1

PÂRTIILE SCHIABILE ÎN ROMÂNIA

2
 Cuprins

Capitolul I:Domenii schiabile in România

I.1. Stațiunea Poiana Brașov

I.2. Stațiunea Azuga
I.3. Stațiunea Sinaia
I.4. Stațiunea Bușteni
I.5. Stațiunea Predeal
I.6. Stațiunea Borșa

Capitolul II: Promovarea atracțiilor turistice

II.1. Modalități de promovare
II.2. Tipuri de promovare folosite in mod
curent II.3.Bugetul alocat promovării
vânzărilor

Bibliografie

3
Argument

Potențialul turistic natural din zona montană este pus in valoare de numeroase stațiuni,
printr-o baza tehnico-materiala specifică si generală foarte dezvoltată, astfel încât atracțiile
turistice naturale să fie valorificate la întreaga lor valoare.Pârtiile schiabile din România atrag
turiști atât din străinatate cât si din România.

Am ales această temă pentru că sunt atrasă de sporturile de iarnă și am vrut să cunosc mai bine
cele mai importante și atractive pârtii schiabile din România.

Există pârtii bune de schi şi nu numai în Poiana Braşov. O spun administratorii domeniilor
schiabile din Predeal sau Azuga, care par să convingă tot mai mulţi turişti să le facă o
vizită. Accesul mai facil şi siguranţa mai mare sunt cele mai bune argumente.

Sinaia, o altă stațiune de pe Valea Prahovei are un domeniu schiabil de aproape 30 de kilometri.
De peste două ori cât au Azuga și Predeal, la un loc.

În România sunt 189 de pârtii schiabile omologate, conform Ministerului Turismului. În cazul în
care nu se vor lua măsuri de preîntâmpinare a efectelor produse de schimbările climatice, toate
pârtiile din România care se află sub 1.800 de metri altitudine se vor închide.

Pentru unii sezonul rece este perioada perfectă de petrecut weekendurile la căldură (fie într-o tară
caldă , fie doar in fotoliu cu o carte bună si o cană de vin fiert),însă pentru alții este vremea ideal
pentru vacanțele active pe pârtiile de schii și cum România nu duce lipsă de munți înalți,respectiv
de domenii schiabile vaste,nu trebuie să mergi prea departe pentru a te bucura de acest sport de
iarnă.

Lucrarea este împărțită pe 2 capitole

Primul capitol cuprinde 6 subcapitole si am facut o prezentare a celor mai importante stațiuni
din România:Stațiunea Poiana Brașov, Stațiunea Azuga, Stațiunea Sinaia, Stațiunea Bușteni,
Stațiunea Predeal, Stațiunea Borsa.

Capitolul doi cuprinde : Modalități de promovare, Tipuri de promovare folosite in mod curent,
Bugetul alocat promovării vânzărilo

4
 CAPITOLUL I. Domenii schiabile in România

I.1. Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă
din România si totodată un important centru turistic internațional. Ea dispune de 12 pârtii de
schi, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante.
Cazarea este asigurată in bună parte in hoteluri de lux, pensiuni, in vile sau cabane.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoacă alergii, presiunea
atmosferică relativ scăzută, si ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea
pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic si intelectual,
pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator.

Infințaă in 1895, Poiana Brașov deservea ca loc turistic pentru Brașov. Prima cabană a fost
construită în 1904. În 1906 Poiana Brașov a fost recunoscută ca stațiune de iarnă și trei ani mai
târziu se desfășurau primele competiții de iarnă. În 1951 au ținut loc jocurile internaționale de
iarnă a studenților.În zilele noastre Poiana Brașov seamănă mai mult cu un mic orășel avind
hoteluri luxoase si restaurante bune.

Stațiunea se află la poalele Posăvarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai înalt vârf de
munte la altitudinea de 1799 m, ceea ce înseamnă o diferența de altitudine de aproape 800 m.

Temperatura medie este vara de 20 grade C si iarna de -3 grade C. Zăpada există începând cu
jumătatea lunii decembrie si până la sfârșitul lui martie; grosimea stratului de zăpadă este în
medie de 50-60 cm. Primii fulgi de zăpadă cad cam spre sfarsitul lui septembrie iar ultimii cam
spre sfârsitul lui aprilie. Pătura de zăpadă poate fi garantată începând cu mijlocul lui decembrie și
până la sfarsitul lui martie. Stratul de zăpadă are o grosime de aproximativ ~50 cm în Poiana și
de aprox. ~100 cm pe munte.
Stațiunea este avantajoasă si prin situarea ei în preajma municipiului Brașov, renumit pentru
monumentele sale arhitectonice vechi și pentru construcțiile și dotările turistice de un înalt nivel.
De fapt, Poiana Brașov este încadrată într-o constelație de stațiuni și cabane turistice situate de-a
lungul văilor Prahovei si Timișului și în Muntii Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare si Piatra Craiului.

5
Spre acești munți se pot efectua excursii variate care permit vizitarea a numeroase obiective
turistice.

Asemănătoare în privința condițiilor naturale cu alte stațiuni turistice montane ca Chamonix,

Zakopane sau Cortina D'Ampezzo, stațiunea Poiana Brașov și-a câstigat un binemeritat renume
prin integrarea armonioasă în peisaj a dotărilor turistice, prin posibilitătile largi de practicarea
sporturilor de iarnă si prin condițiile bune de odihnă si recreere în orice perioadă a anului.
Privită de la înălțime, stațiunea Poiana Brașov pare o mică oaza în împaratia muntilor, îmbracati
în haina verde a padurilor de molid si fag, în care vilele si hotelurile cu arhitectura pe cât de
variata pe atât de moderna imprima un plus de pitoresc.
Stratul de zăpadă se menține timp de 4-5 luni pe an, astfel ca sporturile de iarnă pot fi
practicate atât de începători cât si de sportivii de performanță din noiembrie pâna în martie.
Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din tara noastră.
Aici întalnim hoteluri de două, trei si patru stele, dotate cu piscină, săli de spectacole și
conferințe, un centru de echitație, baze sportive sau stâna turistică. Dispune de trei piste de
coborâre si de slalom uriaș, de pe o pistă de slalom special, de două trambuline și de un lac
artificial pentru sporturi de vară. Stațiunea este dotată cu două linii de telecabină si una de
telegondolă care asigură accesul turiștilor spre culmile Postăvarului, la care se adaugă, sezonier,
mai multe linii de teleski.
Poiana Brașov este însă locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vară. Clima de munte (cu aer
bogat în ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilități de agrement); potecile marcate (ce
conduc pe amatorii de drumeții la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitățile de cazare
confortabile etc. justifică pe deplin renumele internațional acestei stațiuni.
Stațiunea este recomandată pentru odihnă activă (sport si agrement), având efecte
terapeutice asupra sistemului nervos central cu influențe pozitive asupra tuturor funcțiilor
vitale.
Agrementul cuprinde într-o paletă elastică toate activitățile ce au drept scop să scoată turistul de
sub influența oboselii si a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distractie,
divertisment si amuzament, în vederea dezvoltării sale fizice si spirituale, refacându-i forța
necesară pentru continuarea activităților zilnice.

6
Oferta specifică sezonului rece :

7
 practicarea schiului alpin si de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate, fiind
asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu;

 practicarea saniușului pe pârtiile special amenajate;

 practicarea patinajului pe patinoarul artificial;

 plimbări cu sănii trase de cai;

 învățarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul școlii de schi specializată mai

ales în schi alpin cât si schi fond atât pentru începători cât si pentru avansați; centre
pentru închirierea materialelor sportive.

PÂRTII SCHIABILE

Poiana Brașov din anul 2010, turiștii au la dispoziție 7 pârtii de schi, cu o lungime
cumulată de 24 de km întinse pe o suprafața de aproximativ 80 de hectare. În Poiana
Brașov se poate schia pe pârtii cu toate gradele de dificultate: de la foarte ușor – pentru
inițierea copiilor – până la pârtii cu grad ridicat de dificultate.

1. Pârtia Lupului

Este o pârtie dificilă, având lungimea de 2860 de metri și o diferență maximă de nivel de
765 de metri. Accesul pe pârtia Lupului se poate face folosind:

 „Telecabina mare” – se pleacă pe pârtia Kanzel spre stația de sosire a telegondolei și apoi
în stânga spre pârtia Lupului

 „Telecabina mică” – urmând același traseu ca mai sus

 „Telegondola” – intrare direct pe pârtie, în stânga telegondolei

Se mai poate folosi și telescaunul care pleacă de la jumătatea pârtiei Drumul Roșu, sau
dacă se schiază doar la baza pârtiei, se poate folosi telescaunul Lupului.

2. Pârtia Sulinar

Este o pârtie pentru schiorii de nivel mediu având o lungime de 2500 de metri si o
diferență maximă de nivel de 650 de metri. Accesul pe pârtia Sulinar se poate face
folosind:

8
 „Telecabina mare” și „Telecabina mică” pentru acces în partea superioară, plecând din
pârtia Kanzel

 „Telegondola” – se pleacă pe pârtia Drumul Roșu și se intră pe Sulinar în zona lacului

Din pârtia Sulinar se poate intra înapoi pe Drumul Roșu și se poate ajunge și la baza
pârtiei Bradul folosind noua legătură disponibilă de la extinderea care a avut loc în anul
2010.

3. Pârtia Drumul Roșu

Este cea mai lungă pârtie de schi din România măsurând aproximativ 5600 de metri și
având o diferență de nivel maximă de 650 de metri. Pârtia are un grad ușor de dificultate
și are legături cu aproape toate celelalte pârtii din Poiana Brașov. Accesul la pârtie se face
folosind:

 „Telecabina mare” sau „Telecabina mică” – se pleacă pe pârtia Kanzel și se intră pe

Drumul Roșu în zona stației de telegondolă

 „Telegondola” – cu acces direct pe pârtie

4. Pârtia Ruia (Sub Teleferic)

Pârtia Ruia este o pârtie cu grad ridicat de dificultate, destinată schiorilor cu experiență.
Accesul pe pârtie se face direct de la stația de telegondolă sau cu acces din pârtia Kanzel,
dacă se folosește „Telecabina Mare” sau „Telecabina Mică”.

Ruia are o lungime totală de 1035 de metri si o diferență maximă de nivel de 650 de
metri.

5. Pârtia Kanzel

Are o lungime de 450 de metri și are ca punct de plecare stația de la „Telecabina Mare”,
fiind practic pârtia de legătură între stația de telecabină și celelalte pârtii.

6. Pârtia Bradul

Este cea mai populară pârtie de schi în rândul începătorilor, fiind și singura pârtie dotată
cu instalație de nocturnă. Pârtia este deservită de o instalație de teleschi și este de cele

9
mai multe ori foarte aglomerată. Începând cu sezonul 2013-2014, administratorii pârtiei
vor să amenajeze și o zonă specială pentru copii dotată cu un trotoar rulant.

Pârtia are o lungime totală de 465 de metri și o diferență maximă de nivel de 80 de metri.

7. Pârtia Stadion

Este cea mai ușoară pârtie din Poiana Brașov, destinată copiilor și celor care se urcă
pentru prima oară pe schiuri sau pe placa de snowboard. Este locul ideal pentru a
deprinde mișcările de bază și pentru a exersa urcatul cu teleschiul. Are o lungime de doar
325 de metri și o diferență de nivel de 30 de metri.

I.2. Azuga este o staţiune tânără, relativ nouă pe piaţa turistică din ţara
noastră. Cu toate că se află pe Valea Prahovei, la 6 km de Buşteni şi 7 km de Predeal,
până în 1990 nu era decât un orăşel industial cu câteva fabrici (sticlă, postav, bere,
şampanie, şamotă) şi aproape nicio atracţie turistică.

Adevăraţii iubitori ai muntelui includeau Azuga pe ruta drumeţiilor lor montane, dar
majoritatea turiştilor nici nu auziseră de Azuga sau, dacă auziseră, nu ştiau decât să spună
că aceasta este o localitate între Buşteni şi Predeal, prin care treceau cu trenul, de cele
mai multe ori fără oprire. Trebuie să recunosc că nici eu nu ştiam prea multe. Ȋmi era
chiar dificil să localizez Azuga pe ruta Câmpina - Predeal, nu eram niciodată sigură dacă
se află după Buşteni sau înainte. Este adevărat că foarte mulţi oameni care ajung în
Azuga pentru prima oară au încă această dificultate.

Ȋn ultimii 20 de ani Azuga a început să prindă puteri şi să crească ca Făt-Frumos. După

anul 1997 turiştii au început să descopere Azuga şi să se îndrăgostească de ea din simplul
motiv că nu era aşa de cunoscută, aşa de aglomerată şi de comercială ca surorile ei mai
mari de pe Valea Prahovei. Au început să vină aici cei îndrăgostiţi de natură în toate
anotimpurile ei şi cei care doreau să evadeze din aglomeraţia şi poluarea marilor oraşe.

10
Azuga este acum una dintre cele mai renumite staţiuni pentru practicarea sporturilor de
iarnă, având mai multe pârtii de schi, deservite de o gondolă modernă, trei instalaţii de
teleschi şi trei de baby-schi.

Pe primul loc este pârtia Cazacu. Aceasta a fost amenajată în vara anului 2000 și
inaugurată în iarna aceluiași an. În urma cu 9 ani și-a făcut prezența și instalația de zapadă
artificială, atât în baza Cazacu cât și pe celelalte pârtii de ski. În baza Cazacu exista 2
pârtii de ski: prima pârtie este destinată exclusiv persoanelor care se pregătesc să
descopere tainele acestui frumos sport. În momentul în care pășești pe poarta de intrare,
atenția îți va fi atrasă de cei mai „tineri” învățăcei care nu au mai mult de 3-4 anișori. Vei
spune că așa ceva nu este posibil, dat fiind faptul ca ei abia merg fără skiuri, însă
instructorii din Azuga au frecvent în grijă tabere de ski și au experiența necesară să îi
motiveze și să îi distreze pe cei mici, dar sa îi și învețe să skieze.

Pârtia de începători are o lungime de aproximativ 150m, grad de dificultate minim iar
urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni. Îți iei un instructor și te apuci de
treabă…După câteva zile în care ai învățat cum să oprești, să faci viraje stânga-dreapta și
să urci cu babyskiul, instructorul tău îți va spune că ești pregătit să treci la următorul
nivel: pârtia medie! Aceasta are o lungime de 400 m si un grad de dificultate
mediu (pentru un începător). Transportul pe cablu îți va fi asigurat de un teleski cu
capacitate mult mai mare decat babyski-ul. Aici vei trece la un alt nivel în ceea ce
priveste ski-ul și vei putea executa mai multe viraje decât pe pârtia de începători la o
singură coborâre. Dupa prima coborâre îți vei da seama cu siguranță că ski-ul este un
sport relaxant care te va ajuta să uiți de toate problemele cotidiene.

După alte câteva zile în care ai dobândit un control eficient al skiurilor vei fi pregătit
să descoperi și celelalte pârtii. De exemplu poți încerca teleski-ul Sorica cu o lungime
de aproximativ 700m și un grad de dificultate cu 17% mai ridicat decât Cazacu
Teleski.
După câteva urcări îți vei da seama că vrei mai mult de atât, asta însemnând că deja
ai ajuns la un nivel ridicat și ești pregătit să urci în vârful muntelui Sorica!

Ca să poți face acest lucru trebuie să ajungi la telegondola Romenergo. Odată ajuns în
dreptul telegondolei, un miros puternic de vin fiert și cu scorțișoară, te oprește brusc și îți

11
atrage atenția către Snack Barul telegondolei. După atâtea ore de ski meriți într-adevăr o

12
cană de vin fiert! Ai terminat și hop în telegondolă… În 5-minute ai ajuns în vârf și acolo
ți se prezintă 2 dintre cele 4 variante de coborâre: Sorica, respectiv Cazacu Variantă.
Fiind pentru prima dată în vârf nu te vei putea abține să nu faci câteva poze peisajelor
excepționale ce îți sunt oferite de Stațiunea Azuga. După câteva fotografii reușite, vei pleca
împreună cu instructorul într-o „misiune de recunoastere”. Odata ajuns jos, constati că ai
coborât cu succes și ești într-adevăr pregătit pentru a putea coborî toate pârtiile din Azuga,
însă ar fi bine ca instructorul să te mai supravegheze câteva coborâri.

Stațiunea Azuga împreună cu telegondola îți oferă și această metodă unică de relaxare la
poalele versantului opus pârtiilor Sorica si Cazacu. Aici vei găsi 2 pârtii, respectiv Sorica
Sud cu o lungime de aproximativ 770m și Sorica La Stână cu o lungime de aproximativ
910m. Ambele pârtii au un grad de dificultate redus, fiind excelente și pentru skiorii ajunși
la un nivel mediu de coborâre.

I.3. Sinaia

Situata pe Valea Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor,
Furnica si Piatra Arsa, Sinaia este supranumita si Perla Carpatilor pentru peisajele
superbe si pentru conditiile deosebite de practicare a sporturilor de iarna.

Bucegii, situati la vest, ca un urias “scut de paza” al asezarii, domina Sinaia printr-un
abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova îsi întind spinările către sud, înaitând
pana la Izvorului lui Bogdan, in apropierea vestitelor si, altadata, temutelor “Oratii”. Cele
doua masive muntoase, Bucegii si Garbova, “ocrotesc” localitatea, de-o parte si de alta,
pe o lungime de peste 9 km.

Sinaia este una din cele mai importante stațiuni de odihnă din tară, furnizând cele mai
bune condiții de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile
anului, pentru oameni de toate vârstele. Are un climat subalpin, cu veri răcoroase si cu
ierni nu foarte friguroase pentru o stațiune montană. Stratul de zăpadă căzut iarna persistă
de la sfașitul lui septembrie până la sfarșitul lui martie.
Toate pârtiile din stațiunea Sinaia sunt deservite de transport pe cablu (teleski/telescaun)
accesibile cu telecabina Sinaia-Cota 1400-Cota 2000.

13
 Numeroase poteci marcate, soșeaua modernă, cu acces auto până la Cota 1.400, teleferic
(dat in folosință in 1971), cu cabine de 35 de locuri (Sinaia - Cota 1.400) si de 28 de
locuri (Cota 1.400 - cabana Vârful cu Dor, aflată la 2.000 m altitudine) si telescaunul
Cota 1.400 - Varful cu Dor, asigură legăturile între zona centrală a orașului și platoul
Munților Bucegi. Sinaia este practic punct de plecare spre cabanele Munților Bucegi
(Cota 1.500 m; Vârful cu Dor - 2.000 m altitudine; Cuibul Dorului - 1.200 m; Babele -
2.206 m; Omu - 2.505 m; Padina - 1.525 m ; Piatra Arsa - 1.950 m, Peștera - 1.610 m) si
ale Muntilor Baiului (Piscul Câinelui - 950 m etc.).

În prezent, Sinaia este un important centru turistic și de desfășurare a unor conferințe

internaționale si naționale; există amenajări speciale destinate practicării sporturilor de
iarnă: pista de bob cu o lungime de 1.500 m (13 viraje si 132 m diferența de nivel), pârtii
de schi de diferițe grade de dificultate (Carp - 2.500 m, dificila; Papagal - 2.140 m,
dificila ; Turistica - 2.800 m, medie etc.), pârtii pentru săniuș etc.

Localitatea Sinaia apare menționată documentar, prima oara, in 1690, când in preajma
Mănătirii Sinaia (1690-1695), pentru paza sa au fost intemeiate primele locuințe ale unor
scutelnici, care apoi au format o populație stabilă. Inițial, satul s-a numit Izvorul, iar din
1874 poartă denumirea actuala. Declarat oraș în 1880 când localitatea a devenit reședința
de vară a regelui Carol I.

Domeniul schiabil Sinaia se găsește pe Valea Prahovei, în Munții Bucegi.

Domeniul schiabil înglobează 22km de pârtii care se desfășoară pe mai multe zone: Valea
Dorului, Valea cu Brazi, Valea lui Carp, Valea Soarelui, Valea Dorului.

Altitudinea domeniului schiabil Sinaia pornește de la cota 860m până la cota 2000m.

Deoarece în ultimii ani precipitațiile sub formă de zăpadă au fost puține la altitudine mică, cea
mai bună zonă de schi pornște de la cota 2000m și coboară spre Valea Dorului – Valea Soarelui.

14
Din punct de vedere istoric, Munții Bucegi şi Valea Prahovei, au constituit prima
regiune turistică a ţării şi leagănul turismului românesc. Acest fapt se datorează peisajului extrem
de atrăgător, dar şi a căilor de acces uşoare.

Sinaia a început să fie atracție turistică încă din 1875. Atunci s-a început construcția
Palatului Peleș, Palatului Pelișor și a liniei de cale ferată Ploiești – Brașov (1879). Ulterior anului
1922 s- au construit cabane montane în Munții Bucegi, ceea ce a dus la încurajarea turismului
montan.

O dată ajunși la cota 2000m, puteți să alegeți în funcție de starea zăpezii, mai multe alternative de
schi. Din păcate nu tot timpul sunt deschise toate pârtiile.

1. Pârtia Valea Dorului 1 – dificultate medie, lungime 775 m, deservită de telescaun;

2. Partia Valea Dorului 2 – dificultate medie, lungime 804 m, deservită de telescaun;

3. Partiile Valea Dorului Varianta – dificultate medie, lungime 895 m, deservită de telescaun +
3a și 3b – trasee de 500 m și 1000 m;

4. Valea Soarelui – dificultate medie, lungime 1190 m, deservită de telescaun;

5. Scândurari – dificultate medie, lungime 505 m;

6. Drumul de Vară – dificultate medie, lungime 1800 m, deservită de telecabină;

7. Tarle – dificultate dificilă, lungime 950 m, deservită de telecabină;

8. Papagal – dificultate dificilă, lungime 900 m, deservită de telecabină;

9. Carp – dificultate dificilă, lungime 1382 m, deservită de telecabină;

10. Începători – dificultate ușoară, lungime 173 m, deservită de teleschi;

11. Partia Noua – dificultate medie, lungime 2000 m, deservită de telegondolă;

12. Valea Soarelui 2 – dificultate ușoară, lungime 1200 m, deservită de telescaun;

13. Lăptici 1 – dificultate ușoară, lungime 1900 m, deservită de telescaun;

15
14. Lăptici 2 – dificultate medie, lungime 900 m, deservită de telescaun;

15. Gondola – dificultate ușoară, lungime 150 m, deservită de teleschi;

16. Valea cu Brazi – dificultate medie, lungime 400 m, deservită de telescaun.

I.4. Bușteni

Pârtia de ski Kalinderu este situata in Bușteni, la poalele Munților Caraiman. Este una dintre
cele mai moderne pârtii din România, fiind omologată de Federația Internațională de Ski.

Lungimea pârtiei, destinată agrementului, concursurilor si competițiilor sportive, este de

1.500 m, cu o pantă medie de 37% si o lățime de 40 m.

Pârtia este dotată cu instalație de iluminare, telegondolă (1050 m), instalație de produs zăpadă
(patru tunuri de zăpadă), dar si cu școală de ski. Are un grad mediu de dificultate si o diferență de
nivel de 300 m.

Pârtia de ski Kalinderu 2 din Bușteni a fost inaugurată in data de 11 februarie 2012. Nouă
pârtie de ski are o lungime de 1,3 kilometri si un grad de dificultate mediu spre greu.

Este dotată cu un sistem de înzăpezire artificială care vă asigură condiții propice pentru ski
chiar și în perioadele cu puține precipitații si cu telescaun fix cu vehicule de 4 locuri.

Informații Pârtie ski Kalinderu 2: Lungime:1300 m , altitudine Plecare: 1300 m ,

Altitudine sosire: 1000 m, Latimea medie: 70 m,Suprafață: 8.4 ha.

Pârtia de ski Silva din Bușteni are dimensiuni reduse (400 m lungime) si o diferență de nivel 60
m, fiind destinată schiorilor începători. Timpul de urcare este de circa 7 minute.

Pârtia nu este prevăzută cu iluminare nocturnă și nici cu instalații pentru fabricarea

zăpezii artificiale, însă este dotată cu teleschi.

Pârtie ski Silva Bușteni este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea
Prahovei, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.

16
 I.5. Predeal

Staţiunea Predeal este situată în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi
Timiş, la poalele munţilor Bucegi la nord-est de aceştia şi cele ale munţilor Baiului la nord-vest.
Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare altitudine urbană din România, între 1030m-1110m.

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase şi iernile friguroase, face ca
staţiunea Predeal sã fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Oraşul Predeal oferă
privelişti încântătoare, fiind recomandat atât pentru recreere cât şi pentru refacere din
convalescenţã prin aerul său cu umiditate ridicată şi nepoluat, dar şi pentru practicarea sporturilor
de iarnă precum ski, snowboard sau săniuş.

Punctele de atracţie ale staţiunii sunt cele opt pârtii de schi alpin cu grade diferite de dificultate,
pârtia de ski fond de pe Valea Râşnoavei, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv
realizate în ultimii ani, telescaunul şi teleschiurile de pe Clăbucet, precum şi marea diversitate de
localuri specializate în arta culinară românească şi internaţională. Cu excepţia anotimpului de
iarnă la Predeal munţii din jurul oraşului oferă posibilitatea realizării drumeţiilor de neuitat şi
admirarea peisajelor, care au fost, sunt şi vor fi atracţiile turiştilor din toată lumea sosiţi în
această frumoasă staţiune.

Pârtia de ski Clăbucet din Predeal beneficiază şi de instalaţii de iluminat şi instalaţii de produs
zãpadã artificială pentru prelungirea sezonului de ski.

Deasemenea staţiunea beneficiază şi de două patinoare, primul situat în cadrul Complexului

turistic "Fulg de Nea" la baza pârtiei Clăbucet, iar cel de-al doilea este situat lângă piaţa
agroalimentară şi a fost amenajat pentru prima dată în iarnă 2008-2009.

În Predeal mai există şi o sală de sport multifuncţională construită de Primăria oraşului Predeal,
unde se organizează ocazional diferite competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

Numele pârtiei de ski Grad de dificultate Lungime pârtie

Clăbucet Mediu 2100m

17
Clăbucet Sosire Uşor 800m

Clăbucet Variantă Uşor 790m

Clăbucet Şcoală Foarte uşor 200m

Cocoşul Mediu 2250m

Subteleferic Dificil 1200m

Subteleferic st. inf. Foarte uşor 670m

Pârâul Rece Mediu 520m

I.6. Borsa este situata la extremitatea estica a judetului Maramures, la baza

Masivului Rodna, in apropierea trecătorii Prislop.

Statiunea Borsa dispune de pârtii de ski pe o diferență de nivel de 1000 m, trasee de ski fond de 4
- 6 km, precum si două trambuline pentru sărituri de peste 80 m, una fiind cea mai înaltă
trambulină naturală din Europa. Pârtia principală este echipată cu telescaun si teleschi, are 1920
m lungime si o diferentă de nivel de 497 m.

Stațiunea Borsa se află în estul județului Maramureș, la 12 km de orașul Borsa, între

Parcul Național Munții Rodnei (Rezervație a Biosferei) si Parcul Natural Munții Maramurșului
(cel mai mare din tară). Complexul Turistic din stațiune este situat la o altitudine de 850
m si oferă numeroase posibilități de cazare (hoteluri, pensiuni, cabane), restaurante si baruri,
fiind în topul preferințelor turistilor pentru sporturile de iarnă.

Diferența Altitudine
Lungime de nivel Înclinație vârf
Pârtie (m) Dificultate (m) Transport pantă pârtie (m) Nocturna

Borsa 2200 Medie 550 Telescaun 25% 1400 Nu

18
Stiol 790 Avansat 240 Schi-lift 30% 1611 Nu

Pricop 600 Medie 110 Schi-lift 18% 800 Da

Capitolul II:Promovarea atracțiilor turistice

II.1.Modalități de promovare

Scopul acțiunilor de promovare a vânzărilor este exclusiv comercial, adică sporirea încasărilor ,
dar in unele cazuri se urmărește și întărirea imaginii si prestigiului firmei.

În vederea atingerii acestui scop, principalele căi de acțiune ale intreprinderii sunt:

-majorarea vânzărilor la produsele turistice pătrunse pe piață;

-introducerea unui nou produs turistic in gama de servicii turistice cunoscute ,atât în rândul
turiștilor potențiali,cât și în rândul inermediarilor;

-intensitatea circulației turistice, considerate de turiști ca anonima și îndepărtată ,ceea ce poate

crea anumite rețineri in privința achiziționării produsului;

-îmbunătățirea informațiilor ,care se transmit în legatură cu un produs sau la lansarea unei

campanii publicitare.

Spre deosebire de campaniile publicitare , promovarea vânzărilor se utilizeaza periodic.

Excepție fac tehnicile de,, insuflețire” a vânzărilor .Aceste tehnici personalizează
imaginea turistică.

O destinatie anonima si indepartata,uneori chiar ostila,este transformata in tr-una intima si

familiala,determinandu-i pe potentialii clienti sa cumpere diferite produse turistice.

Instrumentele promovarii vanzarilor se imapart in :

19
-tehnici de informare- reuniuni,publicitate directa particularizata chiar la fiecare turist in
parte,publicitate la locul vanzarii,expozitii,informatii prin promotor,etc ;

-tehnici de stimulare-reduceri de pret,prime,concursuri,cadouri promotionale.

Unele dintre tehnicile amintite au atat functie de informare,cat si de stimulare.

Concursurile popularizeaza o anumita oferta,ii cresc gradul de atractivitate,dar in acelasi timp

dau si diferite informatii despre aceasta.

II.2. Tipuri de promovare folosite in mod curent

Dintre modalitatile de promovare a vanzarilor , cele mai frecvent utilizate de firmele de turism
sunt:

-reducerile de tarife;

-jocurile si concursurile;

-seminarele , conferințele si workshop-urile;

-voiajele de stimulare;

-publicitatea la locul vânzării;

-cadourile promoționale. Reducerile

de tarife

Firmele de turism care apeleaza la acest mijloc de promovare a vânzărilor , mizează pe:

-atragerea de noi clienți , care din lipsa de venituri nu și-au putut permite la vechile tarife sa faca
turism;

-marirea frecventei cumpărărilor cu aceleași venituri afectate turismului la tarife reduse,putându-

se înmulți numărul ocaziilor în care se solicită de către același client,serviciile firmei;

20
-sporirea numărului de zile afectate unui sejur- veniturile reale suplimentare create de reducerile
de tarife,dacă nu capătă alte destinații,permitând așa ceva;

-uniformizarea cererii – diminuările de tarife pentru turismul extrasezonier aducând cererea la

nivelul ofertei.

Reducerile de preț sunt in mod normal avantajoase și incitante pentru client,dar se pot dovedi si
periculoase pentru firmele de turism când:

-sunt asociate de către clienti cu diminuarea calității seviciilor ,ducând astfel la pierderea
clientelei;

-sunt insuficient de vizibile neputând fi sesizat de către clienti;

-sunt propuse in perioade nepotrivite ,cum ar fi cele în care oricum cererea se află la nivel
maxim;

-atunci când au caracter sezonier ,nu permit revenirea la nivelurile ridicate anterioare ,generând
reacții ostile din partea clientelei;

-provoacă reacții nefavorabile puternice din partea concurenței.

Reducerile de tarife in turism se pot realiza , ca și in cazul bunurilor materiale ,sub trei forme
distincte:

• -ofertele speciale-serviciile se distribuie la tarife reduse numai in anumte perioade ,în

preajma sau in timpul derularii unor evenimente speciale:
carnavaluri,festivaluri,campionate,ceremonii religioase.

Tarifele speciale pot viza fie intreaga clientelă, fie doar anumite segmente:
pensionari,copii,elevi si studenti,sindicalisti,etc.

-vânzările grupate-foarte utilizate de angrosiștii din turism in urmatoarele variante:

• ,,Vânzările asortate”-gruparea într-un singur pachet a mai multor servicii distincte si

vânzarea lor la un preț global mai mic decât suma tarifelor serviciilor individuale;

• ,,Vânzările multipack”-oferta se prezintă sub forma unui pachet de servicii de același fel,
tariful global fiind degresivi în raport cu volumul de servicii.

21
-reducerile definitive au la baza reduceri mari de cost si nu sunt urmate de revenirea la nivelurile
ințtiale ale tarifelor.

Deși diminuările de tarife sunt acțiuni care nu necesită eforturi speciale din parte
firmelor turistice care le inițiază ,la ele trebuie să se apeleze cu multă grijă ,efectele pe care le
provoacă fiind adeseori imprevizibile.

Jocurile si concursurile

Acestea sunt organizate pe teme turistice și sunt utilizate din ce in ce mai frecvent de firmele de
turism.

Prin antrenarea reprezentanților clientelei turistice potențiale a specialiștilor în turism si

salariaților mass-media si totodată a unor fonduri speciale de premiere a câstigătorilor ele
permit:

-informarea discretă și foarte eficientă a turiștilor potențiali asupra produselor si serviciilor

pe tema cărora sunt organizate;

-buna cunoaștere a ofertei turistice de către participanți;

-sensibilizare asupra ofertei a reprezentanților mass-media;

-implicare directă a distribuitorilor.

Astfel de modalități de promovare își dovedesc eficacitatea cu prioritate în rândul copiilor ,

adolescentilor ,tinerilor.

Concursurile pot fi utilizate și pentru a determina un detailist să promoveze o anumită marcă

în locul alteia sau pentru dinamizarea forței de vânzare(calatoriile de stimulare).

Seminarelor , conferințele si workshop-urile

Pentru o bună cunoaștere a destinațiilor turistice,a produselor si serviciilor turistice ,

atât oficiile de turism(regionale și naționale), cât si firmele individuale pot organiza seminarii(
24-48 de ore) ,la care sunt invitați să participe vânzători, ocazii cu care acestora le sunt
prezentate toate informațiile utile cu privire la destinațiile turistice vizate.

Locul de desfășurare poate fi sediul oficiului de turism ,una dintre destinațiile turistice sau
centrul din care provine marea majoritate a distribuitorilor.
22
 Conferințele sunt reuniuni care se adresează cu precădere marelui public.

Se bazează pe prezentări audio-vizuale (filme video in special) și sunt organizate în localitățile

care asigură cea mai mare parte a clientelei turistice.

Workshop-urile permit o prezentare mai precisă și mai amănunțită a produselor turistice.

Clientela are posibilitatea să se găsească în contact direct cu organizatorii de voiaje,cu

reprezentanții companiilor aeriene ,maritime ,etc .Acestea sunt orientate mai mult spre produsele
turistice specifice,informațiile obținute pe această cale fiind în deosebi foarte tehnice.

Voiajele de stimulare

Voiajele de stimulare, aceste călătorii de stimulare sunt organizate pentru agenții de

turism care sunt invitați să viziteze o destinatie turistică.

Pentru a fi eficiente ele presupun o selecționare a agențiilor de turism care vor

participa , elaborarea unui program al sejurului care să combine munca cu petrecerea plăcută a
timpului liber.

Astfel , înainte de toate se impune:

-analiza detaliată a componenteleor pieței turistice si a zonei unde vor avea loc aceste voiaje;

-alegerea cu grijă a perioadei în care va avea loc sejurul;

Alegerea colaboratorilor care participă la organizarea voiajului se va face cu mare atenție

, acestea contribuind în mare măsură la succesul său eșecul călătoriei de
familiarizare(acomodare);

-programarea riguroasă a vizitelor care urmează a fi efectuate pe timpul voiajelor este

indispensabilă.

Publicitatea la locul vânzării

Apaublicitatea la locul vânzării se realizează în incinta spațiilor rezervate de firmele si agențiile

de turism contactării directe a clientelei cu ocazia punerii în vâzare a produselor si serviciilor pe
care le oferă.

23
 Publicitatea la locul vânzării se poate realiza prin intermediul:

-afișelor;

-panourilor;

-autocolantelor;

-banderolelor;

-filmelor video;

-altor mijloace.

Avantajul publicitații la locul vânzării constă în faptul ca imediat ce a atras atenția

asupra existenței produselor această tehnică poate fi urmata de punerea lor in vânzare ,clientul
ne mai fiind supus riscului de uitare a mesajului recepționat.

În plus permite o mai mare animare a punctului de vânzare. Publicitatea la locul vânzării trebuie
să dea dovadă de mai multă creativitate în ceea ce privește conținutul mesajelor si tipurile
de suporti utilizați: afiș ,panou ,video ,etc.

Cadourile promoținale

Micile cadouri au efecte pozitive mai cu seamă în cazul turiștilor cu venituri modeste.

Oferirea gratuită de pliante ,broșuri, ghiduri sau reviste turistice ,acordarea de agende sau
calendare,înmânarea de tricouri sau șepci cu însemnele firmei,punerea la dispoziția clienților
a unor sejururi gratuite ,etc., sunt modalități tot mai frecvent utilizate în scopul a tragerii
clientelei către produsele firmei care le practică.

Cadourile promoționale sunt mijloace destul de costisitoare de promovare a vânzărilor,a

căror eficiență poate fi însă mult mai mare decât a altor modalitățăi.

II.3. Bugetul alocat promovării vânzărilor

Un loc distinct în cadrul acestei etape de promovare a vânzărilor îl ocupă determinarea

bugetului programului de promovare a vânzărilor.

24
 Pentru determinarea mărimii bugetului promoțional se pot utiliza mai multe metode:

-metoda procentajului din vânzări: este o metodă foarte răspândită,ce presupune aplicarea unui
procent la volumul vânzărilor (actual sau anticipat) sau la prețul de vânzare;

-metoda imitării concurenței: este o metodă curent utilizată și presupune ca intreprinderea sa loce
pentru activitatea promoțională o sumă comparativă cu cea a concurenților săi;

-metoda sumei disponibile: este o metodă utilizată în special de micile intreprinderi și presupune
stabilirea resurselor disponibile activității de comunicare rămase după acoperirea celorlalte
cheltuieli ale intreprinderii;

-metoda obiectivelor presupune ca marketerul sa stabilească clar ce dorește să facă promovarea

pentru întreprindere.

Pentru aceasta se stabilesc principalele obiective urmărite ,modalitățile de atingere a acestor

sarcini și costul intregii activități. Totalul acestor costuri determina tocmai bugetul promoțional.

Între mărimea bugetului promoțional și strategia promoțională adoptată de întreprindere

există o legătură de intercondiționare respectiv mărimea bugetului promoțional , determină tipul
de strategie de promovare accesibilă intreprinderii(bugetul este calculat prin metoda sumei
disponibile) sau dacă marketerii consideră că o anumită strategie de piață este mai eficientă în
situația dată. În funcție de acesta se determină bugetul promoțional(folosind metoda
obiectivelor).

Reprezentând resursele financiare ce pot fi mobilizate la nivelul firmei pentru acoperirea

cheltuielilor ocazionale de programul promotional ,bugetul trebuie stabilit în mod realist dar
valorificând din plin toate posibilitățile ce pot fi antrenate ,în temeiul actelor normative în
viguare în acest scop.

25
 Bibliografie

Mihaela Dinu, Ioana Petan,-“Geografia turismului in Romania”, Editura Universala, Bucuresti

2005

Andreea Baltaretu, Nicolae Neacsu- “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucuresti 2005

Bogdan Octavia, Mihai Elena, Teodoreanu Elena, - Clima Carpaţilor şi Subcarpaţilor de

Curbură dintre Teleajen şi Slănicul Buzău, Institutul de Geografie al R.S.R., Bucureşti.-1974

Gherasim,T. -,,Marketing turistic”,Ed.

Economica,Bucuresti,1999 Moldoveanu,M.-,,Psihologia

reclamei”,Ed. Libra,Bucuresti,1995. Internet:

www.bailgovora.ro

www.valceaturistica.ro

www.turismland.ro

Concluzii

In această lucrare am scos în evidență cele mai importante si atractive pârtii schiabile din

România cu dotările materiale specifice turismului pentru a putea fi valorificat potențialul

turistic montan al României și a răspunde cât mai bine cerințelor si nevoilor turistilor străini

si români care prefera zona montană și sporturile de iarnă. De o mare importanță pentru

turismul montan, și nu numai, infrastructura generală și specifică pune în valoare atracțiile

26
turistice montane naturale. Nu este de ajuns ca o tară să dețină atracții turistice dacă nu sunt

puse în valoare de o infrastructura generală dar si specifica turismului.

Patrimoniul tustic al unei tări cuprinde atât atracția turistică în sine dar și dotările de ordin

general dar si specific turismului . O mare importantă o are și personalul care lucrează în

unitățile de cazare, alimentație , unitățile de divertisment, personalul calificat care oferă lecții

de schiat atât la nivel înalt , mediu sau începători.

Lucrarea prezintă în primul capitol șase stațiuni montane cele mai importante din țară, la

fiecare stațiune am prezentat pârtiile schiabile care aparțin de fiecare stațiune.

Capitolul doi cuprinde modalități de promovare intensitatea circulației turistice

determinându-i pe potențialii clienți să cumpere diferite produse turistice.

Firmele de turism care apelează la acest mijloc de promovare a vânzărilor,mizează pe:

-atragerea de noi clienți , care din lipsă de venituri nu și-au putut permite la vechile tarife să

facă turism;

-mărirea frecvenței cumpărărilor cu aceleaș i venituri afectate turismului la tarife

reduse , putându-se înmulți numărul ocaziilor în care se solicită de către același client , serviciile

firmei;

-sporirea numărului de zile afectate unui sejur- veniturile reale suplimentare create de

reducerile de tarife ,dacă nu capătă alte destinații,permițând așa ceva;

-uniformizarea cererii – diminuările de tarife pentru turismul extrasezonier aducând cererea la

nivelul ofertei.

27