Disproteinemia din sindromul inflamator acut

Proteinele de faza acuta sunt o clasa de proteine a caror concentratie plasmatica creste (proteine
de faza acuta pozitive) ca raspuns la inflamatie. Exista si proteine de faza acuta negative, a caror
concentratie scade.
Ca raspuns la injurie, celulele inflamatrii locale (neutrofile si macrofage) secreta numeroase
citokine in sange, iar ficatul raspunde prin producerea reactantilor de faza acuta pozitivi. In acelasi timp,
productia altor proteine este diminuata-reactanti de faza acuta negativi.
Ca si ex de boli in care apare acest sindrom: encefalita, meningita, miocardita, amigdalita, abces
dentar/hepatic, panaritiu. Toate acestea au in comun acest sindrom.
In inflamatia acuta citokinele proinflamatoare stimuleaza hepatocitele sa sintetizeze in exces niste
proteine care poarta denumirea de reactanti de faza acuta, iar titrul lor poate sa creasca de pana la 10x
fata de valoarea normala. De ex: cel mai cunoscut reactant de faza acuta e proteina C reactiva care e si
cel mai fidel indicator de faza acuta in inflamatii; fibrinogenul; o serie de enzime care au rolul de a
anihila substantele bactericide din granulele leucocitelor, adica niste inhibitori enzimatici. Alfa 1-
antitripsina limiteaza actiunea tripsinei care are rolul de a distruge proteinele din... alfa 1-glicoproteina
acida, alfa 2 macroglobulina, haptoglobinele, celuloplasmina, transferina.
Titrul acestor reactanti de faza acuta creste foarte mult in inflamatii ceea ce a dus la denumirea
lor de reactanti de faza acuta.
Proteina C reactiva=opsonina este cel mai fidel reactant de faza acuta in inflamatii. Ea este prima
al carei titru creste in inflamatii si anume creste la 6 ore de la debutul inflamatiei, iar pentru ceilalti se
intampla dupa 12-24 de ore. E si prima a carei titru scade cand inflamatia cedeaza, adica trece din faza
acuta in subacuta si tinde sa se cronicizeze. E imortanta medicolegal. Prin faptul ca scade foarte repede
e si un indicator al faptului ca tratamentul e eficient – putem renunta fie la doze mari de med fie la clase
AINS.
Exista situatii in care titrul prot c nu creste atat de mult. Cu toate astea unele afectiuni se pot
acutiza si noi putem dovedi asta dozand proteina c de inalta sensibiliate AS-CRP- e atat de senbilia incat
poate sa inregistreze si cresteri mici ale prot c reactive.
Haptoglobinele. Hemoglobina libera e legata de haptoglobina intr-un sistem macromolecular.
Deci ea impiedica precipitarea hemoglobinei cand se produce hemoliza fiziologica. In cond de hemoliza
accentuata, suprafiziologica, sistemul haptoglobinic se poate epuiza, in aceste conditii se alcalinizeaza
urina pt a impedica precipitarea hemoglobinei astfel incat sa nu se infunde tubii renali. Aceasta
procedura se foloseste in transfuzii sau la pacientii cu anemie hemolitica.
Cand avem sange de transfuzat, e posibil ca in acest sange sa existe exces de anticoagulant, iar in
timpul transfuziei se leaga ionii de calciu din circulatia primitorului; e posibil ca ne mai fiind destul calciu,
canalele de sodiu sa nu mai fie deschise si sa se produca o depolarizare a celulei, a potent memb de
repaus, iar un stimul sub. sa produca excitatie. In concluzie in transfuzii trebuie sa ii dam pacientului si
calciu pentru a nu exista riscul sa faca hipocalcemie
Tetamia poate si acuta sau latenta. Criza de spasmofilie e gresit. Spasmofilie=tendinta
Ceruloplasmina este transportorul cuprului in organism. Cupru liber e toxic, iar din acest motivla
absorbtie el e preluat si transportat de ceruloplasmina si eliberat doar acolo unde e nevoie. Exista o
boala ereditaara in care exista deficit de ceruloplasmina. De ex pacientii cu boala wilson intr-o forma

103
usoara pot avea depuneri de cupru la nivelul membranei descemet din cornee ceea ce face ca zona
respectiva sa se coloreze si sa apara ca si cum ar fi proiectata pe iris sub forma inelului kayser-fleicher->
se depune foarte aproape de epiteliul cornean, spre camera anterioara.
Maj reactantilor de faza acuta sunt proteine care migreaza la electroforeza in baza alfa 1 si alfa 2.
Asta e si motivul pt care in SIA apare o disporteinemie prin cresterea titrului alfa 1 si 2 globulinemiei.

Proteinemie Albumine Alfa1- Alfa 2- Beta-globuline Gamma-

Totala globuline globuline globuline
N N ↑ ↑ N N
Discret ↓↑ Discret ↓ Discret ↑

Inflamatia acuta poate sa evolueze spre vindecare sau cronicizare. Intotdeauna trece printr o faza
subacuta. In faza subacuta incep sa scada reactantii de faza acuta in special prot c si creste
complementul seric, in special c3 si c5.

Disproteinemia in sindromul inflamator cronic.

Modificarile sunt in zona gamma, astfel incat noi o putem numi ca fiind o
hipergammaglobulinemie de tip policlonal, adica o afectiune in care creste titrul gamma globulinelor
crescand toate fractiunile Ig.
Proteinemie Albumine Alfa1-glob Alfa2-glob Beta-glob Gamma-glob
totala
N N N N N ↑↑
Discret ↓ Discret ↓

Disproteinemia din afectiunile hepatice cronice

Cand celulala hepatica e afectata are de suferit si metabolismul proteic.
In hepatita acuta (boala inflamatorie a ficatului) modificarile sunt foarte nespecifice si nu se pune
diagnosticul de hepatita doar cu electroforeza si nici nu se infirma diag daca electroforeza nu e tipica. In
hepatita acuta nu e nimic care sa sugere prezenta hepatita. Ceea ce exista: prot in general
normale/discret scazute, albuminele discret scazute/normale, nu mai exista reactanti de faza acuta,
hiperbetaglobulinemia, discreta hipergamaglobulinemie policlonala/normala. Pot creste in hepatita
etanolica creste IgA. In hep virusale cresc IgG sau igM. In general cresc toate Ig-urile
Proteinemie Albumine Alfa1-glob Alfa2-glob Beta-glob Gamma-glob
totala
N N N N ↑ ↑
Discret ↓ Discret ↓

104
 Lucrurile se modifica sbstantail in hepatita cronica. E vorba in primul rand de impotenta
functionala a cel hepatice, scade functia de sinteza pt diverse substanta de origine hepatica, inclusiv
proteine. Hipoproteinemie si hipoalbuminemie-in hep cronica sau in ciroza
Pacientii cu hep cronica prezinta hipergamaglob de tip policlonal
Proteinemie Albumine Alfa1-glob Alfa2-glob Beta-glob Gamma-glob
Totala
↓↓ ↓↓ N N N ↑

Scade presiunea coloid-osmotica din cauza hipoalb, ceea ce va face ca apa sa aiba tendinta sa
treaca din sptaiul vascular in spatiul interstitial-> apare acumulare de lichid intre foitele peritoneului,
devine spatiu real=ascita. Hipertensiunea portala duce si ea la ascita. Creste presiunea hidrostatica ca
urmare a hipertensiunii portale. Ascita mai apare la copiii subnitriti, pt ca e hipoproteinemie ca urmare a
subnutritiei

Disproteinemie in sindromul nefrotic

In sindromul nefrotic apar leziuni la nivelul membranei filtrante care o fac permeabila pt proteine.
Initial e selectiv permeabila doar pt anumite proteine – de ex IgG.
La inceput vom asista si la o hipoalbumin, ulterior pacientul pierde si IgG ceea ce va duce la
scaderea gammaglob. Pacientul are albuminurie si hipoalbumin, hiproproteinemie totala si deci
consecinta e ca scade presiunea coloid osmotica si favorizeaza aparitia edemelor-> se formeaza edeme
renale care sunt moi, albe,, pufoase, loc la nivelul fetei mai ales. In sindromul nefrotic vechi permeabilit
mb apare si pt Ig, iar primele sunt igG. Consecinta clinica a hipogammaglob este vulnerabilitatea
imunologica.
Oraganismul reactioneaza si creste rata sintezei de proteine (a tuturor claselor) pentru a
compensa pierderile. Multe din proteine pe masura ce mb e mai neselectiva se tot pierd proteine cu
niste exceptii si a ume exista clase de proteine alfa 2 macroglobulina si betalipoproteinele care fiind
macromolecule nu trec filtrul renal. Pt ca ele au rata sintezei crescute si nu trec filtrul renal, se
acumuleaza in circulatie si compenseaza din pierderea presiunii coloid-osmotice.
Pacientii cu sindrom nefrotic fac dislipidemie care e secundara si foarte caracteristica.

Gammapatii monoclonale
iG sunt sintetizate de plasmocite care vin din limfocit. Exista o clona pt fiecare Ig. Fiecare clona de
plasmocit sintetizeaza o Ig specif. O clona e o formatiune de celule identice intre ele si identice cu celula
mama. Una din cloenele plasmocitare prolifereaza anarhic si formeaza o tumora care se cheama
plasmocitom. Acest plasmocitom se numeste diferit in functie de clona in care prolifereaza.
- igG, igA->mielom multiplu
- igM->macroglobulinemie Walderstrom
Pacientii cu gammapatie monoclonala va avea o cresterea a comp monoclonale pt care clona care
prolifereaza este speciala. Va creste foarte mult.

105
 Comp monoclonal e foarte crescut, in timp ce celalalte sunt prabusite. Pacientul are
hiperproteinemie totala cu comp monoclonal, una din clasele

Disproteinemia din ...

Paraproteinemiile sunt disproteinemiile in care apar proteine anormale.
Exista o clona de ex specializata pt sinteza lanturilor grele de tip alfa, de tip miu, de tip gama, etc.
Clone specializate in sinteza lanturilor usoare.
E posibil ca una din aceste clone sa prolifereze, se formeaza tumora, sufoca celelalte clone. Clona
transformata tumoral va secreta atat de multe comp pt care e speializata astfel incat va duce la
hiperproteinemie. In loc sa se sintetizeze Ig mature, in ser vor fi deficitare ig si ar aparea component
monoclonal in fragment de ig (lant greu sau usor) ceea ce e anormal, pt ca noi in circulatie avem ig
matura.
Paraproteinemiile sunt defapt gamapatii monoclonle sintetizate dintr-o clona care formeaza o
tumora. O clona secreta doar un singur tip de lant greu/lant usor= boala lanturilor grele/ boala lanturilor
usoare.
Pe electroforeza se gaseste hiperproteinemie totala cu o zona gamma foarte putin exprimata, in
schimb in zona pregamma(intre beta si gamma) va fi o parte foarte ingusta, intensa in care migreaza
commponentul monoclonal. Hiperproteinemie totala si de obicei hipogammaglobulinemie dar cu
component monoclonal in zona pregamma.
Se pot diferentia prin Ac monoclonali impotriva unui tip de lant. Uneori pt a deosebi boala lant
grele de boala lant usoare prin proteinuria Bence-jones. Daca se colecteaza urina de la pacinentii cu una
din acele boli si se incalzeste urina, la un moment dat apare un precipitat rezultat din denaturarea
proteinelor din urina. Se pare ca pacientii care au boala lanturilor usoare au aceasta proteinurie B-J,
adica daca se incalzeste eprubeta pana la 60 grade apare precipitatul, dar daca e vorba de lanturi
usoare, fie lambda, fie delta, daca continua incalzirea aeste proteine se resuspenda. Deci consta in
aparitia unui precipitat in jur de 60 de grade, iar daca se continua incalzirea proteinele precipitate se
suspenda.
Electroforeza se mai poate modifica in niste afectiuni, de ex in bolile autoimune (acele afectiuni in
care din cauza unor mici modificari la nivel molecular ale unor componente ale celulelor dintr-un anumit
tesut apar autoanticorpi). Hipergammaglobulinemie , unele doar cu igG, unele doar cu igA.
O alta situatie este situatia la nou nascut si anume se gasesc nivele crescsute de alfa2-
macroglobuline. Fata de adult la nn va fi nivel normal de igG, dar cu celelalte clase de ig scazute si cu
componente proteice mai scazute (vezi ppt).
O alta modificare este situatia pacientilor care au hiperestrogenism(vezi ppt).

106
 O alta situatie este cea a pacientilor care au tratement cu corticoizi pt ca atunci cand un pacient e
pe corticoterapie de obicei creste haptoglobina si prealbumina si uneori poate sa creasca si alfa 1-
antitripsina.
O alta situatie poate fi folosita in diag diferential al unor tipuri de anemie. De ex in anemia
feripriva scade feriprinemia. Feritina e proteina de depozit a fierului. Depozite de fier in maduva. In
aceste depozite fierul e legat de niste proteine-> cand nu e suficient fier, se apeleaza la fierul din
depozite. Hemosiderina odata ce leaga fierul face aproape imposibil reactie de cedare a fierului. Deci in
anemia feripriva fierul se administreaza pana se normalizeaza depozitele. Creste transferina serica-
>proteina transportoaare a fierului. In anemia feripriva se poate absorbi pana la 90% din fierul din
alimente (in mod normal doar 50%).
In anemia hemolitica-> haptoglobinemie scazuta. Daca s ar face electroforeza, la anemia hemolitia
haptoglobinele sunt scauzte iar proteinele din met fierului nu au nici o modificare.
Varitia titrului imunoglobulinelor in timpul vietii
Sistemul imunitar se maturizeaza la 15 ani. Pana la 15 ani organismul e incapabil sa sintetizeze Ig
mature. Chiar daca are toate componentele necesare tot nu poate sintetiza. Din aceasta cauza copiii
sunt vulnerabili. Capacitatea nn la nastere de a sintetiza ig e 0. Doar IgG poate traversa bariera
fetoplacentara. In jurul varstei de 6 luni se atinge un minim al igG (la nastere are cat are mama). Pt igG,
la 6 luni incepe sinteza proprie asa incat cresterea e initial destul de rapida (de la 6 luni la un an), iar
aopoi e mai lenta astfel incat la 12 ani are 75% din capacitatea adultuluii.
Pt igM- 10% la nastere; la 6 saptamani-20%; incepand cu 6 saptamani cresterea capacitatii org de
sinteza e spectaculoasa astfel incat la 1 an atinge prafgul maxim.
Pt igA cresterea e mai lenta: la nastere 0, la 6 saptamani 5%, la 6 luni 15%.
In jurul varstei de 6 luni exista o maxima perioada de vulnerabilitate a nn, pt ca igG s-au consumat
si au ajuns la 50%, igM 50%, iar igA 25%-> perioada de maxima vulnerabilitate biologica a nn (daca e
hranit artificial pt ca daca e hranit natural isi ia ac din sangele matern). In laptele artificial nu a reusit sa
se bage igG care sa fie absorbite si care sa reziste sistemelor enzimatice.
Buletine de electroforeza
Un pacient prezinta dpdv al electroforezei urmatoarele valori: proteinemie totala 50 g/l din care
albumine reprezinta 38%, alfa1-glob 6%, alfa2-15%, beta-glob 20% si gamma-glob 10%.
Un pacient are proteinemia totala 120 g/l din care albuminele reprezinta 47%, alfa1 5%, alfa 2
10%, betta-glob 10% si gamma-glob 32%
Proteinemie totala 6g/100 din care albumine 49%, alfa1-glob 12%, alfa2-glob 19%, beta-glob 15%
si gamma-glob 24%
Proteinemie totala 4,8g/100 din care albumine 42%, alfa1-glob 6,5%, alfa2-12%, beta-glob 15% si
gamma-glob 28%
Proteinemie totala 62g/l, albumine 49%, alfa1 7%, alfa2 10%, betta-glob 16% si gamma 25%.
De repetat digestia glucidelor de la fizio

107
108