ANUL III. - No.

MERCURI, 25 DECEMBRIE 1885

RISETE APARE IN TÖTE

ADMINISTRATIA ABONAMENTUL
Strada 24 DIRECTIUNEA UNUI COMITET tarn

in zadar reteveele doctorului Retevelscu are ifos de

AJUNUL ameninta haita. La noi lucrul sta nu e ceva
Tabloul presinta cele desastróse- -
Céta veselä, de fete, de LupT, etc., de Dima Pingea, De 'ntrebi cum se cutare
Cu ciomegile traista pe spete, care a cu pdtice la cisme Ce 'n bine, vede de somn,
A plecat cu Ajunul céta, la venirea haitel era se cat p'aci, A ajuns mare, numal minciuni ?
se cu spurcatul ger ! nu intervenea Morunul a le lasa plelea - La este tara sfintelor minuni."
Co
la nejupuita. un prim-ministru. un
opresc prin .

: Ni se spune d doctor Morcovici va fi numit bun cu copite sä

in curénd director conductor al teatrului ministeru al plac .
un covrig
mor de frig ; anti-national locul d-lui Gri-gri, care a devenit - La d'astea des se
un impotent. Un nimica, un cotar,
mö de pr ; Bérlad ne daca Ti face ministru
o nuca hagiul deputat, a cum-va in Par' am pe timpal lui Septim Sever
m cu capul de !
sesiune. Le facem cunoscut tot timpul dis- Ce consul pe al
in voióse Romnil le 'mparte in tot cu
mere, nucl, alune, tóte ce-an cerut ; nu pentru a vorbi ci pentru a aer. Fin' nu de giaba suntem
La mid, le face tot parte dispune de un talent rar arta cascatulul, cat D'aceia din Pesta, Viena. Berlin
Ca sä nu se certe'n !... dea batut ! diurnitti din clasa iute ce vin.
devenit
pentru ce ? spus
c'un mann, Degeratul minister s'a carpit in dar la noi sunt tóte josul in sus ,
abia pa§este, :
Claponul de Pitetti crede inlturarea sa la scamatori,
De mr-ar da, o ! esto o cestiune de Ignat, jertfa pe altarul Care te adesea
shnte !" La o casa mare
colectivist. Sic.
Se intra'n curte c'un glas pierdut
: Buna diminéta ! " ! claponului cu
ce v cer acurna, am cerut . de d'antia a numit decan al fa- FORTIFICATIUN1
de
Dreptute, schingiuitA,
!
Relativ la avansare a Dima-Pingea, Cupole
doctorul Reteveescu a anuntat o interpelare guver-
favoritismu
nu cu scop de a i se conferi d-sale demnitate. In cercurile literare s'a discutat ca in
Cu-al frate nepotisnlu !
in luptele pentru haiticul sanul academicianilor : turnurile blindate tre-
pentru D
buesc numite la denumirea
Un guvern pe placul !
daca trebue preferim imprurnutul prin
de popor
lar nu mijlocirea germanilor cuvntului :
omorator !
dat argumente in favorul :

Abia qice pe corpu-I ca ninsórea CA LA NOI LA NIMEM ca in favorul :

de bate, bice, carnea ce'l Guvernarnentalii, intre ce in
pe cand el o : la noi e nepomenit favorul cuvéntului era :

Na, dreptate, n'a le-am dat Vezi adese de rmäl uimit, Ne-am obitnuit primi töte prin
stranu ce-ar veni la noi germanilor mers bine, de tot ;
Nicodem Ar : la este la dar adoptat cuvatul de ce
prin n'am ca ?
un ministru in gura mare Acela care decide despre töte
Sue la spuind sus tare : opiniunilor colectiviste, materie
M duc mi-o cand o de furnituri, Eugenie Carada consultat
Are drept ori cine punse in mod sententios :
Pingelescu din Pitettf, de Cand e vorba alegem intre don
Cand pe X care trece de
in cantitate mare, se
carte, doctor drept, pe cea
burduf
cu de putci, a intreprins o
in
este la Culte, maine la Rsboi, ideia mai bine corect. Afacerea In sine
de Giurgiu, Poti la nimeni cum este la este o afacere de
stropite la mAsea, de d. Rose primarul, cu adoptat de este mai co ideia
Giurgiuveni Cand pe un óre-care ce
p'aci s'o patä calea un Lup, Ce eri bine n'avea Ast-fel colectivitatea a cupolcle.
 - Ce ?... hartan vede'n departare,
POMUL COLECTIVIST rotindu-se : catre bine
locul, vede nu
D-le nu s'ar putea rogi pe dame noroc ceva simtind.
Mare chef ! Vizirul a oranduit un putin in ca v spun ?...
maI cursa o
Pentru la
Fie care are partea, fie-care va primi Tot in e vorba La - se gandesee,
dar, ra bine, cum - Ce are ? Erea de
- Nu sigur, ceea ce fórte Leule, mergènd la
De tricolore ; bine conservatA. 0 'nseinnata colo :
'ndúie de grozav ;
Un de carne proa inare,
Colea grase dincóce concesiunt
, La tribunalul corectional : Dar d'acolo nu am
Pentru ce's la moda tóte singuri bun! ; : - Nu nevasta. dar Am tine
Ici chila, colea Libertatea ca
nedrepte pentru :- d-le pretedinte, la cercotare tu cu mine
Trl vecine. bugetul, de servind acum de felul sunt anemic, reco- de
biet, acestea puse in pomul de imindat carnea cu sange !... cu
pea. rege l-a reconoscut,
Sus pe-o o 'n gura, Pléca poftiro,
o ;
Tônrul Gogu e lulea Leontina,
Dar... 'n bietul s'a
Steaua" cea a din republicanele nóstre.
trecute se duce la dar la i se Vulpea de departe
socóte e rege batjocoria,
serbAriT, ca comis servitórea, o durdulie. Acosta din cursa 1-cere,
De guvern, o consfintire un nedescris. Gogu, vqénd'o, o de : Dar vulpea de alte mofturi vorbia
Beat de vin fericire, el apare - e ?
minte ca bine
in vérf p'un galon de
tare.. - Nu, d-le, dar pot s'o inlocuesc CA sceptrul nu te
Sfinta Mita, la serbare, ea cu partea sa tron prostia este tot in tine,
Cu Papagalescu, care n'o póteun minut Un domnitor serviciile sale Fumuri:e nu te
pe vis-avis de vduve. lar atuncia de supérare,
State-Sec Maiorescu cu Serviciile primite efectuate cu promptitudin . e, Incepu sA -
Vulpea
Cate un curent ferbinte de negru negotin fruniósa vduvA cere domnitorului a'i spune cu ce pe
de de Florica, spre-a se putin. s'ar putea achita de galantomia sa.
P'alte dou Claponul din - Cu adresa d-vóstrA, cu nsastrn- lumea se
De vulpea adesea
De se a la Vornicu pungatul ; pr domnitorul.
vestita Violenta" prosta ce sar ochi, - Strada Prudentei No.... bis. Gheorghe Urzica
Le cu ciomagu le 'n de-de ochi... voi a se retrage, dar, vduva, cu un
gest afectuos aduce aminte : Nu uita numrul bis...
Astea sunt presenturi rnandre ce le Vizirul Deslegarea este :
Nitte ca leacu
- Nu sciü, de v putea servi cu Ad trimes din dd. Elena
acósta. rescu , George D Crangureanu , Constantin Eremioscu ,
Bey-Sadea Bostan Smintica, rcorette pe-asistenti, Constantin I. S;amatescu, D N. Sachelarie, N
Oferind la cu miros de un medic, scos din röbdare, pe só- lescu, C. Ciocanescu, de la Filaret, de la fi-
Alecu ; din Elisaveta ;
S'at compot cu miere dovleac de la motie, care nu'l lasa de cum In pace, atat de din Paulina Emilia Trandafirescu, Pelisie Costi-
Ori de masline, de... piftie.. tare acósta ce cat putu, nescu ; din Galati, Georges Jean din Z.
cu p6rul in mainile ginerelul. Eprascia. Stefan N Enescu,
Corpul muced e 'n tandrete cu ;
Sergentul de atras de sparse
Sfetnici' ce tesaurul

El le le el e ele procletu;
-E aci, d-le ? A e§it de sub se de
- Ce ?... E o de Ilfov :
El nebun el cu minte ; orbi e imprat. Privette, suntem nesimtitori !...
va poporul va fi orb nevindecat !.. Cole ctivist
care se un (arap)
a sa, o de d. Stamat Culec-
NATVITATI intelnind'o o
in cap alegere.
de
tivist apelpisit, premiata de comitetul perma-
Un cu fu oprit la :
- buna mea nu spus sunt nent de Ilfov.
- Cum te m cApitanul de in

A pe
- Costache, d-le rspuuse acesta colonel cam tomnatic conversa o
:

- Dar familia ? in anT. anul 1886, in editura OficiuluT de Publicitate

- Am
? tranul scArpinandu-se
!...
D-ra contand pe puterea spiritului pe
bietul colonel, care - se vede - scia ceva despre el,
Strada Academiel 18.

se póte colonele, ca d-ta o Magazinul Voiagior" al I. C. Cos-

Intre se pe scara uni- sitie atat de mare o
tinescu, Calea S2, are
nu fi o ? public o de de
ce miros al
!

unul batista la nas...

de nene !
vede
- póte, colonelul ; inaintea o- precum o colectiune de
compania barometricA n'a dat de mult chilor v am d-vóstrA, putern imbtrani concurand ele in frumusete. Acest
cuceriri. magasin cea ocasiune pan-
!... amice, nu veqi colea sala senatu-
!... te de-a intra !... tru cadouri de anul cu pretur1
Un sgarcit la culme, e in unui
doctor nervos, un fel de ... doctorul Morcovici.
de bancherul pe
Tranul, s Ciu1inu1" : Teatru Dacia, in represen
- Cat datorez, doctore ? date de o sub directiunea N.
Hagiescu.
- cum sania se duce pe ;
- Nimic !
- ! multumesc, bancherul uturat-
are sprintenA,
- de ce ! 0 d-tale Sala Bosel.-,Duminecä 29 Decembre, bal
va urma regulat in tot cursul carnavalu-
- Da, e sunt pricina ; Martia, Joia Dumineca.
se
D'ar fi abia ar merge ; ei atunci ar fi cu vina.
- De ce in ?
Ciulinul
- Mi-a murit, relache din causa
Dac'am o
se vede, trag pe-a
cu o sanie, -
de mult tot
- asta nu se póte ! Glumetti ! Sócrele nu
!

batorilor.
pe La dou ore
CrAciunului
pentru re-
pe brand ..] !
duse. Teutru sub directiunea d lui Klein.
negri. GimnasticA

SPINI LEUL romane.

un
§ansonete d. I D Ionescu.-Intra-

cea
berbant de frunte de de prin sale vorbo multi a Mod. Gr. Luis,
vremea lui Caragea e citat ca tor Po slabl
proces. prin codru