SITUAȚIA ECONOMICĂ A AGRICULTURII ROMÂNEȘTI ȘI

CĂI DE REDRESARE

Realizat de Moroianu Lucica Maria

Facultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism

Anul 1
Seria 2, Grupa 5
 Introducere
Agricultura este una din ramurile principale ale economiei naționale ale României. În
ultimii ani, economia României a cunoscut una dintre cele mai mari creșteri din Europa. Acest
lucru s-a datorat condițiilor naturale favorabile.
România a cunoscut o creștere economică semnificativă începând cu aderarea la Uniunea
Europeană, în anul 2007, lucru care a favorizat comerțul internațional cu ceilalți membrii ai
uniunii.
Industria României este axată în principal pe fabricarea mașinilor unelte sau a mijloacelor
de transport și piese, din păcate exploatarea scăzând în ultimii ani. Investitorii externi sunt atrași
în România, datorită raportului favorabil preț-forță de muncă calificată.
Anul 2019, în ceea ce privește agricultura, prin raportare la anul 2020, a început a fi
considerat un an mediu, adică deși mai slab decât 2018, cel puțin din punct de vedere al
recoltelor, poate fi privit ca fiind mai bun decât 2020.
Situația terenurilor agricole în România
Referitor la exploatarea terenurilor agricole, în România se poate identifica faptul că
statul favorizează marile întreprinderi agricole, iar întreprinderile mici și gospodăriile familiale
sunt pe cale de dispariție. Acest lucru este susținut de către Magyar Lorand, membru al Comisiei
de Agricultură din Camera Deputaților.
Deputatul UDMR de Satu Mare, membru în Comisia de Agricultură a Camerei
Deputaților, susține că 90% din terenurile agricole din țară sunt deținute de fermierii mari, care
lucrează terenuri de peste 10.000 de hectare. Acest lucru va duce la dispariția întreprinderilor
mici și a gospodăriilor familiale.
În vederea prevenirii dispariției întreprinderilor mici și a gospodăriilor familiale,
deputatul susține că „trebuie clarificat în prevederile actualei legi funciare prin stabilirea
dimensiunii medii a fermelor românești și stabilirea unui plafon pentru suprafața maximă de
teren ce poate fi deținută”. Potrivit www.presasm.ro, UDMR propune ca suprafața utilă maximă
să nu depășească 750 de hectare. Acest deputat menționează că UDMR dorește restrângerea
dreptului persoanelor juridice și a străinilor de a cumpăra terenuri.
Actualmente, începând cu data de 01.01.2014, societățile comerciale străine și cetățenii
străini membrii ai Uniunii Europene și ai Spațiului Economic European (Islanda, Liechtenstein și
Norvegia) pot dobândi terenuri intravilan și terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere, fără
nicio condiție suplimentară. Anterior, terenurile agricole, pădurile și terenurile forestiere puteau
fi dobândite numai de cetățenii străini membrii ai Uniunii europene și ai Spațiului Economic
European care au calitatea de fermieri în statul de origine și fac dovada acestei calități prin
prezentarea certificatului de fermier emis de autoritățile statului lor de origine. În ceea ce privea
cetățenii străini din alte state decât cele menționate, dobândirea terenurilor se putea realiza numai
prin acte între vii, numai pe bază de reciprocitate cu statul de origine.
 Producție agricolă a României
Din analiza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză1, valoarea adăugată a
agriculturii, ce cuprinde silvicultura și pescuitul, urma a scădea cu 21,2% în anul 2020,
înregistrând astfel cea mai mare scădere din ultimii 5 ani.
Anul trecut, agricultura românească a totalizat 43 de miliarde de lei, adică o cotă de 4,1%
din PIB-ul țării, iar în fiecare an în trimestrul 4 ponderea agriculturii în PIB era mai mare,
datorită recoltării și comercializării în mare parte a producției vegetale.
Totuși anul 2020, numai un an tipic nu poate fi considerat, din cauza secetei prelungite,
începută în toamna anului 2019, perioadă când au avut loc însămânțările de grâu, orz, ovăz,
rapiță și secară, secetă care a durat până în primăvara acestui an, iar în unele zone ale țării, până
chiar în cursul verii.
În ceea ce privește producția de grâu, se poate constata o scădere de până la 50%, iar la
celelalte tipuri de culturi, au existat diminuări de până la 30%. Fermierii estimează o scădere
cuprinsă între 30%-50% comparativ cu 2019, la nivelul recoltei totale. La nivel European,
Comisia Europeană estimează o scădere cu aproximativ 40% a producției cerealiere în România,
cea mai mare scădere din UE.
Prin comparație, în 2019, agricultura românească s-a ridicat la 43 de miliarde de lei,
reprezentând 4,1% din PIB-ul țării, iar în fiecare an, în decursul trimestrului 3, ponderea
agriculturii în PIB, fiind cu mult mai mare datorită recoltării și valorificării produselor agricole
recoltate.
Anul 2020, a fost un an slab și în ceea ce privește legumicultura, fiind afectată de secetă
în proporție de 70%. Pe lângă faptul că seceta a afectat producția, pandemia provocată de Covid-
19 a restrâns masiv și piața de desfacere.
Astfel seceta dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de
afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura românească de la aproape 43 de
miliarde de lei în 2019, în jurul pragului de 39 de miliarde în 2020.
Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în
infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai depindă
de condițiile meteorologice în business, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al
KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
În cursul anului 2019, în România existau aproximativ 25.200 de companii active, cu
aproximativ 4% mai puține decât în 2018, dată când aproximativ 26.200 de companii au depus
bilanțul (în baza datelor extrase în luna Octombrie 2020)2.
Cu prilejul analizării topului celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA
NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupă și în anul 2019 primul loc, însă se remarcă o
cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în cursul anului 2018, la 2
1
A se vedea www.stiriagricole.ro
2
A se vedea www.agrotv.ro
miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3 din același clasament se numără
PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGROCHIRNOGI SA (662 milioane lei).
Principalii 10 jucători din agricultura românească au însumat afaceri în valoare de 6,2
miliarde de lei, concentrând aproximativ 13,6% din totalul de cifrei de afaceri a acestui sector în
cursul anului 2019.
România și-a menținut locul 6 în UE, în cursul anului 2019, la fel ca și în cursul anului
2018, la producția vegetală, cu aproximativ 6,2% din total.
România a ocupat în cursul anului 2019 primul loc la porumb în rândul statelor membre
ale Uniunii Europene, atât în ceea ce privește suprafața cultivată, cât și producția realizată, de
16,9 milioane de tone, chiar dacă seceta și fenomenele hidro-meteorologice au afectat într-o
oarecare măsură dezvoltarea acestui sector.
În cursul anului 2019, România a obținut și cea mai mare producție de floarea soarelui
din UE, ridicându-se la aproximativ 3,5 milioane de tone, cantitate crescând valoric de la un an
la altul, de la cele 3 milioane de tone obținute în anul precedent.
Referitoare la producția de grâu la nivelul UE, cu recolta de 10 milioane de tone obținută
în 2019, România a scăzut în clasament, de pe locul 4 pe locul 5.
Pentru anul 2020, Comisia Europeana a estimat o scădere cu aproximativ 40% a
producției de cereale din România, la 18 milioane de tone, cea mai mare din UE, din cauza
secetei prelungite, dar și datorită lipsei infrastructurii de irigații.
În topul județelor cu
cea mai mare cifră de afaceri
din domeniul agriculturii,
conform unei analize
KeysFin, pe primul loc se
numără București, cu 3,6
miliarde lei și 8% din total,
Capitala fiind urmată de
Constanța (5,4%), de Timiș
(5,1%), Călărași (5,1%) și
Satul Mare (4,4%). Cele cinci
județe au generat împreună o
cifră de afaceri de
aproximativ 12,8 miliarde lei,
însumând aproximativ 28%
din cifra de afaceri locală a
companiilor din sectorul
agricol, în 2019.
 Forța de muncă în agricultura românească a însumat aproximativ 128000 de angajați în
anul 2019, cu aproximativ 2% mai puțin decât în 2018, iar analiștii KeysFin estimează că, pe
termen mediu, va
Piețele agroalimentare pe durata pandemiei
Ramona Duminicioiu3, membră a Asociației Eco Ruralis, afirmă că sunt aproximativ
4000 de piețe agroalimentare, informație comunicată pe surse neoficiale și estimări din piață, în
contextul în care Ministerul Agriculturii nu deține astfel de informații. Aceasta afirmă că odată
cu cel de-al doilea val de restricții, prin care s-a interzis funcționarea piețelor, în vederea limitării
răspândirii virusului. În acest context, închiderea piețelor determină o situație extrem de dificilă
în contextul în care piețele reprezentau pentru unii fermieri singura sursă de venit.
„Toți cei care vând în piețe sunt disperați, se află în imposibilitatea de a accesa piața
pentru că oamenii aceștia nu au altă variantă. Ei nu pot vinde la super-marketuri, doar într-un
număr foarte mic, în relația cu supermarket-ul micul producător se află într-o postură de
inferioritate. Noi considerăm că cel mai bun lucru pe care știm să îl facem este să contribuim la
economia locală, nu a marilor retaileri”.
Ca urmare a închiderii piețelor, în data de 11 Noiembrie 2020, Ministrul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale și-a cerut scuze celor care până în prezent vindeau produse agroalimentare în
piețele ce funcționau în spații închise. Adrian Oros a adăugat că aceste măsuri sunt necesare și au
un caracter temporar, pe durata pandemiei.
Ministrul Oros a specificat că doar 20% din piețe sunt închise, restul de 80% din piețe
fiind în spații deschise sau semi-deschise, acestea funcționând în continuare. Conform Hotărârii
nr. 52 a CNSU din 5 Noiembrie 2020, începând cu 9 Noiembrie 2020, a fost suspendată
activitatea piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și
volante și a talciocurilor.
Creșterea porcinelor în România
Crescătorii din România se află într-o situație dramatică. În acest moment, acest sector nu
mai asigură nici un sfert din necesarul de carne de porc de care are nevoie țara noastră pentru
consumul intern4. În vederea prevenirii dispariției acestui întreg sector, fără o strategie tranșantă
de relansare a acestui sector, porcul românesc va dispărea cu totul.
Industria creșterii porcului a suferit pierderi masive în ultima perioadă, atât directe cât și
indirecte, iar cele prin deficitul de balanță comercială au depășit deja miliardul de euro, a
declarat Vladimir Manastireanu, consultant de afaceri publice, în cadrul Asociației
Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).
„Pierderile din industria creșterii porcului, directe și indirecte, se apropie de un miliard de
euro până la această oră, iar pierderile prin deficitul de balanță comercială au depășit deja un
miliard de euro. În ceea ce privește despăgubirile, dacă până în anul 2019 se dădeau de la

3
A se vedea www.ziarulfinanciar.ro
4
A se vedea AgroTV.ro
Comisia Europeană, acum se acordă din bugetul de stat, astfel putem să cuantificăm pe viitor alte
pierderi la bugetul de stat prin despăgubirile care pot fi acordate de către Gospodăriile Populației
(GP) sau către fermele mari de porci, care nu vor fi mici”.
Mănăstineanu a mai precizat că, deși există Ordinul 538, care prevede dimensionarea
creșterii porcului în gospodăria populației, totuși nu ar trebui menționată existența unui număr
minim ori maxim de porci pe care persoanele să poată să-i crească în propriile gospodării. „Noi
suntem insistenți, chiar dacă greșim. Ba da, trebuie să fie un număr maxim în GP-uri, ca sunt
cinci, că sunt trei, că este unul singur, din punctul meu de vedere ar trebui să fie zero. Din
punctul meu de vedere, medic veterinar, ar trebui să nu se mai crească porci în GP-uri, dacă vrem
să devenim un stat european civilizat și din acest punct de vedere. Însă, pentru că ținem la
tradiția românească, ne dorim să se păstreze această tradiție de creștere a porcului în GP, însă ne
dorim să se respecte cu strictețe anumite reguli: biosecuritate, identificare, controlul circulației
dacă nu restricționarea circulației, fără reproducție și fără comercializare. Cine vrea să
comercializeze să îi dea Dumnezeu sănătate să o facă în cadrul legal și să se fiscalizeze, să își
construiască microferme pe fonduri europene dacă pot accesa și să își pună condiții minime de
biosecuritate și să respecte toate regulile de bun simț pentru creșterea porcului” a adăugat fostul
președinte al ANSVSA.