 28
= 1,96 N/
m
2

Pentru determinarea vitezelor admisibile este necesara cunoasterea presiunilor suplimentare

p
admisibile, sa . Curent, valoarea acestei presiuni se determina în functie de cresterile admisibile
ale greutatii specifice a fluidului de foraj peste greutatea specifica echivalenta a presiunii din
pori, astfel încât sa fie evitate pierderile de fluid în strat.

H 225
psa = Δγ a ∙ m2
46) . 10 = 1415064 10 = 3184 N/ .

Δγ a - reprezinta cresterile admisibile ale greutatii specifice a fluidului de foraj peste greutatea
specifica echivalenta a presiunii din pori:

15
 Δγ ¿ 2830,28
Δγ a = m
3

47). 2 =
2
= 1415064 N/
γf = 1200 ∙9,81 = 11772 N/m3

l aa = 3,67 m
¿
Δγ - se determinadinnomograme. (TATU)

Înrelatia (45), λ este coeficient al pierderilorhidraulice, care pentru un regim de curgere

turbulent, este λ≃0,02 .

Forta minima la cârligmasurataîn sonda se calculeazacurelatia :

'
48) .
F csm=F cm 1 =Fcsm +F os M = 0,541MN = 541 kN

Forta minima la cârlig masurata în sonda utila

F'csm este :

49)
F'csm≃G aa ( 1−
γf
γo
+
a+2
g
+k ) = 0,574
(
∙ 1−
1200 0,001
+
7850 9,81
+0,01 )
= 0,49 MN

+ 2
unde:
a2 =0,4 gv csm = 0,001este acceleratia;
k – coeficient care înglobeaza fenomenele de frecare, k=0,01…0,03 .

Sarcina maxima masurataîn sonda care apare la manevrareagreutatiimoarte,

G0 este:

50)
F os M =G 0 1+
a+2
g ( ) = 0,051
(1+ 0,051
9,81 )
= 0,051
kN ❑
.

'
F 0,863
G0 =λ cn ∙ '
100
kN
❑

51) 100 = 6 = 0,051 .

'
încare λ =6…8 .

16
Forta la carlig maxima este Fcm = 1,113 MN, valoare cu care se poate alege o instalatie de foraj
conventionala.

1113/9,81 = 113,45 tf

Se alege F125 cu caracteristicile:

Instalații de foraj românești

Nr. Crt. Parametrii principali F125
1 Sarcina maxima la cârlig F 'cM kN 1250
2 Intervalul adâncimilor de foraj M 2000...2800 m
recomandate
3 Puterea instalata minima fără KW; CP 880;1200 kW/CP
grupuri motopompa
4 Efortul maxim in cablul de kN 20 kN
manevra
5 Diametrul cablului de manevra Mm 28 mm
6 Numărul de role la macara - 4
7 Puterea minima la intrarea in KW; CP 370;500
masa rotativa
8 Diametrul secțiunii de trecere mm; in 1
570,7; 20
recomandat la masa rotativa 2
9 Puterea la arborele pompei KW; CP 517; 700
recomandata
10 Numărul de pompe (inclusiv - 2
motopompele)
11 Capacitatea convențională a kN 2450
mastului
12 Înălțimea libera a mastului m 40
(informativ)
13 Înălțimea minima a podului sondei m 4,4

1.9. Justificarea necesităţii proiectării sistemului hidraulic de manevră

17
Din compararea instalatiei de foraj pentru diametre mari pentru cazul de fata, cu diametrul util
Du =2,5 m si adancimea de HsM = 225m, cu o instalatie de foraj conventionala, dar care obtine
aceeasi sarcina la carlig FcM = 1113 kN se pot observa anumite deosebiri care decurg chiar din
natura procesului tehnologic deservit (PTD).

I.F.D.M. serveste dupa cum o spune si numele pentru forarea de gauri de diametre mari de
minim 0,9m. Din aceasta cauza, vitezele la manevrarea materialului tubular, dar si a garniturii de
foraj au scazut simtitor in cazul de fata, avand valori sub 0,1m/s.

Scaderea vitezei de manevra a dus de asemenea la micsorarea puterii necesare la manevra,

pentru aceleasi sarcini manevrate, stiindu-se faptul ca puerea este produsul dintre variabila de
efort ( aici sarcina la carlig) si variabila de miscare ( aici viteza la manevra).

Sistemul de actionare al unei instalatii de foraj cu diametru mare poate fi de mai multe
tipuri: electric, Diesel, hidrostatic.

Introducerea transmisiilor hidrostatice ca mod de actionare a sistemelor de manevra este

bine justificata datorita eficientei crescute pe care o realizeaza si pentru faptul ca ele sunt
susceptibile procesului de automatizare. Un sistem de actionare de tip hidrostatic realizeaza
direct atat miscarea rectilinie cat si miscarea de rotatie; caracteristica sa poate lua orice forma,
dupa orice lege; se inscrie in tendintele actuale de dezvoltare a instalatiilor de foraj.

Dupa cum reiese din prezentarea din lucrari de specialitate a caracteristicilor functionale ale
celor mai representative sisteme de actionare cea mai avantajoasa actionare este in varianta:
masina de lucru actionata cu sistem de actionare termomecanic cu transmisie hidrostatica,
deoarece ea se apropie cel mai mult de acel deziderat al inginerilor mecanici, adica de a solicita
motoarelor de actionare o putere constanta indiferent care sunt parametrii regimului de lucru.
Sistemele de actionare cu transmisii hidrostatice permit din acest motiv ca motorul de actionare
indiferent de tipul energiei pe care o consuma sa functioneze constant in regim nominal, deci la
randament maxim si consum specific de energie minim.

Cap II .Proiectarea functional-tehnologica a sistemului hydraulic de manevra

2.1. ELABORAREA SOLUŢIEI FUNCŢIONAL-CONSTRUCTIVE A SHM

2.1.1. OPTIUNI PRIVIND ALEGEREA SOLUTIEI FUNCTIONAL –CONSTRUCTIVE

18
Proiectarea unui sistem de actionare cu prinde mai multe etape care impreuna alcatuiesc un
complex de date pe care din punct de vedere constructive si functional trebuie sa le realizeze
sistemul, astfel in cat sa-sirealizeze functionalitatea la parametrii performanti.
Solutia functional- constructiva a sistemului de manevra neconventional (SMN) este marcata de
necesitatea realizarii functiei de definire (FD) si a functiilor (Faux) in conditii de eficienta cu
garantarea securitatii sondei si a instalatiilor.
In afara de functia de definire si a functiilor auxiliare Solutia aleasa trebuie sa se supuna si
urmatoarelor conditii :
– asigurarea necesarului de scule la gura sondei ;
– asigurarea verticalitatii sondei ;
– alte conditii impuse de tema de proiectare.

Pornind de la aceste cerinte de baza, SMN cuprind MHLM ca ML, datorita avantajelor pe care le
prezinta sistemele de actionare hidrostatica, cum ar fi :
• realizarea directa – fara transformer intermediare − a FD: F − v , respectiv a functiei
derivate F − x (forta – deplasare liniara);
• permit schimbarea vitezelor de lucru sub sarcina, ceeace duce la cresterea manevrabilitatii
si, implicit, a productivitatii masinilor de lucru;
• obtinerea unor caracteristici modelabile dupa orice forma sau dupa orice lege impusa;
• raportul dintre putere si masa (puterea specifica) net superior oricarui alt sistem de
actionare, calitate care ofera o capacitate de accelerare extrem de mare;
• posibilitati de reglare continua a pozitiei, vitezei si fortei într-un domeniu larg de
valori;
• inversarea usoara a sensului de miscare în care efectele si solicitarile dinamice pot fi
controlate;
• dispunerea în spatiu cu multa libertate, adaptabila la disponibilitati si legarea simpla la
sarcina;
• posibilitatea obtinerii unor cicluri automate de lucru în conditiile utilizarii rationale a
Puterii masinilor motoare (de forta), precum si posibilitatea introducerii manipulatorilor,
robotilorsi a calculatoarelor de proces;
• reducerea influentei factorilor subiectivi asupra desfasurarii operatiilor de manevra;
• adaptarea la conditiile de lucru cu risc de aparitie a incendiilor si exploziilor, fara a se
Mai apela la constructii sau sisteme speciale;
• fiabilitate ridicata a MHL în cazul actionarilor ciclice specific operatiilor de
manevra.
Nivelul realizarilor de SHM (SMN) care au ca masini de lucru motoare hidraulice liniare de
manevra (MHLM) impun, care prezentative, solutionarile prezentate in figura2.8 :
a) solutia SMN cu MHLM cu cilindru fix si tija mobila ;
b) solutia SHM cu MHLM cu cilindru fix si tija mobile sisistem de scripeti ;
c) solutia SHM (SMN) cu MHLM cu tije fixe, cilindri mobile si structura de ghidare reactiva
( SGR); CHM- cap hidraulic motor.

19
2.1.2. STABILIREA FUNCŢIILOR DE DEFINIRE ŞI FUNCȚIILOR AUXILIARE CE
DEFINESC SISTEMUL DE LUCRU

Din analiza condiţiilor care determină desfăşurarea optimă a unui proces tehnologic a rezultat
revista funcţiilor (fig. 2.8.) care definesc sistemul de lucru.
Revista funcţiilor sistemului de lucru neconvenţional cuprinde funcţii de definire şi funcţii
auxiliare rezultate din analiza procesului tehnologic, acestea fiind impuse proiectării, rezultă, că
sistemului de lucru complex analizat îi revine sarcina să finalizeze în condiţii de maximă
eficienţă funcţionarea optimă.
Revista funcţiilor sistemului de lucru neconvenţional cuprinde funcţii de definire şi funcţii
auxiliare.

In figura 2.9. este prezentata revista functiilor de definire in care se arata relatiile de definire cu
functia auxiliara si modul lor de transmitere.

Reprezentarea schematica a sistemului de manevra este data in figura 2.10.

20
2.1.3. STABILIREA SOLUTIILOR FUNCTIONAL-CONSTRUCTIVE DE
PRINCIPIU CU ALEGEREA TIPULUI DE MOTOR HIDRAULIC

Alegerea tipului de motor hidraulic se face corespunzator tipului de miscare pe care o realizeaza
organul de lucru, precum si de valorile variabilei de efort VE si a variabilei de miscare
VM.

1. F1 - v1 ( F 1−x 1) ↑↓ - alegem doua motoare hidraulicr liniare cu dublu efect , cu tija

unilaterala (fig 1 )
2. F '1' - v}1 left ({F} rsub {2} - {x} rsub {2} right ¿ ↑↓ - alegem doua motoare hidraulice liniare cu dublu
efect , cu tija unilaterala ( fig 2 )
3. F 2 - v 2 ( F 3−x 3 ) →← - alegem doua motoare hidraulice liniare cu dublu efect , cu tija
unilaterala ( fig 3 )
4. F 3 - v3 ( F 3−x 3 ) →← - alegem doua motoare hidraulice liniare cu dublu efect , cu tija
unilaterala ( fig 4 )
5. F 4 - v 4 ( F 4 −x 4 )↑↓ - alegem motor hidraulic de tip telescopic ( fig 5 )
6. F 5 - v5 ( F 5−x 5 ) →← - alegem doua motoare hidraulice liniare dublu efect , cu tija
unilaterala ( fig 6 )
7. M 2 - ω 2 ( M 2−θ2 ) - alegem un motor hidraulic oscilant ( fig 7 ) .

21
2.1.4. STABILIREA CICLULUI DE LUCRU AL MOTOARELOR
HIDRAULICE

In concordanta cu functiile sistemului de manevra in cadrul ciclului de lucru se stabilesc fazele

de lucru ale fiecarui motor.
In tabelul 2.2. este data evolutia fazelor de lucru la introducerea unei prajini de foraj.
In tabelul 2.3. este data evolutia fazelor de lucru la extragerea unei prajini de foraj.

Nr. faza Denumirea fazei Simbolul fazei Cine comanda Conditii speciale
faza

1 Ridicare traversa mobila M 1 ¿↑ s1 , v1 Comanda

¿
manuala -
M ' 1↑
exterioara
2 Apropiere rapida bacuri M 2 → s2 ,v2 Comanda v 2 = 0,5 m/ s
superioare M '2 ← manuala
exterioara

22
 3 Apropiere lenta bacuri M 2→→ Limitator v ' 2 =0,2 m/s
superioare M ' 2←←
4 Prindere bacuri M 3 ← s3 , v3 Comanda v3 = 0,1 m/s
manipulator M ' 3→ manuala
exterioara
5 Prindere lenta bacuri M 3 ←← v ' 3 = 0,05 m/ s
manipulator M ' 3→→ Limitator
6 Rotire 90 ° brat M4 Comanda v 4=0,4 m/s
manipulator manuala
exterioara
7 Desprindere lenta bacuri M 3→→ s3 , v3
manipulator M ' 3←← Limitator

8 Despridere rapida bacuri M 3→ Comanda

manipulator M ' 3← manuala
exterioara
9 Retragere lenta bacuri M ' 2→→ s3 , v3
inferioare M 2←← Limitator

10 Retragere rapida bacuri M ' 2 →s3 , v3 Comanda

inferioare M 2← manuala
exxterioara
11 Coborare traversa mobila M 1↓ s1 , v1 Comanda
M ' 1↓ manuala
exterioara
12
STOP 0 - -

Nr. Faza Denumirea fazei SImbolul fazei Cine comanda Conditii speciale
faza

1 Apropiere rapida M 2→ s21,v21 Comanda -

bacuri superioare M '2← manuala
externa
2 Apropiere lenta M 2 → s22 , v 22 L2 Stringere
bacuri superioare M '2 ← limitata de RP2

3 Ridicare traversa M 1↑ s1, v1 Comanda -

mobila M '1 ↑ manuala
externa
4 Aproiere rapida M 3→ Comanda -
bacuri inferioare M '3← manuala
externa

23
5 Apropiere lenta M 3→→ Comanda -
bacuri inferioare M ' 3←← manuala
externa
6 Rotire cu 90 ° M4 L01 -
brat manipulator

7 Retragere lenta M ' 3→→ Comanda -

bacuri inferioare M 3←← manuala
externa
8 Retragere rapida M 3→ Comanda -
bacuri inferioare M ' 3← manuala
externa
9 Desprindere lenta M ' 2→→ Comanda -
bacuri superioare M 2←← manuala
externa
10 Desprindere M 2→ Comanda -
rapida bacuri M ' 2← manuala
superioare externa
11 Coborare M 1↓ Comanda Manevra
traversa mobila M ' 1↓ manuala sarcinii cu
externa viteza maxima
12
STOP - - -

2.1.5. REPREZENTAREA CICLOGRAMELOR

Ciclograma , sau diagrama de stare a motorului hidraulic este in general o diagrama de miscare.
In ordonata din stanga se trec variabilele de efort, iar pe cea din dreapta variabilele de miscare
pentru fiecare faza care se reprezinta in abscisa .

In figura 2.11. s-a reprezentat ciclograma pentru introducerea unei prajini de foraj.
In figura 2.12. s-a reprezentat ciclograma pentru extragerea unei prajini de foraj

24
In figura 2.11. s-a reprezentat ciclograma pentru introducerea unei prajini de foraj.

25
In figura 2.12. s-a reprezentat ciclograma pentru extragerea unei prajini de foraj.

26
2.2 Elaborarea schemei hidraulice de principiu și calculul elementelor componente
Elaborarea schemei functionale de principiu reprezinta primul pas din proiectul solicitat prin
tema. In acest sens vor fi solutionate modul si mijloacele de rezolvare a functiilor pe care le au
mecanismele actionate. Este greu de stabilit o metoda unica de elaborare deoarece sistemele de
lucru in general si cele neconventionale in special , sunt sisteme complexe care-si realizeaza
functionalitatea cuprinzand pe langa elementele hidraulice si elemente mecanice electrice.

2.2.1.SCHEMA HIDRAULICA DE PRINCIPIU

Pentru elaborarea schemei hidraulice este necesar sa fie asigurate in primul rand
alimentarea corespunzatoare a motoarelor hidraulice , reglarea si controlul puterii hidrauluice si
protectia sistemului.

Schema de alimentare a M.H. este prezentata in fig. 2.16.

La elaborarea schemei hidraulice se pleaca de la mentiunea ca fiecarui motor ii

corespunde un element de distributie destinat. Etapele elaborarii schemei hidraulice sunt :

1) Reprezentarea in ordine pe verticala, prin simboluri a tuturor motoarelor hidraulice

intre doua magistrale.

2) Se cupleaza orificiile motoarelor la cele doua magistrale si pentru fiecare legatura se

face o intrerupere de circuit (astfel incat corespunzator fiecarei posibilitati de legatura sa existe
cate o intrerupere de circuit).

3) Se cupleaza si elementele de reglare si control ale debitelor si presiunilor precum si

elementele auxiliare necesare. Pentru regalarea si controlul presiunilor se folosesc supape
limitatoare de presiune.

4) Materializarea comenzilor hidraulice , urmareste stabilirea functiilor distribuitorului,

corespunzator ciclului de lucru. Se pleaca de la considerentul ca fiecarui orificiu pentru fiecare
legatura a sa ii sunt caracteristice doua posibilitati: inchiderea unui circuit; deschiderea unui
circuit. Se pot utiliza operatorii logici de conexiune :

-inchis → permite curgere ,,1’’

-deschis → nu permite curgerea ,,0’’

Cu ajutorul acestor operatori pornind de la ciclul de lucru ,,ciclograma’’ si comenzile

necesare, se alcatuiesc tabelele de comenzi (tab.2.4.si tab.2.5.) sau de stare a intreruperiolr de
circuit. Starea semnalului care apare pentru prim data intr-o faza corespunde unui semnal activ
27
( de initiere), conservarea semnalelor in celelalte faze determina semnale pasive marcate in tabel
prin incadrarea intre paranteze rotunde.

2.2.2.. TABELUL DE COMENZI AL INTRERUPERILOR DE CIRCUIT

Tabelul 2.7. reprezinta tabelul de comenzi la introducerea unei prajini de foraj.

Tabelul 2.8. reprezinta tabelul de comenzi la extragerea prajinii.

28
29
 Tabel 2.7
Î.C.
MHL
MHL1 MHL2 MHL3 MHL5 MHO MHR
4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 2 23 24 25 26
2
Faza

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

3 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 1 1 0 0 0 0 0

5 0 (1) (1) 0 0 1 1 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

6 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

7 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

8 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 1 0 0 0 0

9 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0

11 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 1 0 0 1 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15 0 0 0 0 1 0 0 1 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

30
 Tabelul 2.8.
Î.C.
MHL1 MHL2 MHL3 MHL4 MHL5 MHO MHR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
5

Faza

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

3 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 0 1 1 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 1 1 0 0 0 0 0

5 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

6 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

7 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0

8 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 1 0 0 0 0

9 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0

11 0 (1) (1) 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15 1 0 0 1 0 0 0 0 0 (1) (1) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

31
 2.4.4 Calculul de dimensionare a elementelor componente

Variabilele necesare a fi realizate la organul de lucru respectiv motorul hidraulic liniar, se extrag
din datele de proiectare in cadrul procesului deservit.
1)Variabilele de efort la organul de lucru(cilindrul hidraulic) sunt :
V Emax=F OLmax =1113 kN
V Emin=F OLmin =500 kN
2) Variabilele de mișcare la organul de lucru sunt :
m
V Mmax=V Olmax =0,2
s
m
V Mmin=V Olmin=0 , 009
s
3)Se stabilesc puterile maxime necesare la O.L, diferențiat in funcție de condiția impusă
proiectării funcționale, astfel:
a) Puterea de colt ptr sistemul cu puteri mici sau cele ce deservesc procese tehnologice ce solicită
sarcini constante sau cu variații mici:
m
POLcolt =V Emax ∙ V Mmin =1 113 kN ∙ 0 ,009 =10,017 kW
s
b)Puterea rațională pentru sistemul de puteri mari ce deservesc procese tehnologice ce solicită
sarcini variabile :
m
POL =V Emin ∙ V Mmax=500 kN ∙ 0,2 =100 kW
s
4) Stabilirea nivelului valorilor presiunilor din sistem
Nivelul presiunii nominale reprezintă împreună cu soluția de principiu adoptată una din
opțiunile esențiale în proiectarea sistemelor de lucru acționate cu elemente hidraulice volumice.
Tendința generală e de a ridică valorile presiunii de lucru obținînd o reducere a greutății și
gabaritului sistemului de lucru și a instalației datorită creșterii puterii specifice. La alegerea
presiunii de lucru se ține seama și de : nivelul de zgomot admis, regimul dinamic dorit, regimul
de funcționare a sistemului continuu sau discontinuu, accesibilitatea comercială a componentelor
hidraulice de presiune înalta. Din analiză cataloagelor firmelor producătoare pentru a corela cu
posibilitatea de operare a elementelor generatoare motoare și de comandă se pornește de la:
pmax 1 =min [ p MHmax ; p EDmax ; p PHmax ] ∈cazul funcționării intermitente
pmax 2=min [ p MHn ; p EDmax ; pPHn ] ∈cazul funcționării continue .
După admiterea presiunii maxime din sistem, pentru presiunea la elementul motor se vor lua
valori cu(5…10)% mai mici decat ale pompei hidrostatice.
p MHmax= presiunea maximă a motorului hidrostatic ; p MHmax=270 ∙ 105 Pa
p PHmax= presiunea maximă∈ pompă ; p PHmax=300 ∙10 5 Pa
p ED=¿ presiunea maximă∈elementele de distribuție; p EDmax=315 ∙ 105 Pa
Deci:
5
pmax =270 ∙10 Pa

5) În concordanță cu soluția constructiv —funcțională adoptată și a valorii parametrilor

tehnico-economici necesari realizării fiecărui tip de mișcare liniară, de rotație, oscilantă și în
concordanță cu soluțiile accesibile tehnologic se trece la alegerea tipodimensiunilor motoarelor
hidrostatice.

32
 '
Pentru M 1 , M 1 se aleg MHL cu cilindrumobil .
Pentru M 2 , M '2 , M 3 , M '3 si M }1 se aleg MHL cu tijă mbilă ¿

6) Stabilirea numărului necesar de elemente motoare (MHL)

La baza calculului stă valoarea presiunii maxime admise. Presiunile nominale sunt determinate
de condițiile de lucru.

1) Se aleg MHL din seria usoară utilizate la mecanizarea si modernizarea utilajelor pentru
M 2 ( M 2) ; M 3 ( M 3 ) ; M 1 care au: pn=6,3 MPa -presiunea normală
' ' ¿

D p=32… 200 mm-diametrul pistonului

'
2) Pentru M 1 (M 1) ) care constituie organul de lucru al sistemului de manevră se aleg MHL
speciale.
Se determină aria necesară totală a pistonului cu relația :
F OLmax
Anect =
ηhm ∙ c pn ∙ p μ
Unde , F OLmax =forța maximă laorganul de lucru(cilindru)
F OLmax =771.5 kN
ηhm =randamentul hidro−mecanic al M . L
Se adopta: η hm =0.9
C pr=¿ coefficient de rezervă a presiuniiC pr =0.83 … 0.9
se adoptă C pr =0.87
' 5
p μ= presiune maximă de lucru a motorului ⇒ pmax =270 ∙10 Pa
3
127,9∙ 10 2
Anect = 5
=0.0061 m
0.9 ∙ 0.87 ∙270 ∙ 10
Sistemul de manevră neconvențional din proiectul de față are 4 MHL și sistem de ghidare
reactivă.Se va avea in vedere accesibilitatea tehnologică a semifabricatelor si execuției
cilindrului, pistonului si tijei.
Numarul de motoare hidrostatice liniare pentru masina de lucru a S.M.N. este N mot =4 .Aria
necesara pentru un motor va fi :
, 0.0061 2
Anectmot = =0.00152m
4
Diametrul interior al cilindrului va fi:

se adoptă D, =D p=50 mm
D=
,

√
4 ∙ A ,nectmot
π
=
√
4 ∙ 0.00152
π
=0.044 m

Se alege semifabricatul cu dimensiunile ∅ 224 x 32unde De =220 mm și grosimea de perete t=32

mm, D i=160 mm .
2
π ∙ D p π ∙0.107 2 2
Anectmot = = =0.00899m
4 4
Când apar și solicitări la compresiune se impune și verificarea la stabilitate .
În etapă calculului funcțional, această se apreciază cu ajutorul coeficientului de grosime al tijei :

33
 2
D
φ= 2 2 2
si φ=1.60 … 2
D −(d et −d ¿ )
Se adoptă φ=2

7)Determinarea parametrilor functionali de intrare (hidraulici) ai motoarelor hidraulice

Fiecare MHL se comportă ca un element de putere, nivelul la care motorul hidraulic realizează
transferul puterii hidraulice in putere mecanică se apreciază prin randamentul total :
P
ηtm= mM ,∈care :
PhM
ηtm=randamentul total al MH ;
PmM = puterea mecanică a MH ;
PhM = puterea hidraulică a MH ;

Randamentul volumic pentru MHL,η v =0.95 … 0.98 , se adopta η v =0.97

Randamentul hidromecanic ηtm=0.97∙ 0.9=0.873 ∈[0.8 … 0.93 ]
Legatura intre parametrii mecanici si hidraulici ai unui MH
F Mmax
p Mmax= ,unde
ηhm ∙ A M
F Mmax =forța maximăa unui MHL ;
A M =aria secțiunii transversale alunui MHL;
ηhm =randament hidromecanic , ηhm =0.9 .
F CM 127,9
F Mmax = = =63,95 kN
2 2
2
A M =0.0201 m
63,95 kN
p Mmax= =353,51 ¯¿
0.9 ∙ 0.0201
F Mmin F cm 83 kN
p Mmin= = = =1.465 MPa=14.65 ¯
¿
ηhm ∙ A M 2∙ ηhm ∙ A M 2∙ 0.9 ∙ 0.0201m 2

Debitele maxime ale unui MHL sunt:

1
Q Mmax= ∙ A ∙v
η v M Mmax
1 l
Q Mmax= ∙0.0201 ∙ 0.258=0.005346=320
0.97 min
1 1 l
Q Mmin= ∙ A M ∙ v Mmin = ∙ 0.0201∙ 0.0177=0.00036=21.96
ηv 0.97 min

34
Debitele totale maxime si minime ale unu MHL:
l
Qtmax=N mot ∙ Q Mmax ' =2 ∙320=640 Nmot-nr. MHL
min
l
Qtmin =N mot ∙ Q Mmin =2 ∙ 21.96=43.92
' Nmot=2
min
8) Alegerea mediului hidraulic folosit că agent motor cerințele ce trebuie satisfăcute de mediul
hidraulic: să fie lubrifiant, să aibă vascozitatea dorită, să fie stabil la agenții chimici, să nu
conțînă și să nu degaje acizi in cantitate mare, să nu se vaporizeze, să nu fie toxic, să aibă un
conținut minim de impurități mecanice și chimice.
Din [13] se alege fluidul hidrostatic H38 ulei hidraulic aditivat pentru extremă presiune, STAS
9691 — 80 cu următoarele caracteristici :
0 g
-densitate relativă la 15 C → ρ15 =0.895 3
0

cm
0
-vâscozitate cinematică la 50 C ;
0 v50
= ( 61… 74.8 ) cst
0
- vâscozitate cinematică la 40 C ; v 40 =( 61 … 74.8 ) cst
0

-punct de inflamabilitate p.inf.=−120 C

-indice de vâscozitate =90%

9) Calculul de dimensionare functionala a principalelor elemente componente ale

motorului hidraulic
Pentru a realiza cerințele impuse de sistemul de manevră neconvențional si in Conformitate cu
parametrii funcționali se alege un motor hidraulic liniar cu dublu efect cu tija cu cilindru mobil
schematizat in figura 2.21.
Numărul de motoare Nmot=2(ales la punctul 6).

35
A. Calculul diametrului pistonului
La subpunctul 6 s-a calculat diametrul interior al cilindrului respectiv diametrul exterior al
pistonului : D Pe=165 mm

B. Calculul conductei de alimentare a motoarelor hidraulice

. Debitul maxim necesar operației de manevră este :
l
Q Mt=v CM ∙ A nec =311.148
mim
Aria necesară de curgere prin țeavă interioară de alimentare se calculează cu formulă :
QMt
Ațeavă
nec = =4.757∙ 10−3 m2
v max
m
Unde : v max=1.08 … 1.2 −viteza de curgere prințeavă
s
Se adoptă v max=1.09 m/ s
Diametrul interior al țevii va fi:

36
 d u=
√ π √
4 ∙ Ațeavă
nec

Se adoptă iametrul interior al țevii: d ¿ =78 mm

=
4 ∙ 4.757 ∙ 10−3
π
=0.07782 m

Grosimea peretelui se determină din condițiile de rezistență la presiune interioară a tuburilor cu

pereți subțiri:
Pmax ∙ d ¿ 270 ∙10 5 ∙ O, 078 m
δt= = =0.0085 mm , se adoptă δ t =9 mm
2∙ σ adm 2∙ 125∙ 10
6

6 2
Unde:σ adm=125∙ 10 N /m -rezistența admisibilă a materialului țevii OLT35 ce are limita de
curgere R p 0,2 =225∙ 106 N / m2 și coefficient de siguranță c=1.8.
R p 0,2 2
σ adm = =125 N /m
c
se adoptă δ t =9 mm ⇒ d et =78+2∙ 9=96 conform STAS 404-86.
C. Calculul tijei motorului hidraulic
Aria necesară a spațiului inelelor de curgere prin interiorul tijei este:
Q Mt 0.0051858 −3 2
Atijnec = = =9.43 ∙10 m
v 5.5
Unde v=viteza de curgere a mediului hidraulic prin spațiul inelar v=5.5 m/s

Aria necesară tijei este:

π
Atij ,nec = ∙ ( D¿ −d et ) , unde D¿ =diametruinterior tijă
2 2
4
d et =diametruinterior țeavă=96 mm

√
4 ∙ A tijnec 2
√
−3
4 ∙ 9.43 ∙10
D¿ = +d et = + 962=0.102
π π
Diametrul exterior al tijei se calculează cu ajutorul coeficientului de grosime al tijei:
D 2p
φ= 2 , de unde rezultă:
D p−( D 2et −D2¿ )

√
2
2Dp 2
D et = D + D − p ¿
ϕ

√
2
2 2 160
D et = 160 +102 − =153.25mm
2.05
Unde D p=diametru piston , D p=160 mm , se admite φ=2.05
Se admite diametrul exterior al tijei D et =155 mm

10) Dimensionarea funcțională a elementelor pentru transportul mediului

Hidraulic

Conductele se dimensionează din punct de vedere hidraulic pentru două dimensiuni:

-diametrul interior al conductei

d ic =
√QM
πv
, unde Q M =debitul ce străbate conducta
v=viteza de curgere prin conductă

37
-grosimea de perete
Pmax ∙ d i 5
δ= unde Pmax =270∙ 10 Pa
2 ∙ σ adm
6
10 N
:σ adm=125∙ pentru OLT 35 .
m2
Calculul se face separat pe porțiuni de conductă :
1- conducta de aspirație a pompei ;
2-conducta magistrală tur
3-conducta tur spre motoare
4-conducta retur de la motoare ;
5- conducta magistrală retur.
Se recalculează apoi viteză maximă și minimă de curgere prin conducta cu formulele : 
Q Q
vM= M 2
si v m = 2m
di di
4 4
În calcule se mai ține seama de faptul că motoarele au dublu efect și sunt cu tijă unilaterală :
π ∙ D2p π ∙ 0.160 −3 2
-pentr circuitul tur:Qtur = Atur ∙ v ,unde A tur = = =20.1 ∙ 10 m
4 4

π
-pentru circuitul retur: :Qretur =A retur ∙ v , unde A retur = ∙ ( D p −d ¿ )
2 2
4
Se consideră viteza de curgere prin conducta v=2 m/s.
11) Alegerea elementelor de reglare,comandă si control

a) Dispozitivele de distribuție
Scopul funcțional al acestor dispozitive este de a dirija lichidul de Ia sursă de presiune către
organul de lucru și de a asigura evacuarea acestuia după îndeplinirea funcției programate.
Distribuitorul se caracterizează prin :
- numărul de orificii (cai) la care se pot racorda pompă, rezervorul, consumatorul ;
- presiunea nominală ;
- debitul care îl traversează.
În cazul distribuitoarelor ilustrate în schemă hidrostatică din figura 2.20. se vor utiliza
Următoarele tipuri de distribuitoare :
-pentru distribuitorul DSI se va face o echivalare a acestuia cu un distribuitor echivalent
compus din 4 elemente logice hidraulice (hidrolegistori).
Această soluție se impune având în vedere gabaritele și puterile maxime foarte mari, astfel incât
elementele de comandă ies în afara accesibilității comerciale.
Folosirea elementelor logice hidraulice prezintă avantaje ca: eliminarea cuplării mecanice
respectiv a riscului blocării,transmiterea puterii specifice foarte mari se pot realiza funcții
multiple, inclusiv funcțiile logice cerute de sistemul hidraulic de reglare automată, sunt
accesibile tehnologic, realizează debite foarte mari până la 1700 1/ min.
- Pentru DS folosim distribuitoare tip 4/3 cu 3 poziții de lucru ce au următoarele caracteristici :
- presiunea de lucru max. 315 bar;
- presiunea de comandă min. 5 bar;
- volum de comandă -10 cm2;

38
- domeniul de vâscozitate : 10 mm2/s ...... 500mm2/s;
- temperatura mediului de lucru : -25 0C...... +800C ;
- debit nominal ( 80 ..... 150) l/min ;
- debit maxim : (150 ..... 300) l/min. 

b) Drosel

Droselul este un dispozitiv de reglare rezistivă a debitului montat de obicei pe calea de retur.
               În cazul de față se va folosi un drosel cu acționare manuală DRIP20M, ce are
umatoarele caracteristici : presiunea maximă 315 bar, presiunea de deschidere 0,3 bar,
temperatura de lucru: -                   20 0C...... +800C, debit maxim de 240 l/min.
               Montajul se face prin insurubarea unor racorduri corespunzătoare prevăzute în corp.
 

c) Supape de sens unic

               Supapele de sens unic sunt necesare pe circuitul de refulare al pompei hidraulice și pe

circuitul retur al motorului hidraulic. Se alege supapă tip SUP 20-0,4 cu următoarele
caracteristici: presiune maximă 315 bar, presiunea de deschidere 0,4 bar, debitul maxim (60 ...
300) l/minut, temperatura de lucru:                  -20 0C ...... +500C.
 
d) Dispozitive de filtrare

               Pentru a funcționa un timp îndelungat, într-un sistem de lucru, fluidul trebuie să fie cât
mai curat la intrarea în sistem și menținut astfel pe toată durata ciclului de lucru. .Rezultă
necesitatea utilizării unui sistem de filtrare.
               Filtrele se montează pe aspirația fiecărei pompe și pe returul general.Se vor utiliza: -
filtrul de aspirație fabricat la I.E.H. Râmnicu Vâlcea : FAS 320000901;
               -  filtrul de retur fabricat la I.E.H. Râmnicu Vîlcea FRS 320000251.
e) Supape limitatoare de presiune

               Supapele limitatoare de presiune mențîn presiunea constanța în circuit și pentru

asigurarea protecției circuitului împotriva unor presiuni mai mari decât cea la care este
dimensionat sistemul hidraulic.
               Alegem tipul SPP20 04 IM-supapă limitatoare de presiune cu reglare normală cu
Următoarele caracteristici: presiune maximă 315 bar, debitul maxim (60 ... 300) l/minut,
temperatura de lucru:                      -20 0C ...... +500C.
 
f) Rezervorul
 
               Rezervorul trebuie să aibă capacitatea de alimentare a pompei hidraulice. Această
capacitate este mai mare decât cantitatea de fluid corespunzătoare debitului la pompare.
               Volumul de ulei cuprins în rezervor este:
v r=4 ∙Q M ,

39
               Astfel încât fiecare unitate de ulei să aibă o perioada de circa 4 minute de staționare în
rezervor durata necesară pentru decantarea impurităților, dar și pentru răcire prin radiație sau
convecție.
Deci v r=4 ∙Q M =4 ∙ 320=1280 l=12,8 m3 , volum ocupat de fluid.
Volumul de ulei din rezervor pentru ventilare, expansiune termică și spumă (deasupra lichidului)
se ia între 10%-20% din volumul total.
Vn 1,28 3
V= =1,6 m
0,8 0,8
Volumul total necesar rezervorului este V=1,6 m3.
12) Alegerea motorului de acționare

 Se poate calcula puterea hidraulică :

Puterea mecanică la ieșirea din motorul de acționare conform schemei din figura 2.20. va fi:

Unde:

c μp =1,1−coeficient de rezevă de putere

7,805 kW
Pm= ∙1,1=9,64 kW
0,89

Puterea necesară motorului de acționare se calculează în ipoteza unui randament al mașinii de

forță:

Vom obține: 
               Se alege un motor asincron de joasă tensiune cu rotor în scurt circuit antiexploziv
fabricat la IME București tip 200M cu următoarele caracteristici :
-        turația sincronă : 1000rot/min ;
-        puterea nominală : Pn=22 kW ;
-         turația asincronă : 985 rot/min ;
-        factorul de putere : cosf=0,84;
-      
-      

40
 

2.5. Caracteristica funcțională a SHM

In cazul sistemelor de lucru neconventionale, sistemul de actionare cuprinde si elemente

mecanice, hidraulice si electrice, corelate intre ele, ca in figura 2.23.

41
 A) CARACTERISTICA FUNCTIONALA A MASINII DE FORTA

Conform capitolului 2.4, subpunctul 12, masina de forta este un motor electric asincron cu rotor
in scurtcircuit cu urmatoarele caracteristici principale :
- puterea nominala Pn=22kW ;
- turatia nominala nn=985rot/min
Caracteristica lui functionala are forma din figura 2.26. Elementele necesare la constructia
caracteristicii sunt :
Pn
M n= , unde M n=momentul nominal
1
ω
λ MF n
η MF =randament MEA , λ MF =0.89
ω n=viteza unghiulară nominală
ω n=97.148 rad / s
22 ∙10 3
M n= =170.8243 Nm
1
∙ 97.148
0.89

Mp
Din catalog, =1.8 , Deci M p=−1.8 ∙ M n=1.8 ∙170.8243=361.6837 Nm
Mn
π ∙ n s π ∙1000
ω s= = =104.719 rad / s
30 ¿ 30
Mn 170.8243
K MF=tgα= = =110.83 ⇒ α=890 15 ' , 24 ¿
ωs −ωn 104.719−103.148

42
B) CARACTERISTICĂ FUNCȚIONALĂ A GENERATOARELOR HIDRAULICE
Generatoarele hidraulice sunt de tip volumic, transformând energia mecanică primită de Ia
mașînă de forță în energie hidraulică.
S-a ales o pompă tip F232, cu următoarele caracteristici principale :
- frecvența de rotație nominală 970 rot/min ;
- debitul la turație maximă : 500 1/min ;
- debit nominal 242 1/min.
Caracteristică funcțională a pompei este prezentată in figura 2.27. 

C) Modelul mathematic de funționare a regimului staționar

Vp
Q p=U p ∙ ∙ ω −a p unde :
2π p p

43
 Vp
U p ( 1+C fp ) ∙
∙p =k ¿
2 π max , min MF
Q p=debit pompă
V p=cilindrea pompei
ω p=viteza unghiulară a pompei
a p p=gradientul liniarizat de presiune statică de debit
C fp =constanta de proporționalitate a frecărilor funcție de presiuni.
Parametrii de reglare ai pompei sunt :
U p , max=1

Qmin 0.6 ∙10

−3
U p , min = ∙U p ,max = =0.06
Qmax 10∙ 10
−3

Q sondă 1.628 ∙ 10
−3
U p , sondă= ∙U p ,max = =0.1628
Q max 10 ∙ 10
−3

α min =arcsin ( U p ,min ∙ sinα max )=arcsin ( 0.06 ∙ sin 25 ) =1 45

0 0 '

α sonda=arcsin ( U p , sonda ∙ sinα max )=arcsin ( 0.1628 ∙sin 250 ) =30 54'
c fp =1−ηhm=1−0.9=0.1
0
K MF=tgα=tg 89.5258 =120.83
Vp 2 1+C fp V 2p
Q p , max=U p ,max ∙ ∙ ω −U p ,max ∙ ∙ ∙p
2π 0 K MF 4 π 2 min
−6 2
1+0.1 ( 250 ∙ 10 )
−6
250 ∙10 5
¿1 ∙ 104.719− ∙ ∙ 13.77 ∙10 =248.8074 l /min
2π 120.83 4π
2

2
Vp 2 1+C fp V p
Q p , min=U p ,min ∙ ∙ ω0 −U p , min ∙ ∙ ∙ p =¿
2π K MF 4 π 2 max
−6 2
250 ∙ 10−6 2 1+ 0.1 ( 250 ∙10 ) 5
¿ 0.06 ∙ ∙ 104.719−( 0.06 ) ∙ ∙ ∙ 226.24 ∙10 =14.9l / min
2π 120.83 4π
2

Vp 2 1+C fp V 2p
Q ptsondă =U p , sondă ∙ ∙ ω −U p , sondă ∙ ∙ ∙ p =¿
2π 0 K MF 4 π 2 s
−6 2
1+ 0.1 ( 250∙ 10 )
−6
250 ∙10 2
¿ 0.1628 ∙ ∙ 104.719−( 0.1628 ) ∙ ∙ ∙84.64 ∙ 105=40.5057 l / min
2π 120.83 4π
2

Caracteristica functională teoretică a pompei hidraulice :

−3 m3 5 3
A: Q ptmin=0.24882∙ 10 pmax =226.24 ∙ 10 N /m
s

44
 3
−3 m 5 3
B: Q ptmin=4.1468 ∙10 p max =13.77∙ 10 N /m
s
3
m
C : Q ptmin=0.675∙ 10−3 p max=84.64 ∙105 N /m3
s

Caracteristica functională a pompei hidrostatice ținând cont de debitul de scurgere:

Qs =( a p +a M )∙ p
a M =0∈cazul etanșării cu manșete
Vp 1−ηv 250∙ 10−6 1−0.83 −11 m
5
a p= ∙ ωp ∙ = ∙101.578 ∙ =2.29∙ 10
2π p 2π 300 ∙10 5 N ∙s
pompă
π ∙ nn π ∙ 970
Unde: ω p= = =101.578 rad / s
30 30
Punctele caracteristice vor fi:
,
A
Q,pmin =Q ptmin−a p ∙ pmax =0.24882∙ 10−3 −2.29∙ 10−11 ∙226.24 ∙ 105=14.898 l/min

,
B
, −3 −11 5
Q pmax =Q ptmax −a p ∙ p min =4.1468 ∙10 −2.29 ∙ 10 ∙ 13.77 ∙10 =248.8l /min

,
C
, −3 −11 5
Q psonda=Q ptsonda −a p ∙ psonda =0.657 ∙10 −2.29 ∙10 ∙ 84.64 ∙10 =40.488 l/ min

Pierderile de presiune vor fi ( cele maxime ):

−3 5 5 2
∆ p=Q M ∙ R H =10 ∙10 ∙ 1705.86∙ 10 =17.0586∙ 10 N /m
Caracteristica funcțională reală se obține prin modificarea punctelor A', B', C', astfel :
pr =p−∆ p
¿
A
} = {Q} rsub {min} rsup {'} =14.898 l/mi ¿
Qmin
} = {p} rsub {max} rsup {'} - {∆} rsub {p} = {p} rsub {max} rsup {'} - {Q} rsub {min} rsup {'} ∙ {R} rsub {H} =226.54∙ {10} ^ {5} -0.2483∙ {10} ^ {-3} ∙1705.86∙ {10} ^ {5} =225.816
pmax
¿
B
} = {Q} rsub {max} rsup {'} =248.8 l/mi ¿
Q max
} = {p} rsub {min} rsup {'} - {∆} rsub {p} = {p} rsub {min} rsup {'} - {Q} rsub {pmax} rsup {'} ∙ {R} rsub {H} =13.77∙ {10} ^ {5} -4.14676∙ {10} ^ {-3} ∙1705.86∙ {10} ^ {5} =6.696∙
pmin

C¿
} = {Q} rsub {psonda} rsup {'} =40.884 l/mi ¿
Q psonda
} = {p} rsub {sonda} rsup {'} - {∆} rsub {p} = {p} rsub {sonda} rsup {'} - {Q} rsub {psonda} rsup {'} ∙ {R} rsub {H} =84.64∙ {10} ^ {5} -0.6748∙ {10} ^ {-3} ∙1705.86∙ {10} ^ {5} =83
psonda
D). CARACTERISTICILE FUNCȚIONALE ALE ORGANULUI DE LUCRU

Caracteristica fincțională a organului de lucru este descrisă de particularitățile procesului

tehnologic. Cei doi parametrii se determină cu formulele :
F= p ∙ N ∙ A ∙ ηhm

45
 1
v=Q∙ N ∙ ∙ η Rezultatele calculelor sunt:
A v
'
F cM
F cM
F cm
vn a

vt a

v cm s

Psa

M rgM
M tm
Md
ω sm
Pc

Capitolul 3. Proiectarea constructivă a mașinii de lucru

3.1 . Considerații privind alegerea materialelor și proiectării formei

      În proiectarea și execuția acționărilor hidrostatice constă tendința măririi presiunii de lucru,
simultan cu reducerea gabaritului sistemului hidraulic. În acest scop e necesar să folosim pentru
execuția componentelor sistemului hidraulic, materiale superioare, cu tehnologie de execuție
modernă și capabile să confere capacitatea corespunzătoare de încărcare.
        Pentru execuția tijei și a cilindrului, folosim un oțel pentru prăjini grele, oțel cu următoarele
caracteristici mecanice principale:

46
1.        Limita de curgere: 
2.        Rezistența mecanică: 
3.        Reziliența: 
4.    Duritatea: 
Pentru țeava de alimentare a motorului hidraulic folosim oțel laminat la rece P235, oțel ce are

limita de curgere  .
 
3.2 Indicații privind abaterile dimensionale, de formă și poziție     
 
      În acționările hidrostatice, transmiterea energiei se realizează prin intermediul mediului
hidraulic și este deci necesară atât existența unor piese în mișcare relativă, dar și o limitare a
mărimii interstițiilor (pentru a evita pierderile volumice).
      În acest scop se realizează ajustaje cu toleranțe dimensionale, de formă și de poziție, deosebit
de strânse și cu o calitate foarte bună a suprafețelor.
      Pentru alezajul interior al cilindrului se prevăd :
1.      conicitate maximă: 0,03 mm/m;
2.      ovalitate maximă: 0,02 mm;
3.      abatere maximă de rectinilitate a axei: 0,02/500 m;
4.      rugozitate:   = 0,4 Pm (obținută prin honuire);
5.      coaxialitatea cu axa pistonului: 0,03 mm.
      Pentru tijă pistonului se prevăd:
1.      ovalitate maximă: 0,01 mm;
2.      conicitate maximă: 0,01 mm/m.
3.3 Alegerea etanșărilor
      Conform [10] se aleg etanșări cu manșete în V, alcătuite din țesătură de bumbac impregnată
cu amestec de cauciuc, că în figura 3.1.

 
3.4 Calculul de dimensionare, verificare și alegerea elementelor componente
 
A.     Calculul de dimensionare și verificare al cilindrului
Acest calcul se face la presiunea interioară maximă admisă.
Se cunosc:
1.     

47
2.    

3.     
4.    

5.     
Se vor determina:
1.     rază exterioară ( ) folosind teoria tensiunilor tangențiale maxime;
2.     deplasarea radială interior - exterior.
 Se determină  și se aplică condiția pentru punctele de la interiorul tubului.

2
pi pi
re
σ r= 2 − 2 ∙
k −1 k −1 r i
2
pi pi re
σ θ= 2 − 2 ∙
k −1 k −1 r i
re
k=
ri

σ z =μ ∙ ( σ n+ σ θ )

48
 2
k +1
2
∙ pi−(− pi )≤ σ adm
k −1
2∙ k 2 ∙ pi
≤ σ adm
k 2−1
Obtinem:

√ σ adm
√
6
200 ∙10
k≥ ≥ ≥ 1,19
σ adm −2∙ pi 200 ∙ 106−2 ∙300 ∙ 105
k ≥ 1,19
r e =1,19 ∙ r i ≥ 1,19 ∙115 ≥ 136,85
Se alege:
r e =152,5 mm șir 1 =115 mm
Se recalculează
152,5
k= =1,326
115
Deplasarea radială la exterior se va calcula cu expresia următoare:
pi
ue = ∙ [ ( 1−μ−2 ∙ μ 2 ) ] ∙ r e +(1+ μ−2 ∙ μ2 )¿
E ∙ ( k −1 )
2

Rezulta:
30
ue = ∙¿
2,1 ∙10 ∙ ( 1,326 −1 )
5 2

Deplasarea radiala la interior se va determina cu formula de mai jos:

pi
ue = ∙ [ ( 1−μ−2 ∙ μ 2 ) ] ∙ r i +(1+ μ−2 ∙ μ2 ) ¿
E ∙ ( k −1 )
2

Deci avem:
30
ue = ∙¿
2,1 ∙10 ∙ ( 1,3262−1 )
5

A. Calculul la flambaj al tijei cilindrului hydraulic

Schema constructive si de calcul este prezentata in figura 3.3.

49
Se cunosc :
1.      diametrul interior al tijei: Dit = 101 mm;
2.      diametrul exterior al tijei: Deț = 195 mm;
3.      cursa maximă: Smax= 7000 mm.
 
    Se calculează coeficientul de zveltețe folosind următoarea formulă:

Unde   este rază de giratie și se determina cu expresia următoare

 
Rezultă:

Momentul de inerție se află cu relația următoare:

Deci avem:

Secțiunea tijei se calculează cu formulă de mai jos:

Rezultă:

Deci avem:

50
Efortul unitar critic de flambaj se află cu formulă Tetmayer-Iosinki.

Unde a, b sunt constante determinate experimental ce depind de materialul tijei.

Rezultă:

Efortul unitar de compresiune se determina cu expresia :

Unde F este sarcina ce acționează pe un cilindru;

A-     aria secțiunii transversale a tijei.

Coeficientul de siguranță la flambaj se determina folosind formulă următoare:

Deci avem:

 
 
Capitolul 4. Elaborarea documentației de însoțire

4.1. Memoriu de prezentare

4.1,1. Bazele proiectului La baza proiectării sistemului de manevră neconvențional acționat cu
motoare hidraulice liniare, a stat tema de proiectare lansată de catedră U.P.P. - UPG Ploiești.
4.1.2. Documentația de execuție a proiectului La baza realizării proiectului au stat în principal
indicațiile date în cadrul orelor de proiectare, pe baza notițelor din cadrul cursului UFS. 4.1,3,
Destinație Sistemul este destinat să echipeze o instalație de foraj dintr-o serie nouă având
rolul de a realiza una din funcțiile de definire ale acesteia.
4.1.4. Cerințe de fabricație Cerințele de fabricație sunt impuse de acționarea hidraulică a
sistemului de manevră care produce și transmite energia hidraulică prin intermediul fluidului
hidraulic circulat sub presiune în spații închise, variabile că volum și fonna. Cerințele principale
ce se Impun în fabricația de elemente hidraulice simt precizia de execuție și utilizarea de material
care să confere capacitate de încărcare corespunzătoare. Nu sunt probleme speciale de colaborări.
Semifabricatele, elementele de comandă, control și reglare ale sistemului de acționare se procură
prin colaborare, apelând la cataloage și la fabricația curentă a întreprinderilor producătoare.

51
 4.2. Caiet de sarcini

4.2.1. Destinație Sistemul proiectat este destinat să echipeze o instalație de foraj într-o serie nouă
având rolul de a realiza o funcție de definire și funcțiile auxiliare ale acestui sistem.
4.2.2. Caracteristici tehnice principale Sistemul de manevră proiectat, e acționat de MHL, care
are următoarele caracteristici pnncipale: -
viteză maximă: v c = 1,10 m/s;
M

- viteză minimă: v cm = 0,562 m/s;

❑

- cursa maximă: Smax=7m.

4.2.3. Cerințe tehnice de bază
Din punct de vedere al mediului ambiant, sistemul se execută pentru lucrul în condiții normale.
Proiectantul are dreptul să aducă modificări proiectului de execuție în scopul îmbunătățirii
performanțelor precum și în scopul diversificării posibilităților tehnice ale sistemului.

4.2.4. Prescripții pentru materiale

Materialele vor fi cele specificate și vor corespunde standardelor în vigoare indicate în

documentație. Se admite înlocuirea materialelor cu alte proprietăți echivalente celor din
documentație, înlocuirea se face cu acordul proiectantului.

4.2.5. Condiții de execuție

Toate piesele componente se execută conform desenelor de execuție în vigoare. Nu se acceptă

nici o modificare Fără acordul proiectantului. La montaj se admit numai piesele și subansamblele
cu ponsoanele de recepție CTC.

4.2.6. Reguli pentru verificarea calității

Fabricatul montat nevopsit se verifică de către personalul comportamintului de asigurare a

calității, în concordanță cu prevederile din desen, documentația tehnologică și prezentul caiet de
sarcini. Verificarea calității se face în ordinea:
- verificarea calității conform standardelor;
- verificarea aspectului cu ochiul liber;
- verificarea dimensională;
- vertificarea filtrelor cu calibre.
Probe și metode de încercare
Probele la care se supune motorul hidraulic și unele elemente componente principale ale
Sistemului proiectat sunt probele hidraulice.
1. Probarea motorului hidraulic Se supune unei probe de rezistență la presiunea de 250 bar, timp
de 5 minute pentru fiecare față a Pistonului. După această probă se face etalonarea supapelor de
presiune la 250 bar și se vor sigila. În timpul probelor nu se admit pierderi de fluid, nici măcar
picături De asemenea, se vor urmări și comportarea materialelor reperelor (fisuri, etc.)
. 2. Probarea sistemului proiectat Probarea se face urmărindu-se realizarea parametrilor
funcționali proiectați și se face numai în Prezența proiectantului. Cu această ocazie se vor
verifică și conductele și legăturile hidraulice.

52
3. Probele finale de recepție Probele se vor efectua după proba de la punctul 2, iar rezultatele lor
se vor consemna de către serviciul de calitate al întreprinderii furnizoare, într-un proces verbal de
recepție ce va fl păstrat pentru o eventuală confirmare
 4.2.7. Regimul normal de lucru
Este determinat de respectarea parametrilor indicați în caracteristicile tehnice ale standului,
precum și a instrucțiunilor de întreținere si exploatare.
4.2.8. Prescripții privind protecția muncii Pentru a evita accidentele ce ar putea să apară în
timpul probelor la presiunea de 250 bar, toate elementele ce vor lucra la această presiune sunt
înădite cu panouri metalice. înainte de începerea probelor, toate îmbinările filetate se vor asigura
în mod corespunzător.
4.2.9. Condiții finale întreprinderea constructoare poate aduce modificări proiectului pentru
îmbunătățirea fabricatului sau în scopul simplificării tehnologiei, însă numai cu avizul prealabil
al proiectantului. Prezentului caiet de sarcini i se pot aduce modificări și completări până la
omologarea produsului.
4.3. Notiță tehnică

4.3.1. Domeniul de utilizare

Sistemul de manevră este destinat să echipeze o instalație de foraj într-o serie nouă având rolul
de a realiza una din funcțiile de definire și o parte din funcțiile auxiliare ale acestuia.
4.3.2. Caracteristici tehnice
a) Motorul hydraulic
– Presiunea maximă: 270 • 10 5 Pa;
Forța maximă de împingere: 375000 N;
Forța maximă de tragere: 115000 N;
- Cursa de lucru: 7 m;
Fluidul de lucru: ulei mineral hidrostatic.
b) Pompa hidraulică F 232
- Frecvența de rotație nominală: 970 rot/min;
- Frecvența de rotație maximă (α =25 0) : - circuit deschis: 1280 rot/min;
circuit semideschis: 1150 rot/min;
- circuit inchis: 2000 rot/min;
Cilindreea efectivă maximă a=270 : 250 cm 3 / rot
Debitul la mers în gol (a=25 0): 242 1/min;
Debitul nominal: 232,5 1/min;
- Pierderi de debit: 9,5 1/min;
- Momentul nominal: 1613 Nm;
Randamentul hidromecanic: ηhm =0.9
c)Motor electric de acționare
Motor asincron de joasă tensiune cu rotor în scurt circuit:
Puterea nominala: Pn = 125 kW;
Turația sincronă: 1000 rot/min;
Turația asincronă: 985 rot/min;
- Factorul de putere: cosφ=0.80

4.3.3. Funcționarea în exploatare

53
Funcționarea în exploatare a sistemului de montaj este indicată în schema hidraulică după cum
urmează: - pompa hidraulică acționată de un motor electric, aduce mediul hidraulic din rezervor,
prin conducte și distribuitoare, spre cele 2 motoare hidraulice liniare. Aici după transformare,
energia este refulată în conducta de refulare a pompei și de aici în rezervor. De-a lungul traseului
mai sunt montate supape de sens unic și supape.
- limitatoare de presiune. Mediul hidraulic adus în camera cilindrului. El se va deplasa datorită
faptului că tija este fixă.
Platforma mobilă este solidară cu cilindrii, pe aceasta aflându-se cârligul, scule, capul hidraulic
motor, etc.
4.3.4. Reguli de întreținere și exploatare
Inainte de începerea probelor este necesar să se verifice prezența uleiului în rezervor. Uleiul uzat
se va înlocui cu altul conform normelor în vigoare, doar după ce baia se va spăla cu petrol

Capitolul 5 .Concluzii generale :

Corespunzator obiectivelor enumerate, prezenta lucrare si-a propus sa realizeze o analiza a

sistemului de manevra si proiectarea masinii de lucru destinata acestuia.

 Adancimea de sapare , Hs = 225 m ;

 Diametrulutil al sondei, Du = 2,5 m ;
 Tipulrocilor : moi ;
 Densitateafluidului de foraj,φf = 1200 fg/m3 .
Deb = diametrul exterior al burlanului = Du = 2,5 m ;
Hs= adancimea sondei = 225 m ;

54
 p M D ib
s '1 ≥ ⇒ s 1 STAS =s max =s M
2 σ ac− p M

).pmax = φf∙g Hs= 1200 ∙ 9,81 ∙225 = 2648700 Pa = 2,64 MPa

2 ,6 4 ∙ 2, 5
s’1 = = 0,0125 m = 12,5 mm
2∙ 2635 ∙105 −2,64

2 s2 σ ac −3 5
H 2≤ ; s 2 < s1 STAS 2 ∙ 15∙ 10 ∙ 2635∙ 10
ρ f g ( s2 + D ib ) −3 2 67 , 001
= 1200∙ 9,81 ∙(15 ∙10 + 2, 5) = m

Se calculeaza H 1 - H 2 = 225-267,001 = -42,001 m

2,5
E si
L'1i ≤0 , 5191 H −1 11
2,06 ∙ 10 ∙ 0,015
2,5

ρf g D ni
1,5 1,5
= 0,5191 ∙ 1200∙ 9,81 ∙0,965 ∙ 2 25 = 1 m

D ib +2 si D ib i
D ni = i
= + si 2, 5+2 ∙15 ∙ 10−3
2 2 = 2 = 1,265 m

Deb = D u + 2 s1 = 2,5 + 2 ∙ 15 ∙ 10−3 = 2,53 m

D s =a 11 D eb = 1,3 ∙ 2,53 = 3,28 m

'
Gb M =1,2⋅GbM = 20,90 MN

i=n
G'b M = ∑ Gbi=∑ πγo li si ( Dib +si ) i
∙ ∙ ∙ 10
−3

i=1 = 3,14 7850 225 15 ∙ ( 2,5

+ 15 ∙ 10−3 ) = 17,34 MN

S-a realizat o prezentare generalà a sistemului de manevra neconventiona dupà care s-a

adaptat schema functional de principiu, in functie de care s-au calculat elementele componente
ale acestuia.

Parametrii functionali de proiectare au fost stabiliti pornind de la conditile impuse de procesul

tehnologic, date in terna de proiect.

55
S-a efectuat un studiu asupra caracteristicilor functionale ale sistemului de lucru.

De asemenea, s-a realizat calculul de rezistentä al principalelor elemente componente, indicând

si principalele restrict din punct de vedere tehnologic.

S-a urmárit ca solutile adoptate sã fie accesibile nivelului tehnologic existent in intreprinderile
specializate in utilaj petrolier. Pe cât a fost posibil s-au folosit elemente tipizate.

Capitolul 6 .Norme de tehnica a securitatii muncii

Punerea in functiune a instalatiei presupune respectarea urmatoarelor conditii :

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala
in conditii de protectie a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru
prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii, adecvate conditiilor concrete
de desfasurare a activitatii respective, prin instructiuni proprii.

56
Punerea in functiune a instalatiei presupune respectarea urmatoarelor conditii :
- Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a
muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Normele specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de protectie a muncii valabile
pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;
- Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in
procesul muncii;
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul
sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;
- controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
- fundamentarea programului de protectie a muncii.

BIBLIOGRAFIE
1. Niculae C . – Utilaje pentru foraje special , Curs Universitar 2020-2021
2. Iordache , C . – Forarea sondelor cu diametru mari , Bucuresti , Editura Tehnica 1983.

57