1. Generalitati. Descriere generala Ce sunt pompele de caldur ?

Pompele de cldur sunt utilaje moderne care se utilizeaz n ultimul timp ca o alternativ la centralele termice pe hidrocarburi, avnd ns o eficient cu 50-80% mai mare. Pompele de caldura sunt utilaje mecanice actionate electric si ofer posibilitti tehnice de economisire de energie primar (combustibil), n consecint si cu mbunatatirea protectiei mediului nconjurtor, prin reducerea emisiilor de noxe (CO2,NOx).

n situatia realizrii de constructii moderne, cu izolatie termic mbunatatit si reducerea necesarului de caldur, utilizarea pompelor de caldur se preteaz n mod deosebit. O pomp de caldur preia aproximativ 75% din energia necesar pentru nclzire (climatizare) din mediul exterior iar pentru restul, utilizeaz energie electric. Cum functioneaz pompa de caldur ?

O pomp de cldur poate functiona att vara ct si iarna, ceea ce este foarte convenabil din punct de vedere al amortizrii investitiei. n perioada de iarn cldura poate fi captat din mediul nconjurator prin serpentine plasate n aer, sol sau ap (ape freatice, ape curgtoare sau lacuri), din pompa de cldur rezultnd ap cu temperatura maxim de 45-50C care serveste la inclzirea cldirilor.

Pe timp de var cldura preluat din ncperi este evacuat n mediu, realizndu-se climatizarea prin instalatiile interioare aceleasi ca pentru nclzire (ventiloconvectoare) prin care se vehiculeaz un agent la temperatura de min. 7C. Coeficientul de performant uzual al pompelor de cldur este 3-4, ceea ce nseamn c la fiecare unitate de energie electric introdus n sistem obtinem 3-4 unitti de energie termic, diferenta de 2-3 unitti provenind din mediul nconjurtor. Coeficientul de performant este mai mare n perioada de nclzire (iarna). Totodata, coeficientul de performant al pompelor de cldur cu sursa de preluare si evacuare a cldurii apa, este superior celorlalte dou. Avantaje la prima vedere:

- Economii mari realizate fat de orice alt sistem clasic; - Reduc cu 50 - 80% costurile la nclzire si rcire; - Protejarea resurselor naturale si a mediului (nu polueaz); - Echipamente silentioase; - Nu este necesar utilizarea cosurilor de fum; - Nu folosesc flacra deschis neexistnd pericol de explozie; - Folosesc agenti frigorifici ecologici; - Nu necesit personal de exploatare, functionnd complet automatizat; - Fiabilitate ridicat; - Periada de functionare este de 25 ani.

2. Principiu de functionare Modul de functionare al pompei de caldura corespunde modului de functionare al unui frigider dupa cum se vede si din figura 2.1

Fig.2.1 Functionarea pompei de caldura n cazul frigiderului, agentul de racire scoate caldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin intermediul condensatorului aparatului, aceasta se transfera in ncapere. n cazul pompei de caldura, caldura se extrage din mediul nconjurator (sol, apa, aer) s i se conduce la sistemul de ncalzire. Circuitul agregatului de racire se realizaeza conform legilor fizicii. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatura redusa, se conduce ntr-un circuir si consecutiv se evapora, se comprima, condenseaza si se destinde. n vaporizator se afla agent de lucru lichid la presiune redusa. Nivelul de temperatura al caldurii ecologice din vaporivator este mai ridicat dect domeniul de temperaturi de fierbere corespunzator presiunii agentului de lucru. Aceasta diferenta de temperatura conduce la o transmitere a caldurii ecologice asupre agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza. Caldura necesara se preia de la sursa de caldura. Vaporii rezultati din agentul de lucru se aspira continuu din vaporizator de catre compresor si se comprima. n timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor. Vaporii agentului de lucru ajung din compresor n condensator care este nconjurat de agent termic. Temperatura agentului termic este mai redusa dect temperatura d e condensare a agentului de lucru, astfel nct vaporii se racesc si se lichefiaza din nou. Energia preluata n

vaporizator si suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se elibereaza n condensator prin condensare si se transfera agentului termic. n continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere n vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicata a condensatorului la presiunea redusa a vaporizatorului. La intrarea n vaporizator se ating din nou presiunea s i temperatura initiala , astfel circuitul se nchide. 3. Clasificarea pompelor de caldura Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere n conformitate cu care sunt clasificate instalatiile de pompe de caldura, o clasificare completa s i riguroasa fiind foarte dificila din cauza numeroaselor tipuri constructive si conditiilor de functionare. Dupa felul surselor de caldura utilizate pompele de caldura pot fi: - aer-aer: au ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerul ca agent purtator de caldura n cladirile n care sunt montate. La acest tip de instalatii inversarea ciclului este deosebit de usoara astfel n sezonul rece instalatia este utilizata pentru ncalzire iar n sezonul cald pentru conditionare. - apa-aer: folosesc ca sursa de caldura apa de suprafata sau de adncime, apa calda evacuata din industrie, agentul purtator de caldura fiind aerul. - sol-aer: folosesc ca sursa de caldura solul iar agentul purtator de caldura este aerul. - soare-aer: folosesc ca sursa de caldura energia termica provenirta de la soare prin radiatie iar agentul purtator de caldura este aerul. - aer-apa: folosesc ca sursa de caldura aerul iar ca agent purtator de caldura apa. - apa-apa: folosesc ca sursa de caldura apa iar ca agent purtator de caldura tot apa. - sol-apa: folosesc ca sursa de caldura solul iar ca agent purtator de caldura apa. - soare-apa: folosesc ca sursa de caldura radiatia solara iar ca agent purtator de caldura apa n functie de domeniul de utilizare a pompelor de caldura se pot clasifica n: -Pompe de caldura utilizate pentru ncalzirea si conditionarea aerului n cladiri. Aceste pompe de caldura utilizeaza aerul atmosferic ca sursa de caldura, fiind recomandabile n regiunile cu climat temperat. -Pompe de caldura folosite ca instalatii frigorigice si pentru alimentarea cu caldura. Aceste pompe de caldura sunt utilizate succesiv pentru racire n timpul verii si pentru ncalzire n timpul iernii. -Pompe de caldura folosite ca termocompresoare. Acestea sunt utilizate n domeniul instalatiilor de distilare, rectificare, congelare, uscare, etc. -Pompe de caldura utilizate n industria alimentara ca termocompresoare precum si n scopuri de conditionare a aerului sau tratare a acestuia n cazul ntreprinderilor de produse zaharoase, respectiv cel al antrepozitelor frigorifice de carne. -Pompe de caldura destinate industriei energetice. n acest caz , ele sunt folosite pentru ncalzirea camerelor de comanda, sursa de caldura fiind, spre exemplu, apa de racire a condensatoarelor sau caldura evacuata de la generatoarele si transformatoarele electrice.

-Pompe de caldura utilizate pentru recuperarea caldurii din resursele energetice secundare. Se recomanda valorificarea prin intermediul pompelor de caldura a caldurii evacuate prin condensatoarele instalatiilor frigorifice sau a energiei apelor geotermale. -Pompe de caldura folosite n industria de prelucrare a laptelui acestea sunt utilizate simultan pentru racirea laptelui si prepararea apei calde. n functie de modul de realizare al ciclului de functionare, precum si de forma energiei de antrenare exista urmatoarele tipuri de pompe de caldura: -Pompe de caldura cu comprimare mecanica de vapori sau gaze, prevazute cu compresoare cu piston, turbocompresoare, compresoare elicoidale antrenate de motoare electrice sau termice. n cazul acestei pompe de caldura este posibila atingerea unor temperaturi ridicate cu ajutorul sistemelor n mai multe trepte, dar acestea sunt complexe si necesita investitii mari. Problema cheie consta n gasirea unor fluide capabile sa condenseze la temperaturi peste 120C. Utilizarea amestecurilor non-azeotrope poate contribui la solutionarea problemei s i permite chiar atingerea unei eficiente ridicate. -Pompe de caldura cu comprimare cinetica, prevazute cu compresoare cu jet (ejectoare) s i care utilizeaza energia cinetica a unui jet de abur. Datorita randamentului foarte scazut al ejectoarelor si al consumului ridicat de abur de antrenare acest tip de pompe de caldura este din ce n ce mai putin utilizat. -Pompe de caldura cu comprimare termochimica sau cu absorbtie care consuma energie termica, electrica sau solara. Ele prezinta avantajul de a utiliza caldura recuperabila cu un pret scazut s i nu prezinta parti mobile n miscare -Pompe de caldura cu compresie-resorbtie- se afla nca n stare experimentala dar sunt foarte promitatoare deoarece combina avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale sistemelor cu absorbtie. Aceste pompe sunt capabile sa atinga temperaturi ridicate de pna la 180 C si valori ridicate ale eficientei. Agentii termici de lucru pot fi solutii binare inofensive. -Pompe de caldura termoelectrice bazate pe efectul Peltier si care consuma energie electrica. Dupa puterea instalata pompele de caldura pot fi: -instalatii mici: folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate n combinatie cu frigiderele avnd o putere de pna la 1 KW. -instalatii mijlocii: destinate n principal pentru climatizare s i ncalzire pe ntreaga durata a anului n locuinte relativ mici s i birouri. Puterea necesara actionarii este cuprinsa ntre 2 pna la 20 KW iar puterea termica poate ajunge pna la 100 KW. -instalatii mari: pentru conditionare si alimentare cu caldura. Aceste instalatii sunt cuplate de regula cu instalatii de ventilare, de multe ori avnd si sarcina frigorifica servind la racirea unor spatii de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de actionare este cuprinsa ntre ctiva zeci si sute de KW iar puterea termica depaseste n general 1000 KW. -instalatii foarte mari: folosite n industria chimica, farmaceutica pentru instalatii de vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termica depas este cteva mii de KW si din aceasta cauza sunt actionate numai de compresoare. Pentru ncalzirea locuintelor si prepararea apei calde menajere cele mai utilizate variante sunt : -Pompa de caldura aer-apa

-Pompa de caldura apa-apa -Pompa de caldura sol-apa - cu colectori orizontali ; - cu sonde ; Pompa de caldura aer-apa Pompele de caldura sistem aer-apa se pot utiliza n prezent la fel ca pompele de caldura solapa sau apa-apa pe durata ntregului an. n cladiri construite conform standardelor n vigoare, pompa de caldura sistem aer-apa poate functiona monovalent sau monoenergetic n combinatie cu o rezistenta electrica. Sursa de caldura aerul- este foarte usor de procurat si este disponibil peste tot n cantitati nelimitate, prin aer se ntelege utilizarea aerului din exterior. Nu se accepta utilizarea ca sursa de caldura n cladiri de locuit a aerului din interior pentru ncalzirea locuintelor. Aceasta se poate utiliza numai n cazuri speciale, ca de exemplu n cazul utilizarii de caldura recuperata n firmele de productie s i n industrie. n cazul surselor de caldura pentru aer, dimensionarea sursei de caldura se stabileste n functie de tipul constructiv si de dimensiunea aparatului. Cantitatea necesara de aer este dirijata de catre un ventilator ncorporat n aparat, prin canale de aer catre vaporizator, care extrage caldura din aer. Schema unei asemenea instalatii este prezentata n figura 2.2 Caracteristic acestei pompe de caldura este faptul ca poate functiona foarte usor att n ncalzire n sezonul rece, dar si n conditionare n sezonul cald. Datorita temperaturilor scazute ale aerului n sezonul rece eficienta pompei scade considerabil fata de eficienta pompelor care felosesc ca sursa de caldura solul sau apa. Pompa de caldura apa-apa Datorita nivelului de temperatura constant al sursei de caldura, indicele de putere al pompei de caldura se mentine de-a lungul anului ridicat. Din pacate apa freatica nu se gaseste n cantitate suficienta n toate zonele si nu are o calitate corespunzatoare, dar acolo unde conditiile permit, merita sa se utilizeze acest sistem. n cazul apei freatice fara continut de oxigen, dar cu continut ridicat de fier si mangan se ngalbenesc puturile.n acest caz apa nu trebuie sa vina n contact cu aerul sau trebuie tratata corespunzator. Pentru a reduce coroziunea vaporizatoarelor acestea trebuie realizate din otel inoxidabil. Lacurile si rurile sunt indicate pentru obtinerea de caldura, pentru ca ele functioneaza de asemenea ca acumulatoare de caldura. Utilizarea apei freatice trebuie aprobata de catre organele competente (Regia Apelor). Este recomandabil ca apa freatica sa nu fie pompata de la adncimi mai mari de 15 m, costurile pentru instalatia de foraj ar fi mult prea ridicate. Pentru instalatii industriale sau instalatii mari se poate fora s i la adncimi mai mari. Pentru utilizarea caldurii trebuie realizat un put aspirant si un put absorbant dupa cum se vede s i n figura 2.3

Fig. 2.2 Pompa de caldura aer-apa

Fig. 2.2 Pompa de caldura apa-apa

Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali Solul are proprietetea ca poate acumula si mentine energia solara pe o perioada mai lunga de timp, ceea ceconduce la un nivel de temperatura al sursei de caldura aproximativ constant de-a lungul ntregului an s i astfel la o functionare a pompelor de caldura cu indice de putere momentan ridicat. Preluarea de caldura din sol se realizeaza prin intermediul tuburilor din material plastic cu suprafata mare montate n sol ca si n figura 2.3.Tuburile din material plastic (PE) se amplaseaza paralel, n sol, la o adncime de 1,2...1,5m si n functie de diametrul ales al tubului, la o distanta de 0,5...0,7m astfel nct pe fiecare metru patrat de suprafata de absorbtie sa fie montat 1,43 pna la 2 m de tub. Lungimea tuburilor nu trebuie sa depaseasca o lungime de 100m deoarece n caz contrar cresc pierderile de presiune. Capetele tuburilor sunt introduse n colectoare pe tur s i pe retur, care trebuie amplasate la un nivel mai ridicat dect tuburile, pentru a se putea aerisi ntregul sistem de tuburi. Fiecare tub se poate bloca separat. Apa sarata se pompeaza prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulatie, astfel acesta preia caldura acumulata n sol. Prin intermediul pompei de caldura se utilizeaza caldura pentru ncalzirea ncaperilor. nghetarea temporara a solului n zona din jurul tuburilor de obicei n a doua jumatate a perioadei de ncalzire nu are efecte secundare asupre functionarii instalatiei si asupra cresterii plantelor. Dar totusi nu trebuie plantate plante cu radacini foarte adnci n jurul tuburilor pentru apa sarata. Fig.2.3 Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali

Pompa de caldura sol-apa cu sonde Datorita suprafetei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este dificila realizarea chiar s i n cazul locuintelor noi din motive de spatiu. n special n orasele aglomerate, cu suprafete foarte mici spatiul este limitat. Din acest motiv n prezent se monteaza cu preponderenta sonde verticale de caldura pentru sol, care se pot introduce la adncime de 50 pna la 150m. O astfel de instalatie este prezentata n figura 2.5 n acele regiuni cu soluri ce pot fi usor forate sondele din polietilena sunt puse n opera cu ajutorul unor instalatii de foraj cu spalare cu apa. Pentru aceasta se utilizeaza o sapa de foraj cu diametrul de cel putin 90mm. Apa este pompata cu mare presiune prin aceasta sapa de foraj si aduce la suprafata materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat ntr-o groapa n apropierea forajului. Apa n exces este preluata de la partea superioara a acestei gropi si reutilizata n procesul de forare. n momentul atingerii adncimii de foraj prevazute se introduce n gaura de foraj o sonda deja pregatita verificata la presiune si plina cu apa. Apoi sonda de foraj este ridicata s i demontata bucata cu bucata. n final gaura forata se umple din nou cu pamnt. Ca material de umplere se poate folosi betonitul. Daca n timpul forajului au fost perforate straturile impermeabile, acestea trebuiesc refacute la umplere. Pentru procedeul mai sus amintit costurile estimate pentru conditii geologice forabile sunt apreciate la 35-40$ pa fiecare metru de sonda. Aceste costuri sunt nsa puternic dependente de structura subsolului si de procedeul de foraj utilizat. Pentru aceste tipuri de instalatii este necesara o aprobare de la organele competente. Numeroase instalatii cu pompe pentru sonde de caldura, pentru sol functioneaza de multi ani fara a prezenta vreo defectiune si sunt preferate de utilizatori. Conform masuratorilor efectuate n conditii hidrogeologice bune, mai ales n cazul n care exista apa freatica curgatoare, este posibila functionarea monovalenta a pompelor de caldura fara racirea pe timp ndelungat a solului. Figura 2.5 Pompa de caldura sol-apa cu sonde

3. Consideratii teoretice Pompele de caldura sunt instalatii termice destinate valorificarii potentialului termic al surselor cu temperaturi egale sau cu putin mai mare decat cele ale mediului ambiant. In general, schema de principiu a unei pompe de caldura se compune din doua schimbatoare de caldura (S1 si S2), un compresor C si un dispozitiv de laminare D, (fig.1). Sursa rece I, care poate fi materializata prin mediul ambiant sau un agent termic purtator de caldura de temperatura joasa to, cedeaza o parte din caldura sa Qab agentului de lucru in schimbatorul de caldura S1 , provocand vaporizarea acestuia. Instalatia care face obiectul prezentului studiu, foloseste drept agent de lucru vapori saturati aflati in apropierea curbei de vaporizare. Se mentioneaza faptul ca exista pompe de caldura la care agentul de lucru este aerul.

Fig. 1 Schema de principiu a pompelor de caldura. Vaporii rezultati sunt absorbiti de compresorul C si comprimati adiabatic de la presiunea pb la pc (fig.2). In schimbatorul de caldura S2, care are rol de condensator, vaporii condensandu-se cedeaza cantitatea de caldura Qcd sursei calde II, care este reprezentata prin agentul ce trebuie incalzit. Trecand prin ventilul de laminare D vaporii isi reduc presiunea de la pc la pb, proces insotit si de o vaporizare partiala. In acest fel, printr-un consum de lucru mecanic (necesar antrenarii compresorului) se realizeaza un transport de caldura de la o sursa rece de temperatura to, la o sursa calda de temperatura t > to. Cantitatea de caldura cedata mediului mai cald este mai mare decat cea preluata de agentul de lucru de la sursa rece si anume cu echivalentul termic al lucrului mecanic consumat L.

10

Fig. 2 Ciclul teoretic al unei pompe de caldura.

Domeniile de folosire a pompelor de caldura sunt foarte variate. Ele au capatat o raspandire larga odata cu aparitia crizei energetice. Astfel, in multe tari, exista la ora actuala o industrie specializata in producerea acestor aparate. Exemple de utilizare a pompelor de caldura : - incalzirea unor incinte folosind ca sursa de caldura mediul ambiant; - ridicarea parametrilor (temperatura si presiune) agentilor de termoficare in vederea satisfacerii acelor consumatori care necesita parametri mai inalti decat ceilalti; - incalzirea apei in vederea folosirii ei in diverse procese industriale; - incalzirea apei pentru bazinele de inot etc. Aprecierea calitatii proceselor ce au loc, se face cu ajutorul eficientei termice e definita prin raportul:

[-] (1) unde: Q cd = Q este caldura cedata sursei calde, in kJ ; L - lucrul mecanic consumat, in valoare absoluta, in kJ ; e - exprima cantitatea de caldura transferata de la sursa rece la sursa calda pe unitatea de lucru mecanic consumat in acest scop. In functie de destinatia pompei de caldura se recomanda urmatoarele valori minime pentru eficienta termica reala: - la incalzirea locuintelor e min = 2,5; - incalzirea apei pentru bazinul de inot, in timpul verii e min = 3,5, in timpul iernii e min = 4 ; - incalzirea aerului in scopuri industriale e min = 2,5.

11

Pentru a pune in evidenta pierderile ireversibile de energie, se calculeaza randamentul exergetic:

[-] (2) unde: - este exergia caldurii cedate sursei calde, in kJ ; p - pierderile de exergie. Se reaminteste ca exergia caldurii Q este partea maxima din caldura respectiva, care se poate transforma in lucru mecanic, pentru o stare data a mediului ambiant. Relatia de calcul este : EQ = q em . Q [ kJ ] (3) unde: q em este factorul exergetic de temperatura definit prin relatia:

[-] (16.4) in care: Tm este temperatura medie la care are loc schimbul de caldura, in K ; To - temperatura mediului ambiant, in K. Din relatiile (1), (2) si (3) se obtine:

[-] (5) In cazul ciclului teoretic, fara pierderi ireversibile = 1, si deci eficienta termica teoretica, se poate calcula pe baza relatiei (5):

[-] (6)

12

4. Mari producatori de pompe de caldura 4.1 VIESSMANN Text comercial: Pompele electrice moderne de cldur, ofer posibiliti tehnice efective pentru economisirea de energie i reducerea emisiilor de CO2. In cazul reducerii necesarului de cldur prin izolaie termic mbuntit, pompa electric de cldur (mai aies n cldirile noi) reprezint o bun alternativ. Adaptarea corect a sursei de cldur i a sistemului de distribuie de cldur la regimul de funcionare al pompelor de cldur, conduce la funcionarea sigur i economic a instalaiilor de nclzire cu pompe de cldur. Pompa de cldur ofer premisele tehnice necesare pentru a folosi eficient energia solar sub form de cldur ecologic pentru nclzire i preparare de ap cald menajer. Pompa de cldur obine aproximativ trei sferturi din energia necesar pentru ncalzire din mediul nconjurtor, iar pentru restul, pompa de cldur utilizeaz ca energie de acionare curent electric. Cldura ecologic - energie solar acumulat n sol, apa i aer - st la dispoziie in cantiti nelimitate. Pompa de cldur ofer posibilitatea pentru nclzire economic i ecologic prin utilizarea cldurii ecologice. Modul de funcionare al pompei de cldura corespunde modului de funcionare al unui frigider.In cazul frigiderului, agentul de rcire scoate cldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin intermediul condensatorului aparatuiui, aceasta se transfer n ncpere. In cazul pompei de cldura, cldura se atrage din mediul nconjurtor (sol, ap, aer) i se conduce la sistemul de nclzire. Circuitul agregatului de rcire se realizeaz conform legilor fizice. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatur redus, se conduce ntr-un circuit i consecutiv, se evapor, se comprim, condenseaz i se destinde. Preluarea cldurii din mediul nconjurtor. In vaporizator se afl agent de lucru lichid la presiune redus. Nivelul de temperatur al cldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat dect domeniul de temperaturi de fierbere corespunztor presiunii agentului de lucru. Aceast diferen de temperatur conduce la o transmitere a cldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe i vaporizeaz. Cldura necesar se preia de la sursa de cldur. Creterea temperaturii n compresor. Vaporii rezultai din agentul de lucru se aspir continuu din vaporizator de ctre compresor i se comprim. n timpul comprimrii cresc presiunea i temperatura vaporilor. Transferul de cidur la instalaia de nclzire. Vaporii agentului de lucru ajung din compresor n condensatorul care este nconjurat de agent termic. Temperatura agentului termic este mai redusa dect temperatura de condensare a agentului de lucru, astfel incat vaporii se rcesc i se lichefiaz (condenseaza) din nou. Energia (cldura) preluata n vaporizator si suplimentar, energia electric transferat prin comprimare, se elibereaz n condensator prin condensare i se transfera agentului termic. Circuitul se nchide. In continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere n vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicata a condensatorului la presiunea redus a vaporizatorului. La intrarea n vaporizator se ating din nou presiunea i temperatura iniiala. Circuitul este nchis. 13

Pomp de cldur sistem sol/ap cu acionare electric pentru nclzire i preparare de ap cald menajer n instalaii de nclzire monovalente sau bivalente. Pomp de cldur, tip constructiv compact (de la tipul BW 108 respectiv BW 216 cu limitator pentru curentul de pornire). Carcas tratat cu rini epoxidice, cu dispozitive de nchidere rapid. Silenioas i fr vibraii datorit compresorului cu dou rnduri de rulmeni, inclusiv elemente de susinere fonoabsorbante. Agent de rcire fr freon, neinflamabil R 407 C (amestec de agent de rcire compus din 23 % R 32, 25 % R 125 i 52 % R 134a). Schimbtor de cldur n plci din oel inoxidabil, asamblat prin lipire cu cupru, pentru circuitul de nclzire i schimbtor de cldur n plci din oel inoxidabil, asamblat prin lipire cu cupru pentru circuitul de ap srat. Cu tablou de comand integrat, rabatabil. Cu automatizare digital CD 50, comandat de temperatura exterioar pentru instalaii cu pompe de cldura cu 1 treapta cu un circuit de nclzire fr van de amestec i un circuit de nclzire cu van de amestec. Cu dispozitiv pentru reglarea temperaturii din boilerul de ap cald menajer i pentru comanda unui generator suplimentar de cldur (de exemplu cazan pe combustibil lichid/gazos). Comand prin meniu cu text ajuttor care depinde de regimul ce funcionare, ca afiare textual, cu sistem de diagnosticare i mesaj de avarie ca afiare textuala. Cu senzor de temperatur exterioar i senzor de temperatur pe retur. sau Cu automatizare digital CD 60, comandata de temperatura exterioara pentru instalaii cu pompe de cldur cu 2 trepte cu un circuit de nclzire fr van de amestec i maxim dou circuite de nclzire cu van de amestec. Cu dispozitiv pentru reglarea temperaturii pentru dou boilere de ap cald menajera si pentru comanda a doua generatoare suplimentare de caldura. Comanda prin meniu cu texte ajutatoare, care depind de regimul de functionare, ca afisare textuala, cu sistem de diagnosticare si mesaj de avarie ca afisare textuala. Cu senzor de temperatura exterioara si senzor de temperatura pe retur. Fisa tehnica: Anexa 1

14

4.2 DIMPLEX Text comercial: 1. Pompe de caldura DIMPLEX tip APA~APA Extrem de eficient Performanele energetice ale pompelor de cldur ap-ap din gamele "WI...CS" definesc noi standarde. Raportul dintre energia gratuit a mediului nconjurtor i energia electric folosit este extrem de avantajos (factor de performan de 5,5 - 5,9). Dimplex v ofer noua generaie de pompe de cldur ap-ap. Pompele de cldur ap-ap de pn la 90 kW asigur o nclzire puternic i confortabil ocupnd un minim de suprafa, folosind ca surs primar de energie apa freatic existent n sol. Ca schimbtor de cldur primar, se utilizeaz un schimbtor inovativ de tip spiralat fabricat din oel inoxidabil rezistent la coroziune, asigurnd o permanent i sigur operare. Protecie nou anti-nghe Dimplex nseamn maximum de siguran operaional. Automatizarea pompei de cldur asigur protecia complet anti-nghe. Schimbtorul de cldur spiralat este protejat mpotriva formrii gheii, pe exterior, cu ajutorul unei geometrii speciale. Sunt necesare dou puuri forate pn la adncimea care asigur debitul de ap necesar n funcionare, n funcie de capacitatea pompei de cldur. Apa freatic este extras cu ajutorul unei pompe submersibile, trimis n schimbtorul de cldur al pompei de cldur i, dup preluarea temperaturii din ap, este trimis n al doilea pu. Descriere: Pompele de cldur Dimplex WI 9 CS, WI 14 CS, WI 22 CS,i WI 27 CS, WI40CS si WI90CS produc o mare cantitate de cldur i cu toate acestea nu necesit o suprafa foarte mare. Sunt capabile s produc capaciti de nclzire de pn la 90kW neinnd cont de calitatea apei freatice. Aceasta nseamn c robusteea echipamentelor Dimplex definete noile standarde. Un schimbtor inovativ de tip spiralat fabricat din oel inoxidabil rezistent la coroziune, asigur o permanent i sigur operare. n completare, schimbtorul de cldur este protejat mpotriva formrii stratului de ghea la interior, prin faptul c nu mparte curenii de ap n canale individuale care pot nghea. n dotarea standard a pompelor de cldur ap-ap intr: conexiuni flexibile integrate pentru sistemul de nclzire i sursa de cldur; starter electronic pentru cureni de pornire mai mici de 30 A, i ntreruptor de protecie al motorului; echipamente extrem de silenioase ncastrate n metal cu proprieti antifonice, dotate cu compresoare proiectate cu dubl izolare contra vibraiilor; 15

design optimizat pentru spaiul interior, suprafaa necesar de 500 x 600 mm; refrigerant anti-combustie fr freon, tip R407C computer de control i reglaj, WPM 2004 Plus. 2. Pompe de caldura DIMPLEX tip SOL~ APA Energie caloric din grdin Pompele de cldur sol-ap Dimplex extrag o mare parte a necesarului de energie caloric din energia solar stocat n sol. Dou sisteme sunt disponibile pentru a extrage energie geotermal n mod continuu: colectoarele formate din evi PE mpmntate, ngropate n grdin la o adncime de aprox. 1,2- 1,5 m; colectoare verticale introduse n puuri de mare adncime. Un amestec de ap i antigel circul n sistem nchis prin aceste colectoare, prelund cldura din sol i transfernd-o pompei de cldur. Pompa de cldur concentreaz cldura preluat din sol trimind-o n circuitul caloriferelor din locuine. Suprafaa colectorului depinde de capacitatea de nclzire a pompei de cldur. Cnd nu este disponibil suficient suprafa pentru instalarea sistemului de evi sau dac trebuie oferit i rcire pe lng nclzire, sunt instalate sonde n poziie vertical. Rcire adiional? Nici o problem! n cazul sondelor din sol, pompele de cldur sol-ap sunt soluia ideal pentru oferirea rcirii printr-o investiie minim i ntreinere cu cost sczut. Rcirea spaiilor de locuit poate fi fcut n mod pasiv sau activ. Este pasiv atunci cnd apa racit la temperatur mai mare dect temperatura de rou este trecut direct prin radiatoarele locuinei. Rcirea este activ, atunci cnd apa la temperatura joas egal cu temperatura din circuitul de sol primar este trecut prin sistemul de radiatoare tip convectoare. Controlul procesului de condiionare a spaiilor de locuit este complet automatizat i comandat de controlerul de condiionare anexat la controlerul de proces al pompei de cldur. O gam larg de combinaii Pentru a putea satisface diferite cerine, design-ul modular permite configuraii variate pentru prepararea apei calde: - Rezervor de ap cald de capaciti diferite i pompe de circulaie aferent. - Pomp de cldur pentru producerea apei calde menajere AWP 300 LW, LWP300LW; - Echipament compact pentru ventilarea locuinei i folosirea cldurii preluate pentru nclzirea apei. Varianta compact, uor de instalat Pompa de cldur, rezervorul tampon i rezervorul pentru nclzirea apei menajere sunt livrate individual, dar pot fi combinate conform cu cerinele sistemului, ca o unitate compacta. Datorit interconectrii uor de realizat, sistemul de nclzire este creat fr alte neplceri din punct de vedere al manoperei. evile tur - retur ale sistemului de nclzire pot fi conectate n spatele unitii - ascuns vederii - i evile agentului de nclzire pot fi trasate spre exterior folosind cea mai scurt cale posibil. Montrile pe perete sau izolri adiacente ale altor componente n interiorul camerei, pot fi evitate.

16

CUPRINS

1. Generalitati. Descriere pg. 1 2. Principiul de functionare pg. 3 3. Clasificarea pompelor de caldura pg. 4 Pompa de caldura aer-apa pg. 6 Pompa de caldura apa-apa pg. 6 Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali pg. 8 Pompa de caldura sol-apa cu sonde pg. 9 3. Consideratii teoretice pg. 10 4. Mari producatori de pompa de caldura pg 13 4.1 Viessman pg 13 4.2 Dimplex pg 15 Anexa: Fisa tehnica Viessmann, Vitocal 300

17