ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

PROIECT DE CERCETARE

EFECTUL INFLUENȚATORILOR ONLINE ASUPRA

COMPORTAMENTULUI DE CONSUMATOR

AL TINERILOR

PROIECT REALIZAT DE: Ioan – Loreni JERDEA

GRUPA 4

BUCUREȘTI, 2018
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

TEMA PROIECTULUI DE CERCETARE

Așa cum atestă și titlul, tema acestui proiect de cercetare este determinarea efectului
pe care îl au influențatorii online asupra comportamentului de consumator al tinerilor și
analizarea acestuia din punct de vedere social (insistând cu precădere pe gradul de eficiență
deținut de strategia de promovare a produselor și serviciilor prin intermediul „online
influencers”).

În anul 2017, aproximativ 2,46 miliarde de persoane au accesat rețelele sociale cel
puțin o data pe lună (“eMarketer Updates Worldwide Social Network User Figures,” 2017).
Acest lucru a condus, inevitabil, la penetrarea acestei piețe digitale de către companiile care
se ocupă cu promovarea produselor și serviciilor. Pentru a crea strategii de promovare
eficiente și de impact, aceste companii au fost nevoite să se adapteze noilor condiții și să
găsească noi instrumente pe care să le poată folosi.

Influențatorii online reprezintă un instrument important, în acest sens. Conform lui

Duncan Brown și Nick Hayes (2008), un influențator este un terț care poate schimba în mod
considerabil decizia de cumpărare a clientului, însă nu poate fi niciodată răspunzător pentru
acest lucru.

Având în vedere dezvoltarea continuă și accelerată a rețelelor sociale din ultimii ani,
precum și necesitatea creării unor noi strategii de promovare, consider că acest subiect este
unul de actualitate și cu un potențial de utilitate ridicat. De asemenea, luând în considerare
faptul că numărul influențatorilor români este în continuă creștere, găsesc interesantă o
cercetare care să analizeze acest fenomen la nivelul României.

2
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

IPOTEZELE

I1: Cu cât tinerii petrec mai mult timp pe rețelele sociale, cu atât vor fi mai
tentați să achiziționeze produsele recomandate de către influențatori.

Prima ipoteză a cercetării prezice faptul că utilizatorii tineri care petrec mai mult timp
pe rețelele sociale tind să fie mai tentați să achiziționeze produsele recomandate de către
influențatori. În acest caz, variabila independentă este timpul petrecut pe rețelele sociale, iar
variabila dependentă este intenția utilizatorului de a achiziționa un produs sau un serviciu.

Aceasta nu garantează faptul că întotdeauna influența se transpune în vânzări, însă

subliniază o corelație posibilă între influență și instaurarea dorinței de a cumpăra produsul
recomandat de o persoană admirată (influencer-ul).

Ipoteza urmărește, de asemenea, un fir logic: dacă un utilizator petrece mai mult timp
pe rețelele sociale, atunci acesta va observa mai multe postări (și mai des) și va avea mult mai
multe șanse să le observe pe cele care conțin produse recomandate; dacă va observa acele
postări ale persoanelor (influențatorilor) pe care le admiră și în care au încredere, atunci va fi
mult mai receptiv la ideea de a își achiziționa acele produse.

În plus, tinerii sunt de trei ori mai predispuși să acorde importanță rețelelor sociale
atunci când decid să cumpere ceva, întrucât consideră blog-urile mult mai obiective, iar
comentariile mult mai transparente. (Benoit, 2014)

I2: Cu cât influențatorii au un aspect fizic mai plăcut, cu atât promovarea va fi

mai eficientă.

Cea de-a doua ipoteză face referire la măsura în care aspectul fizic influențează
succesul promovării unui produs sau unui serviciu. În acest caz, variabila independentă este
aspectul fizic al influențatorilor, iar variabila dependentă este eficiența campaniei de
promovare (valoarea absolută a „reach”-ului (numărul persoanelor care văd postările

3
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

sponsorizate), numărul de vânzări propriu-zise datorate postărilor respective, impactul asupra

opiniei publice, etc.).

Influențatorii folosesc intens această trăsătura a comunității lor și fac eforturi

considerabile pentru a arăta cât mai bine posibil în fotografiile/ videoclipurile pe care le
postează pe rețelele sociale. Aceștia se asigură întotdeauna că stau în poziții favorabile, că
machiajul este pus la punct, că lumina este potrivită, precum și multe alte trucuri de
fotografie și postprocesare foto. (Brooke Erin Duffy & Emily Hund, 2015)

Evident, în ciuda nivelului ridicat de plauzibilitate, această ipoteză poate fi validată

doar prin intermediul datelor obținute prin cercetare.

I3: Dacă promovarea plătită este una evidentă, atunci utilizatorii vor evita
achiziționarea produselor recomandate.

Cea de-a treia ipoteză a cercetării face referire la importanța încrederii în influențator.
În aceasta situație, variabila independentă este superficialitatea/ caracterul comercial (de
exemplu: promovarea nesinceră a unui produs, în condițiile în care nesinceritatea este
vizibilă), iar variabila dependentă este intenția utilizatorului de a achiziționa produsele/
serviciile promovate.

Această ipoteză vine ca urmare a experiențelor proprii, precum și a opiniilor aflate de

la alte persoane. Acestea nu sunt conclusive, bineînteles, așa că am considerat interesantă
integrarea ipotezei în proiectul de cercetare.

Influențatorii se bazează foarte mult, în activitatea lor, pe încrederea pe care le-o

poartă persoanele care îi urmăresc. Dacă acea încredere este una ridicată, solidă, de
necontestat, este foarte probabil ca urmăritorii să fie receptivi la recomandări. Uneori, însă,
este evident că un influențator promovează un produs sau un serviciu într-un mod nesincer,
doar în scop comercial, iar acest lucru este posibil să afecteze încrederea și să determine o
reticență în implementarea recomandării de către utilizatori.

Cazul prezentat anterior se întamplă frecvent, întrucât unii influențatori pot deveni
ahtiați după beneficiile financiare, ceea ce determină reducerea autenticității. Astfel,
utilizarea influențatorilor online în scopuri de marketing va deveni ineficientă. (Sassine,
2017)

4
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

EȘANTIONUL

Luând în considerare tema cercetării, am decis să aplic chestionarul unei populații

N=200, alcătuită din tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, atât de sex masculin, cât și
de sex feminin, care provin atât din mediul urban, cât și din mediul rural și care dețin un cont
pe cel puțin o rețea socială.

Pentru a obține date precise și reprezentative din punct de vedere statistic, am

considerat potrivită cercetarea cantitativă, întrucât este una de profunzime, conclusivă și
permite intervievarea unui număr ridicat de persoane, datele putând fi analizate din punct de
vedere statistic. De asemenea, în acest fel cercetarea va fi una obiectivă și independentă de
context. (Chelcea, 2004)

Eșantionarea este una neprobabilistă, pe cote, metoda de cercetare aleasă de mine este
sondajul de opinie, iar metoda de investigare este chestionarul autoadministrat. Având în
vedere populația, consider că utilizarea unui formular Google facilitează accesul rapid și
simplu, ușurând astfel completarea chestionarului. Formularul va fi distribuit atât prin
intermediul mail-ului, cât și prin intermediul rețelelor sociale, această metodă fiind în
concordanță și cu subiectul cercetării, care implică utilizarea internetului și a social media.

Structura întrebărilor formulate, precum și a variantelor de răspuns este una simplă,

care nu va crea niciun fel de problemă de înțelegere respondenților. Întrebările vor viza
obținerea unor detalii legate de utilizarea rețelelor sociale, scopul utilizării, gradul de
urmărire a influențatorilor online, modalitățile de decizie a produselor achiziționate și efectul
pe care îl au influențatorii online asupra acestor decizii economice.

Răspunsurile vor fi, în mod evident, anonime și confidențiale, iar la final vor fi
adăugate într-o bază de date, în vederea centralizării și analizării din punct de vedere statistic.

Timpul necesar completării integrale a chestionarului este de aproximativ 15 - 20 de

minute.

5
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

CHESTIONARUL

Chestionarul online poate fi accesat aici: https://tinyurl.com/ChestionarMCSC

Bună ziua!

Mă numesc Jerdea Ioan-Loreni și sunt student la Facultatea de Comunicare și Relații

Publice, specializarea Comunicare și Relații Publice, din cadrul Școlii Naționale de Studii
Politice și Administrative.

Scopul cercetării se referă la identificarea relației dintre influențatorii online și tinerii

români utilizatori de rețele sociale, axându-se cu precădere pe efectul pe care îl au acești
influențatori asupra comportamentului de consumator.

Vă rog să citiți întrebările cu atenție și să răspundeți în mod sincer, întrucât de

sinceritatea dumneavoastră depinde valabilitatea studiului. Răspunsurile vor fi confidențiale
și anonime, fiind folosite doar în scop academic. Menționăm că nu există răspunsuri corecte
sau greșite.

Completarea chestionarului durează aproximativ 15-20 de minute și toate întrebările

sunt obligatorii.

Î1: Aveți acces la internet?

 Da
 Nu

Î2: Sunteți utilizator al unei rețele sociale?

6
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

De exemplu: Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat, Tumblr,

Pinterest, LinkedIn, Reddit

 Da
 Nu

Î3: Ce rețele sociale folosiți cel puțin o dată pe lună?

Puteți selecta oricâte variante de răspuns doriți.

 Facebook
 Instagram
 Twitter
 Pinterest
 Snapchat
 LinkedIn
 Reddit
 Tumblr
 Altele: ___________________________________

Î4: Care este motivul principal pentru care folosiți rețelele sociale?

Puteți selecta o singură variantă de răspuns.

 Pentru a comunica mai ușor cu prietenii

 Pentru a posta și vizualiza conținut (fotografie, filmulețe, muzică, etc.)
 Pentru a îmi petrece timpul liber
 Pentru a mă menține informat (cu privire la știri, evenimente, etc.)

Î5: Ce activități desfășurați cel mai frecvent pe rețelele sociale?

Trebuie să alegeți trei variante.

 Comunicarea cu alte persoane

 Extinderea cercului de prieteni
 Urmărirea blog-urilor / vlog-urilor
 Urmărirea activității unor persoane celebre
 Urmărirea știrilor
 Vizionarea unor clipuri video
 Urmărirea activității unor persoane apropiate

Î6: Cât timp petreceți, în fiecare zi, pe rețelele sociale?

Puteți selecta o singură variantă de răspuns.

 Mai puțin de două ore

7
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

 Între două și patru ore

 Între patru și șase ore
 Între șase și opt ore
 Mai mult de opt ore

Î7: Urmăriți profiluri populare (influencers)?

De exemplu: profiluri cu mulți urmăritori, profiluri de-ale persoanelor

publice, bloggeri, vloggeri, etc.

 Da
 Nu

Î8: Ce fel de influențatori urmăriți?

Puteți selecta oricâte variante de răspuns doriți.

 Celebrități
 Bloggeri / Vloggeri
 Modele
 Politicieni
 Jurnaliști
 Altele: ___________________________________

Î9: Câți urmăritori au influențatorii pe care îi urmăriți?

Puteți selecta o singură variantă de răspuns.

 Mai puțin de 10000 followers

 Între 10000 și 50000 followers
 Între 50000 și 100000 followers
 Mai mult de 100000 followers

Î10: Cât de multă încredere aveți în influențatorii pe care îi urmăriți?

1 – deloc; 2 – aproape deloc; 3 – așa și așa; 4 – destul de multă;

5 – foarte multă

1 2 3 4 5

8
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

Î11: Ați observant recomandări de produse / servicii făcute de către

influențatorii pe care îi urmăriți?

Se consider recomandări atât cele directe, cât și cele indirecte (de

eemplu, postarea unei fotografii cu noua cream/ noul electrocasnic/ noua
jachetă, etc.)

 Da
 Nu

Î12: V-a determinat vreodată vreun influențator să achiziționați un produs /

serviciu?

 Da
 Nu

Î13: Cât de mult contează aspectul fizic al influențatorilor?

1 – deloc; 2 – aproape deloc; 3 – așa și așa; 4 – destul de mult; 5 –

foarte mult

1 2 3 4 5

Î14: Dintre următoarele imagini, care vă atrage mai mult?

9
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

Î15: Dintre următoarele imagini, care vă atrage mai mult?

10
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

Î16: Ce părere aveți despre postările sponsorizate pe care le fac influențatorii pe

care îi urmăriți?

1 – rea; 2 – destul de rea; 3 – nici bună, nici rea; 4 – destul de bună; 5 –

bună

1 2 3 4 5

Î17: Ați cumpăra un produs recomandat de către un influențator dacă ar fi

evident că a fost plătit pentru a îl recomanda?

 Da
 Nu

11
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

Î18: Care este sexul dumneavoastră?

 Masculin
 Feminin

Î19: Care este vârsta dumneavoastră?

___________________________________

Î20: Care este nivelul dvs. de educație?

Bifați ultimul nivel de educație obținut sau, dacă este cazul, pe cel pe
care îl urmați în prezent.

 Școala gimnazială
 Liceul
 Școala postliceală
 Studii superioare (universitare)

Î21: Care este ocupația dumneavoastră?

 Elev
 Student
 Șomer
 Angajat

Vă mulțumesc mult! O zi frumoasă în continuare!

12
 Facultatea de Comunicare si Relații Publice

Bibliografie

Benoit, L. (2014, June 11). Study: Millennials Rely on Social Media for Shopping Decisions.

DBusiness. Retrieved from http://www.dbusiness.com/daily-news/Annual-

2014/Study-Millennials-Rely-on-Social-Media-for-Shopping-Decisions/

Brooke Erin Duffy, & Emily Hund. (2015). “Having it All” on Social Media: Entrepreneurial

Femininity and Self-Branding Among Fashion Bloggers. Social Media + Society,

1(2). https://doi.org/10.1177/2056305115604337

Brown, D., & Hayes, N. (2008). Influencer Marketing: Who Really Influences Your

Customers? (1st ed.). Hungary: Butterworth-Heineman.

Chelcea, S. (2004). Iniþiere în cercetarea sociologicã. București: Comunicare.ro.

eMarketer Updates Worldwide Social Network User Figures. (2017, July 17). eMarketer.

Retrieved from https://www.emarketer.com/Article/eMarketer-Updates-Worldwide-

Social-Network-User-Figures/1016178

Sassine, R. (2017, April 17). What is the impact of social media influencers? Digital Me Up!

Retrieved from http://digital-me-up.com/2017/04/06/impact-social-media-influencers/

13