Sunteți pe pagina 1din 2

Scoala Clasica Mergand pe firul istoriei gandirii economice remarcam prezenta unei doctrine.. a unei scoli clasice..

*Perioada clasica a tinut aproape un secol , in care capitalismul cauta solutii pentru propria sa organizare, pentru satisfacerea unei populatii care tot crestea si pentru a face fata concurentei straine

prima referire si utilizare a expresiei de clasici apartine lui Karl Marx pentru a desemna si delimita 2 curente de gandire economica francez si englez Joseph Schumpeter considera ca perioada clasica e o perioada specific engleza Anglia vine cu 4 economisti de baza in cadru clasicismului: Adam Smith ( care este considerat si parintele economiei politice) David Ricardo, Tomas Malthus si John Stuart Mill. Franta iese in evidenta cu Francois Bastiat si Baptiste Say

Scopul scolii clasice era cercetarea cauzelor imbogatirii natiunii

Metoda folosita e cea a abstractiei stiintifice si a deductiei Universul preferat este individul, egoist, rational, mai apt decat statul in a produce bogatie Filosofia economica a scolii clasice LIBERALISMUL Clasicismul este o reprezentare aproape desavarsita a valorilor liberalismului economic.

Clasicismul dezvolta pe esafodajul fiziocratiei si a altor teorii existente o noua constructie care are la baza urmatoarele idei: Libertatea este conceptul de baza in jurul caruia se construieste intreg esafodul clasic, libertatea si nu reglementarea, indivizii fiind liberi sa produca si sa vanda cat vor si catre cine vor.. la interior sau la exterior Egoismul este o virtute Calcul permanent intre bine si rau.. intre castig si pierdere

pentru a ajunge la optim Subiectul activitatii economice este individul HOMO ECONOMICS RATIONALIS logic si rece, imoral la nevoie si mai apt decat statul in a produce bogatie. Proprietatea privata este baza sistemului institutional.. reglementand raporturile contractuale dintre indivizi. Statul clasic este un paznic de noapte, un stat minim .. nu si abstract.

Piata este locul central in care se desfasoara activitatea economica, piata stabilind castigatorii si pierzatorii din piata.

S-ar putea să vă placă și