Sunteți pe pagina 1din 16

EFECTELE CRIZEI ECONOMICE IN ROMANIA

Student : Badarau Diana Specializarea : Afaceri internationale, anul III, Grupa 1

Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea Dunarea de Jos

- 2010 -

Cuprins : 1 Inceputurile crizei financiare globale......................................................pg3 1.1 Inceputul declinul burselor americane 1.2 Na ionaliz ri n lan 1.3 Bursele din toat lumea, pe ro u 1.4 Fuziuni i na ionaliz ri masive n toat lumea 1.5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare

1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI 2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza..........................pg 6 2.2 Industria auto, urm toarea victim a crizei....................................pg 12 2.3 Populatia afectata de criza economica .......................................pg 14 Bibliografie ..............................................................................................pg 16

Efectele crizei economice in Romania - studiu de caz


1. Inceputurile crizei financiare globale
Inceputul crizei internationale actuale il gasim in Statele Unite la finele anului trecut, cind a inceput asa-numita criza "subprime" ca urmare a scaderilor de preturi de pe piata imobiliara americana. "Subprime" inseamna de fapt credite ipotecare cu grad mare de risc. Pentru a putea acorda credite in conditii mai lejere, bancile americane isi externalizau o parte din imprumuturi prin securitizare (vindeau practic datoriile oamenilor) catre alte banci sau fonduri care la rindul lor, le vindeau mai departe. Atrasi de profiturile mari (date de riscul mare), multe dintre bancile importante din lume au investit in aceste titluri. Cind piata imobiliara americana s-a prabusit, iar oamenii nu au mai putut plati ratele, aceasta criza nu a afectat numai banca, aceea care a dat creditul, ci toate celelalte institutii care au "comercializat" datoriile imprumutatului. De aici criza s-a extins in toata Europa, generind o lipsa acuta de lichiditati si caderi locale la toate bursele din lume. Cind perspectiva asupra economiei SUA s-a inrautatit prevestind o recesiune economica, pietele mondiale au reactionat si mai puternic, problema culminind cu scaderea generalizata. Criza ipotecar subprim a atins stadiul critic n prima s pt mn din septembrie 2008, caracterizat de contractarea sever a lichidit ilor pe pia a global de credite i probleme de insolven la b ncile de investi ii i alte institu ii financiare. Rezervele bancare obligatorii de la Sistemul de Rezerv Federal al SUA au nceput s creasc peste limitele necesare de cca. 10 miliarde USD la nceputul lui septembrie 2008, imediat dup conven iile Partidelor americane Democratic i Republican, i exact naintea pr bu irii burselor de m rfuri i a dezbaterilor preziden iale. ncepnd cu 6 octombrie 2008, Sec iunea 128 a Actului de Stabilizare Economic de Urgen din SUA a permis Sistemului de Rezerv Federal s pl teasc b ncilor o rat mare de interes pentru depozitele n exces, producnd o mai mare presiune pe pie ele interna ionale de credite. Excesul n rezervele obligatorii a atins un vrf de 870 miliarde USD la sf r itul celei de a doua s pt mni a lui ianuarie 2009. La mai bine de un an i jum tate de la izbucnirea crizei economice n SUA, guvernan ii romni nc sus ineau c aceast criz mondial putea ocoli ara noastr . Dac n februarie 2007 criza ncepea s se fac sim it pe

continentul american, n Romnia, primele efecte, prin anun uri de disponibiliz ri aveau s fie f cute abia n noiembrie 2008. 1.1 Inceputul declinul burselor americane

omaj

n februarie 2007, viitoarea criz mondial p rea s fie mai mult o problem financiar american . i asta pentru c din ce n ce mai mul i clien i din Statele Unite nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor institu ii bancare specializate. n luna august a aceluia i an, bursele americane ncep declinul iar b ncile centrale intervin pe pie e cu lichidit i. Problemele finaciare ale americanilor continu i n 2008, an n care efectele crizei financiare se fac sim ite att n Europa ct i n Romnia. 1.2 Na ionaliz ri n lan Pe 22 ianuarie 2008, Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lun mai trziu, pe 17 februarie, Banca britanic Northern Rock este na ionalizat pentru a fi salvat de la faliment. n martie anul trecut, b ncile centrale fac o nou injec ie masiv de lichidit i pe pia a creditelor, pentru a face fa contrac iei acesteia. La jum tatea lui martie, JPMorgan Chase anun achizi ionarea b ncii de investi ii Bear Stearns, la un pre sc zut i cu ajutorul FED.La jum tate de an dup aceast achizi ie, trezoreria american decide na ionalizarea b ncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Pe 15 septembrie, oc pe pia a bancar american . Banca de investi ii Lehman Brothers i depune bilan ul, iar Bank of America anun cump rarea Merrill Lynch. La numai o zi distan , compania de asigur ri AIG (American International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital. 1.3 Bursele din toat lumea, pe ro u Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaz sc deri considerabile n timp ce b ncile centrale intensific opera iunile pentru injectarea de lichidit i pe pia . 1.4 Fuziuni i na ionaliz ri masive n toat lumea Pe 18 septembrie, Banca britanic Lloyds TSB cump r HBOS, institu ie financiar concurent iar la mai pu in de o s pt mn , pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorit ilor federale. Tot n septembrie, compania de asigur ri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez.

Banca britanic Bradford and Bingley este na ionalizat . Tot acum Banca Dexia este na ionalizat de autorit ile franceze i belgiene. 1.5 Reuniuni de urgen i planuri de salvare

La nceputul lui octombrie, Camera Reprezentan ilor adopt un plan de salvare a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgen a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reu esc s ajung la un acord privind nfiin area unui fond european pentru sus inerea institu iilor financiare aflate n dificultate. Londra anun un plan de salvare care include o na ionalizare par ial a b ncilor. Fondul Monetar Interna ional (FMI) revizuie te n sc dere previziunile privind cre terea economic mondial , n condi iile n care bursele sunt n sc dere. Tot n octombrie, BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea mai mare banc de depozite din Europa. Pe 12 octombrie, cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de ac iune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a b ncilor. La 15 octombrie, Wall Strret nregistreaz cea mai mare sc dere de dup 1987. Europenii, reuni i la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial nainte de sfr itul anului, pentru reformarea sistemului financiar interna ional. Pre ul petrolului scade sub 70 de dolari barilul. n octombrie, Biroul Interna ional pentru Munc (BIM) estimeaz c efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de munc n lume pn la sfr itul anului 2009. 1.6 Tot mai multe state cer ajutor FMI Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Interna ional un ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul bancar. Tot acum i Ucraina cere un mprumut de 16,5 miliarde de dolari . tot acest timp, euro ajunge la cel mai sc zut nivel fa de dolar din aprilie 2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei.

2. Romania efectele crizei economice mondiale


2.1 Ramuri ale industriei autohtone afectate de criza Criza economico-financiara internationala a afectat industria romaneasca care a intrat incepand cu Noiembrie 2008 intr-un declin rapid si accentuat. Totusi daca nu se iau in considerare caractersitcile de sezonalitate, se poate aprecia ca primele semne ale crizei mondiale s-au manifestat inca din trimestrul al doilea al anului 2008. Analiza evolutiei in termeni de comparabilitate sezoniera reflecta in acelasi timp si aspectul pozitiv al integrarii industriei romanesti pe piata unica europeana. Se pare ca cel putin pentru industrie nu exista o defazare mare intre evolutia industriei romanesti si cea europeana, ceea ce poate constitui o premisa importanta in aprecierea posibilitatilor viitoare de redresare. Chiar daca la nivelul anului 2008 productia industriala s-a situat intr-o usoara crestere ( + 0.9% ), trebuie remarcata contractia inregistrata in ultimul trimestru , care a inregistrat 10 puncte procentuale. Tendinta de reducere a volumului de activitate a continuat si in primele luni ale anului curent, dar evolutia indicatorilor trebuie analizata in detaliu, datorita modificarilor de trend care au avut loc in aceasta perioada. O analiza a indicatorilor productiei industriale serie bruta, in structura anului 2008 , publicata de Institul National de Statistica, indica atingerea unui maxim in luna Octombrie 2008 a nivelului lunar al productiei industriale pentru perioada 2008 Mai 2009. Acesta este totodata momentul declinului productiei industriale, urmatoarele 3 luni marcand cele mai ample contractii la nivelul activitatii industraile autohtone. Scaderea productiei in Ianuarie 2009 a fost de 37 de puncte procentuale fata de luna octombrie 2008. Astfel, pentru indicii productiei industriale in serie bruta putem spune ca luna Ianuarie a fost punctul de minim in evolutia volumului productiei , dupa cum Comisia Nationala de prognoza s-a pronuntat inca din semestrul al II lea al anului 2008. Aceasta inseamna de fapt o schimbare de trend, o inversare in evolutie si un moment de incheiere a unei etape de restructurare in sectorul industrial. Incepand cu luna Februarie, se constata initierea unei noi etape, respectiv cea de reducere continua a contractiei productiei industriale, chiar daca viteza de recuperare este inferioara celei de reducere a activitatii. Pentru luna Mai, datele statistice, arata o revenire a dinamicii in baza fixa a productiei industriale cu 21,1 puncte procentuale fata de luna ianuarie, ceea ce inseamna cu 15,9 puncte procentuale mai putin decat a pierdut in numai 3 luni ( Noiembrie 2008 ianuarie 2009 ).

Pentru o analiza riguroasa, trebuie comparate aceste evolutii cu tendintele indicate de datele statistice ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu atat mai mult cu cat lunile decembrie si ianuarie au indici de sezonalitate ridicati. Concluziile analizei acestei serii de date arata o incetinire in evolutia productiei industriale inca din luna Martie 2008, cu o accentuare a declinului in ultimul trimestru. Luna decembrie 2008 devine in acest caz punctul minim. Incepand cu luna ianuarie 2009, procesul de crestere de la o luna la alta a volumului de productie industriala este reluat, chiar daca, si de aceasta data, ca si in cazul seriei brute, ritmul de crestere este mai lent. Este de remarcat ca amplitudinile modificarilor in nivelul productiei in cazul seriilor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sunt mai mici decat in cazul seriilor brute. Astfel , daca diferenta dintre punctul de minim si cel de maxim in cazul seriei brute ajungea la 37 puncte procentuale, in cazul seriei ajustate decalajul este de numai 16,6 puncte procentuale. In consecinta, si in cazul contractiei productiei industriale din trimestrul IV, dar si in cazul revenirii din primele luni ale anului curent, volatilitatea este mai redusa : in ultimul trimestru din 2008, contractia a fost de 11,8 puncte procentuale, iar recuperarea s-a situat la 3 puncte procentuale in aprilie fata de decembrie. Cele doua analize ale seriilor de date listate de Institul national de Statistica duc la unele concluzii comune : - a avut loc schimbarea de trend in sens ascedent in evolutia productiei

industriale, indiferent ca punctul de minim s-a situat in luna decembrie 2008 sau ianuarie 2009 - revenirea productiei industriale la un nivel comparabil cu cel atins in 2008 are o dinamica mai lenta, fata de viteza cu care s-a produs contractia de la sfarsitul anului anterior. In structura, de diviziuni CAEN Rev 2, pe fondul crizei financiare, se constata un raspuns diferit al ramurilor industriale la factorii de influenta determinati de contractia cererii. Si de aceasta data, s-au luat in calcul tendintele rezultate din analiza seriilor brute de dat, cat si a celor ajustate in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate. Acest fapt a determinat gruparea ramurilor industriale, in functie de evolutia lor in 3 grupe de activitati : - activitati industraile cu dificultati de ordin generel a caror diminuari de productie nu poate fi pus in exclusivitate pe seama efectelor crizei - activitati industriale afectate de criza - activitati care nu au fost afecatate de criza. A. Activitati industriale cu dificultati de ordin general In aceasta categorie au fost incluse acele ramuri industriale care au intampinat dificultati in activitate atat pe parcursul anului 2008, cat si in prima parte din 2009, astfel ca restrangerea nivelului productiei industriale nu poate fi pusa pe seama efectelor crizei.

Ramurile industriale la care s-a inregistrat acest tip de evolutie sunt, in principal, cele din industria usoara, in special fabricarea articolelor de imbracaminte. Aceaste ramuri se afla, de altfel, intr-un proces de restructurare de mai lunga durata, demarat odata cu restrangerea activitatii de perfectionare activa. Tot aici poate fi inclusa si ramura extractie petrolului brut si a gazelor naturale , activitate care, de altfel, a inregistrat incepand cu anul 2001, reduceri succesivede productie, anual in medie de 4 -5 %. B. Activitati industriale afectate de criza In aceasta grupa sunt incadrate majoritatea ramurilor industriale cele mai multe avand ca destinatie a productiei, exportul. Motivatia efectelor crizei economico- financiare asupra acestor ramuri poate fi structurata astfel : - restrangerea pietelor externe datorita crizei economice din principalele tari partenere ale Romaniei ( Italia, Franta, Germania, etc. ) - restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile comerciale, ca urmare a normelor de prudentialitate impuse de Banca Nationala. - diminuarea activitatii in constructii, ceea ce a determinat scaderi de productie in activitatile industriale conexe - propagarea efectelor pe orizontala in ramurile cuplate ca activitate ( de exemplu, reducerea activitatii pentru mijloacele de transport rutier, la cele de prelucrare a cauciucului, masini si aparate electrice, metalurgice, etc. )

Industrie total din care: - Industrie prelucratoare Fabricarea substantelor produselor chimice si

Trim 2008 B -6.6 S -6,1 B -7,7 S -6,6 a B 7,1

IV Trim 2009 -13,0 -11,4 -15,2 -5,2 -24,1 -24,1 -19,7 -19,2 -34,4 -21,9 -52,1 -50,5 -24,2 -25,4 -16,2

I 4 luni 2009 -12,3 -10,9 -14,0 -14,1 -25,4 -24,3 -18,6 -17,3 -33,3 -23,0 -50,4 -49,3 -16,3 -18,2 -16,4

5 luni 2009 -11,8 -10,6 -13,4 -13,5 -26,1 -24,2 -16,6 -15,8 -31,4 -24,6 -49,9 -49,6 -12,7 -13,7 -16,5

S 6,1 Fabricarea produselor din cauciuc si B -9,6 mase plastice S -10,0 Fabricarea altor produse din B 2,8 minerale nemetalice S -0,4 Industrie metalurgica B -38,9 S -37,4 Fabricarea autovehivulelor de B -29,7 transport rutier S -30,9 Fabricarea de mobila B -9,4 9

-10,8

-18,7

-17,4

-17,8

B seria bruta S serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate Sursa : prelucrari CNP pe baza datelor Institutului National de Statistica In cele mai multe cazuri, aceste cauze au actionat simultan, fiind dificil de incadrat o ramura numai la unul din punctele de mai sus. Printre ramurile cele mai afectate de criza, industria metalurgica a inregistrat cea mai pronuntata reducere de activitate din aceasta perioada, productia fiind cu 49,9% sub cea din primele luni din 2008 precum si industria altor produc\se din minerale nemetalice ( materiale de constructii ), unde productia a fost cu 31,4% mai mica decat in primele 5 luni din 2008. Restrangerea pietelor, atat externa cat si interna, datorita crizei economice si propagarea efectelor pe orizontala in unele ramuri cuplate ca activitate, a afectat semnificativ industria autovehiculelor de transport rutier, unde productia a fost cu 12,7% mai mica decat in primele 5 luni din 2008. Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, activitatea cuplata pe orizontala cu cea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, si-a diminuat productia cu 16,6% in aceasi perioada de comparabilitate. Declinul pietei imobiliare, in special ca efect al restrangerii creditelor acordate de catre bancile comerciale, au indus o diminuare a activitatii in constructii cu efecte directe asupra fabricarii altor produse din minerale nemetalice ( materiale de constructii ), activitate ce a inregistrat o diminuare severa a productiei ( -31,4% ) fata de primele 5 luni din 2008. C. Activitati care nu au fost afectate de criza In aceasta grupa au fost incluse ramurile la care nu s-a simtit pregnant efectul crizei financiare, in multe cazuri inregistrandu-se chiar majorari ale productiei in ultimul trimestru din 2008, sau ramurile asupra carora impactul a fost mai redus. Este cazul industriei alimentare, care a marcat in trimestrul IV 2008 o crestere a productiei de peste 9% comparativ cu aceasi perioada din anul anterior. In primele 5 luni dina nul curent se constata o reducere a productiei cu 4,2% pe serie bruta si cu 4,1% pe serie ajustata, comparativ cu aceasi perioada a anului 2008. Aceasta evolutie este corelata cu restrangerea consumului populatiei, dar pe termen mediu cererea interna de produse alimentare autohtone se va mentine relativ constanta. O situatie similara o regasim si in cazul fabricarii bauturilor sau al produselor din tutun.

10

Evolutia productiei industriale in activitati care nu au fost afectate de criza - modificari procentuale fata de perioada similara din anul anterior (%) Trim IV 2008 -6,6 -6,1 -7,7 -6,6 9,2 8,2 9,2 8,7 24,8 24,2 -12,4 -11,4 17,4 18,9 -7,1 -7,5 0,1 2,3 -2,5 -2,2 -2,5 -2,2 Trim I 4 luni 2009 2009 -13,0 -12,3 -11,4 -10,9 -15,2 -14,0 -5,2 -14,1 -3,9 -14,1 -5,4 -4,1 -0,2 -4,5 0,2 -0,7 4,3 -0,2 5,1 2,9 -2,9 3,3 -1,6 10,1 11,0 -1,4 0,4 3,6 4,0 -1,8 -2,2 -1,8 -2,2 -2,1 -1,4 8,9 9,6 -1,4 -0,2 0,7 1,4 -2,0 -2,2 -2,0 5 luni 2009 -11,8 -10,6 -13,4 -13,5 -4,2 -4,1 -2,2 -1,9 -2,2 -0,7 2,1 2,3 5,4 8,2 -0,2 0,9 -0,7 1,8 -0,9 -1,2 -0,9 -1,2

B S - Industrie prelucratoare B S Industrie alimentara B S Fabricarea bauturilor B S Fabricarea produselor din tutun B S Prelucrarea lemnului, fabricarea B produselor din lemn S Tiparirea si reproducerea pe suporturi a B inregistrarilor S Fabricarea echipamentelor electrice B S Fabricarea altor mijloace de transport B S - Productia si furnizarea de energie B electrica si termica S Productia si furnizarea de energie B electrica si termica, gaze, apa calda, aer conditionat S

Industrie-total, din care :

B seria bruta S seria ajustata in funtie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate sursa : prelucrari CNP pe baza Institului National de Statistica In alte cazuri cum ar fi fabricarea echipamentelor electrice, restrangerea productiei a fost nesemnificativa (- 0,2%) in primele 5 luni pe serie bruta si de +0,9% pe serie ajustata, ceea ce denota o mentinere a portofoliului de comenzi si in perioada de criza. Impactul diferit pe care il are criza economica asupra ramurilor industriale, marimea societatilor comerciale precum si flexibilitatea lor in adaptarea la noile 11

conditii de piata vor conduce la o modificare in structura a sectorului industrial, modificare care va deveni vizibila catre sfarsitul anului. 2.2 Industria auto, urm toarea victim a crizei Pe 18 noiembrie, GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a aloc rilor din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Ac iunile General Motors i Ford se depreciaz , cunoscnd o sc dere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12 luni. n aceea i perioad , pre ul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe pia a de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara s - i revina din criza financiar cu care se confrunt . Banca central a Elve iei a cobort dobnda cheie cu 1 punct procentual la 1%. In Romania, criza auto a afectat locurile de munca a mii de romani, in anul 2009 fiind date previziuni sumbre pentru industria auto autohtona. Circa 100.000 de salaria i din cei 220.000 care lucreaz n sectorul auto risc s devin omeri. Tot la jum tate s-a redus i estimarea num rului de maini ce vor fi vndute n 2009. Cel mai tare sufer Dacia, unde luna aceasta comenzile au sc zut cu 400%. Produc torii cer facilit i fiscale, reducerea impozitului pe profitul reinvestit i amnarea unor pl i de TVA i majorarea subven iilor. Situa ia critic n care se afl industria auto determin produc torii de ma ini s ia m suri de urgen : reducerea produc iei, trimiterea salaria ilor n omaj tehnic, nchiderea unor reprezentan e, dar i sc derea pre urilor de vnzare a autoturismelor. Circa 100.000 de angaja i din cei 220.000 care lucreaz n sectorul auto din Romnia risc s r mn f r locuri de munc pe fondul crizei economice i a sc derii cu 50% a vnz rii de ma ini noi, potrivit Asocia iei Produc torilor i VICTIME COLATERALE Sc derea produc iei din industria auto a fost sim it i de produc torii de componente, care au avut grave probleme financiare din cauza lipsei cererilor. Produc torul de cablaje auto Leoni, cel mai mare produc tor european de cablaje, furnizor Dacia, a nchis fabrica amplasat pe platforma de la Mioveni, una din cele patru unit i de produc ie de inute n Romnia, peste 200 de angaja i pierzndu- i astfel locurile de munc .Procesul de nchidere a fabricii din Mioveni a fost finalizat in iunie 2009. Pn atunci, produc ia, care deja s-a redus drastic n decembrie i care s-a oprit la sfr itul anului, nu a mai fost reluat . O dat cu nchiderea fabricii au fost concediati aproximativ 230 de angajati, conform cotractului colectiv de munca.

12

M SURI DE CRIZ Pentru dezmor irea vnz rilor, Dacia a luat m suri de urgen . Produc torul autohton de autoturisme a luat n calcul reducerea pre ului ma inilor cu circa 500-1.000 de euro, care cumulat cu reducerea aplicat prin programul Rabla a determinat un discount de 1.500-2.000 de euro. Dacia a aplicat un procent de reducere a pre urilor ma inilor din marja de profit. inta a fost o reducere de 1.500-2.000 de euro la clientul final pentru un model Dacia de 10.000 de euro, dar suma include i 1.000 de euro din programul Rabla. Cump r torii sunt mai aten i la rata lunar pe care o pl tesc dect la pre ul final al automobilului, iar scumpirea credit rii, accesul mai dificil la finan ri i incertitudinile legate de taxa auto au determinat poten ialii clien i ai Dacia s intre ntr-o stare de a teptare. O alt m sur de atenuare a impactului crizei n industria auto a fost, n opinia APIA, amnarea pl ii a 50% din TVA din industria produc toare de ma ini pn la redresarea pie ei de profil. Programul rabla a contribuit foarte mult la redresarea situatiei economice in ceea ce priveste industria auto, implementarea sa ajutand la deblocarea pietei de autoturisme. In anul 2009 au fost scoase din uz 60.000 de masini mai vechi de 10 ani, iar prima de casare a fost de 3.800 de lei, ramand la aceasi valoare si in 2010.eprezentan ii APIA au declarat c programul Rabla ar trebui s demareze ct mai repede pentru deblocarea pie ei auto. "Ar trebui adoptat de urgen nceperea programului Rabla, nu mai trziu de luna viitoare", a spus Constantin Stroe. Anul acesta vor fi scoase din uz 60.000 de ma ini mai vechi de 10 ani, iar prima de casare este n valoare de 3.800 de lei, aceasta prezentanduse sub forma unui tichet valoric. Ministerul Mediului a anuntat ca pot fi folosite pana la 3 tichete valorice, pentru achizitionarea unui automobil nou. Comisia European a informat Guvernul Romniei c ordonan a de urgen din decembrie 2008, prin care taxa de poluare auto a fost triplat , ncalc legisla ia comunitar . Taxa auto a contat n propor ie de 45% la sc derea pie ei auto i a vnz rilor Dacia, fiind urmat de n sprirea condi iilor de creditare i scumpirea finan rilor cu o pondere de 30%.Valmar estimeaz c romnii au cheltuit in 2008 aproximativ 1,5-2 miliarde de euro pe achizi ia de ma ini din alte state. Uzina Dacia a fost cea mai lovit . In luna ianuarie a anului 2009, comenzile nregistrate de Dacia au sc zut cu 75%, ajungnd de la 200 la 50 de unit i pe zi. Aceast situa ie a determinat conducerea fabricii s suspende activitatea din nou n perioada 26 ianuarie 8 februarie. Mai mult, situa ia s-a nr utatit i cererea a continuat s scad , conducerea Dacia a luat n calcul oprirea activit ii n urm toarele dou luni. Produc ia Dacia a mai fost oprit n total timp de aproximativ o lun , n mai multe zile din octombrie, noiembrie, decembrie 2008 i ianuarie 2009.

13

Dacia cea mai cautata marca auto din Europa Industria romaneasca auto inca merge bine in ciuda faptului ca sectorul auto este unul din cele mai afectate industrii de criza economican. In urma avansului urias pe care-l cunoscuse in ultimii ani, piata auto romaneasca a inregistrat o importanta scadere anul acesta, desi paradoxal s-ar putea zice, este singurul domeniu din Romania care inca mai merge in aceasta perioada de criza. Si asta se intampla datorita exportului pentru ca, surprinzator, masinile produse in uzina de la Mioveni detin printre primele locuri la vanzarile de autoturisme din Europa in acest an. Si datorita programelor de tip Rabla din vestul Europei, marca Dacia a ajuns sa fie, anul acesta, cea mai cautata marca auto din Europa. Acest lucru este dovedit de cifre precum: o crestere cu peste 60% in primul semestru al anului, a exportului de autoturisme produse la Mioveni. De asemenea, tari precum Franta, Spania, Germania, sunt nevoite uneori sa astepte si pana la 3 luni pentru a intra in posesia unei Dacii. Cealalta latura a industriei auto romanesti ramane in continuare un domeniu afectat de criza economica. Vanzarile autoturismelor noi sunt in scadere de la o luna la alta, romanii nu mai au bani sa-si cumpere nici macar masini la mna a doua. Nici programul rabla, cel prin care romanii puteau sa-si schimbe masina veche cu una noua, nu mai merge. Numarul masinilor cumparate prin acest program este destul de redus. In prima sesiune a programului Rabla, cea din septembrie, producatorii si importatorii au vandut 2.882 de masini, din cele 28.529 vehicule disponibile, dar luna aceasta s-a inregistrat doar un numar de 53 de masini, potrivit datelor furnizate de AFM.

2.3 Populatia afectata de criza economica O treime din romani sustin ca sunt afectati in mod direct de criza economica, potrivit unui studiu realizat de 2 agentii de sondaj. Aproximativ 35 % din locuitorii din provincie cred ca sunt afectati direct de criza financiara, in timp ce doar 27 % de persoane din Bucuresti gandesc la fel, conform unui cotidian, Doar 15 % au declarat ca nu ii afecteaza direct probleme economice actuale. Mai mult de jumatate din populatie nu considera ca aceasta criza va avea un impact asupra sigurantei locului de munca, desi o treime se asteapta la scaderi salariale. Criza economica este resimtita mai cu seama de catre tineri, 49% dintre acestia declarandu-se afectati de actuala situatie economica, in comparatie cu doar 39% din populatia adulta. Mai mult, potrivit sondajului national de opinie "Tinerii si preocuparile lor", realizat de Ministerul Tineretului si Sportului, la randul ei, populatia adulta resimte intr-o proportie mai mare decat tinerii, 41% fata de 38%, lipsa locurilor de munca

14

si somajul. Pentru tinerii din Romania cel mai mult conteaza cariera profesionala, aceasta fiind pusa pe primul plan de 37% dintre respondenti, in timp ce doar 1% dintre acestia au ca obectiv o locuinta. Cei mai pesimisti romani in ceea ce priveste veniturile sunt cei din Braila si Craiova, iar locuitorii din Brasov si Galati sunt cei mai optimisti.

15

Bibliografie : www.cotidianul.ro www.capitalul.ro arhiva Institului National de Statistica

16