Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Forme de coroziune
Coroziunea cavernoas
Se dezvolt n
Coroziunea cavernoas
Coroziunea cavernoas
La proiectarea aparaturii La formarea de depozite fie n timpul funcionrii fie n timpul fabricaiei; Depozite minerale sau organice n zonele cu strangulare relativ a mediului; Produi de coroziune; Dezvoltarea de microorganisme pe diferite zone.
Coroziunea cavernoas
Mecanismul coroziunii cavernoase se explic prin modificarea local a mediului care antreneaz anumite schimbri electrochimice n cavern i ca urmare apar pile de concentraie i un cuplaj galvanic ntre interiorul i exteriorul cavernei
Coroziunea exfoliant
ncepe datorit unor procese galvanice i se propag rapid de-a lungul unor planuri paralele cu sensul de alungire a grunilor sub stratul de protecie. Materialul sufer o coroziune intercristalin avansat, care duce la exfolierea de straturi de pe metal
Coroziunea exfoliant
Coroziunea exfoliant
Coroziunea exfoliant
Coroziunea exfoliant a Al
Produii de coroziune formai de-a lungul grunilor au un volum mult mai mare fa de al metalului de baz i cauzeaz desprinderea stratului de material, uneori sub form de folii subiri separate.
Coroziunea filiform
Este rezultatul unor procese de interfa metal-strat protector, cnd aderena stratului protector este slab (prost aplicat) sau se deterioreaz n timp:
Exemple
Coroziunea filiform sub un strat de acoperire din cauciuc pe o band transportoare din oel carbon.
Exemple
Coroziunea selectiv
Distrugerea prin coroziune preferenial a unui component de aliere sau a unui component structural dintr-un aliaj. Diferitele tipuri de coroziune selectiv au fost denumite dup elementul principal care se dizolv (corodeaz):
Coroziunea selectiv
Exemple
Exemple
Coroziunea selectiv a unei faze cu coninut sczut de siliciu ntr-un aliaj cu siliciu
Diferena de concentraie n oxigen a mediului, duce la formarea de pile electrochimice de concentraie. i provoac o coroziune localizat. Prile de metal n contact cu zone mai aerate a mediului sunt catozi, pe cnd prile mai puin aerate sunt anozi i se corodeaz.
Un metal se va coroda sub pictura de ap unde este mai puin oxigen (zona anodic) i nu se va coroda la marginea picturii unde este puternic aerat
Aerare diferenial
Exemple
Exemple
Exemple
metal vopsit.
Straturile de vopsele aplicate pe metale au rolul de a forma o barier mpotriva difuziei vaporilor de ap, oxigenului, precum i a ionilor de Cl- spre substratul metalic. Coroziunea substratului (a metalului) se produce n zonele unde stratul de vopsea este lovit, prezint zgrieturi, defecte, pori, eterogeniti de grosime i/sau compoziie, zone prin care pot ptrunde umiditatea i agenii corozivi
la mbinri metalice (plci nituite, mbinri sudate sau prin filete); contactul ntre un metal i un nemetal (cauciuc, lemn, sticl, material plastic); depozite de murdrie.
Aciunea coroziv concomitent cu eforturile mecanice statice, provoac coroziunea sub tensiune, iar dac sarcinile mecanice variaz n timp (tensiuni ciclice sau alternative, procesul se numete oboseal de coroziune (coroziune de oboseal).
Coroziune + Tensiune
Coroziune + Tensiune
Exemple
Exemple
Fragilizarea cu hidrogen are loc n timpul depunerilor electrochimice de metale, la decapare catodic sau decapare direct n acizi. Se ntlnete frecvent i n industria amoniacului, la obinerea benzinelor sintetice, n procesele de hidrogenare i dehidrogenare, etc.
Penetrarea hidrogenului atomic n metal, urmat de ionizarea lui (a), crearea de caviti sub presiune (b) i degradarea structurii metalice (c).