Catedra de limbă și comunicare

Anul școlar 2021-2022

SIMULARE EVALUAREA NAȚIONALĂ

LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a - aprilie
Pentru clasele a VIII-a în selecţia temelor/conţinuturilor de evaluat, cât şi a competenţelor, s-a
ţinut seama de trăsăturile şi condiţiile specifice ale unei astfel de simulări, de un nivel mediu
de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin raportare la evaluările
inițiale, la teza susținută pe semestrul I.
De asemenea, s-au avut în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului
anterior de studiu, corelate cu cele din programa pentru anul de studiu curent, putându-se
astfel identifica acele cunoştinţe, abilităţi/ deprinderi care stau la baza anticipării
performanţelor elevilor şi, mai ales, facilitează proiectarea activităţilor didactice prin corelare
cu situaţia reală a elevilor, prin trasee particularizate, cu caracter remedial sau stimulativ.
În elaborarea simulării au fost luate în calcul ca instrumente de evaluare mai multe tipuri
de itemi, după cum urmează:

Partea I foloseşte ca suport două texte la prima vedere, unul literar și unul nonliterar,
pe baza căruia se formulează itemi obiectivi şi/sau semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu
răspuns elaborat.

Itemii semiobiectivi cu răspuns scurt presupun formularea succintă a răspunsului, limitat

ca spaţiu şi conţinut. Deşi elevul nu poate reorganiza informaţia primită, aceşti itemi permit
evaluarea unui număr mare de cunoştinţe, solicitând un anumit grad de coerenţă în realizarea
răspunsului.

Întrebările structurate – sunt sarcini de lucru care pornesc de la un material-stimul (un

fragment extras dintr-un text literar), urmat de un set de cerinţe. Formularea cerinţelor permite
verificarea unei game variate de cunoştinţe, cu accent crescut pe nivelurile cognitive
superioare.
 Partea a II-a conţine un item subiectiv, care presupune redactarea unei compuneri de tip
caracterizare personaj.

Analiza rezultatelor obţinute la acestă simulare la disciplina limba şi literatura română

permite descrierea detaliată a dificultăţilor cu care se confruntă elevii, dar şi reliefarea
succintă a punctelor tari şi slabe ale acestora, după cum reiese din lucrările supuse analizei.
Puncte slabe:
Elevii întâmpină următoarele dificultăţi:
- unii elevi manifestă nesiguranță în selectarea dintr-un vocabular de referință, a
unor termeni adecvați tipului de comunicare impus;
- anumiți elevi nu recunosc formele corecte ale unor cuvinte;
- unii elevi nu respectă, din necunoaștere, neatenție sau din neglijență regulile
ortografice ale limbii române (scriu fără cratimă, fără semne diacritice) și nici
regulile de punctuație;
- de identificare a părţilor de vorbire;

- de organizare coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris;

- de comentare / interpretare sumară a unor secvenţe textuale;

- de redactare a unui text narativ de tip caracterizare;

- de valorificare a informațiilor din text;

- de identificare a cuvintelor formate prin derivare;

- de precizare a părților de propoziție corespunzătoare;

Puncte tari:

- identificarea figurilor de stil;

- identificarea adecvată a trăsăturilor morale și fizice ale unui personaj;

- recunoașterea noțiunilor de fonetică;

- identificarea relativ corectă a părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie

şi diseminarea acestora;
- tratarea subiectului al II-lea;

- respectarea structurii unei caracterizări;

- înțelegerea informațiilor din texte;

- adecvarea conținutului la cerință.

Măsuri ameliorative în urma simulării la limba și literatura
română

În urma evaluării elevilor se constată că gradul de promovabilitate este relativ

scăzut, iar rezultatele obţinute de aceştia sunt, per ansamblu, slabe sau medii. Se
impun, prin urmare, o serie de măsuri şi o planificare sistematică a activităţilor care
trebuie organizate în vederea remedierii situaţiei actuale, pentru a se ajunge la un
grad de promovabilitate mai mare şi a se atinge standardele de performanţă vizate.

 Diversificarea exerciţiilor, utilizarea pe scară largă a exerciţiilor care cultivă

creativitatea, care dezvoltă vocabularul;
 Alocarea a cel puțin două ore de actualizare/consolidare a noțiunilor de morfo-sintaxă;
 Lucrul cu fişe;
 Extinderea ponderii activităţii individuale şi pe grupe şi folosirea metodelor de
învăţare prin cooperare;
 Exerciții ortografice și de punctuație.
 Stabilirea unei bibliografii minimale obligatorii pentru anul şcolar în curs;
 Elaborarea şi utilizarea unor fişe de recuperare a cunoştinţelor;
 Elaborarea unor fişe de lectură, astfel încât elevii să fie obişnuiţi să extragă diverse
informaţii din textele citite;
 Utilizarea portofoliului de lucru;
 Organizarea activității de învățare în funcție de valențele educative, în funcție de
particularitățile individuale ale elevilor, în funcție de nivelul de cunoștințe a elevilor
 Stabilirea unui orar pentru orele de pregătire suplimentară la disciplina limba și
literatura română ( marți de la 15:00 – 16:00; joi de la 15-16);
 Motivarea elevilor pentru implicarea lor în procesul învățării prin desfășurarea unor
activități didactice complexe care să stimuleze interesul pentru învățare prin folosirea
metodelor activ-participative.