RECAPITULARE BACALAUREAT

I. ROMANITATEA ROMÂNILOR
1. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia popoarele migratoare au avut un
rol important în desăvârşirea etnogenezei româneşti. Se punctează coerenţa şi pertinenţa
argumentării, cauzalitatea în utilizarea faptului istoric şi concluzia.
2. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia teoria imigraţionistă a urmărit un scop
politic. Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării, cauzalitatea în utilizarea faptului istoric şi
concluzia.
3. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia ideea romanității românilor a
fost abordată de cercetătorii străini în operele lor. Se punctează coerența și pertinența argumentării.
4. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia teoria imigraționistă a fost
combătută de istoricii români, prezentând principalele idei prin care aceștia au dovedit continuitatea
daco-romanilor în spațiul carpato – danubiano - pontic.
5. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia limba română este o limbă
latină.
6. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia în Dacia a avut loc procesul
romanizării. Se punctează coerența și pertinența argumentării, cauzalitatea în utilizarea faptului
istoric și concluzia.
7. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în vedere:
- menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor;
-numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
- menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
NOTĂ! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.

II. AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia tradiţia istorică a
„descălecatului” are un rol important în procesul de constituire a statelor medievale româneşti
extracarpatice.
2. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia relaţia dintre Domnie şi Biserică
are un rol important pentru funcţionarea Ţărilor Române, în secolele XIV – XVIII. (Se punctează
coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.).
3. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia un rol important în dezvoltarea
statului medieval Transilvania l-au avut populațiile alogene/străine, între secolele XII-XIV.
4. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre geneza şi organizarea politico-statală a
românilor în Evul Mediu, având în vedere:
1.prezentarea a două izvoare istorice referitoare la formaţiunile prestatale;

1
 2.prezentarea constituirii unuia dintre statele medievale româneşti;
3.menţionarea a trei informaţii referitoare la organizarea internă a statelor medievale în spaţiul
locuit de români;
4.formularea unui punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a
statelor medievale româneşti.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.

III. SPAȚIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia confruntările militare conduse de
voievozii români fac parte din relaţiile internaţionale ale Evului Mediu.
2. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia statelor române a făcut
parte din relaţiile internaţionale de la începutul epocii moderne.
3. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia promovată de statele
române a fost o componentă a relaţiilor internaţionale la sfârşitul Evului Mediu şi la începutul
modernităţii.
4. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica de cruciadă a domnitorilor români în
secolele XIV-XVI, având în vedere:
1.definirea noţiunii de „cruciadă târzie” şi prezentarea contextului internaţional în care a
avut ea loc;
2. prezentarea politicii de cruciadă dusă de doi domnitori ai Ţărilor Române din sec. XIV-
XVI;
3. precizarea tacticii şi strategiei folosite de aceştia în “cruciada târzie”;
4. menţionarea a două consecinţe ale politicii de cruciadă dusă de domnitorii români;
5. formularea unui punct de vedere cu privire la politica de cruciadă a domnitorilor
români în secolele XIV-XVI şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

IV. STATUL ROMÂN MODERN

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, semnificaţia şi importanţa făuririi României Mari pentru
istoria românilor.
2. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România modernă s-a consolidat
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

3. Argumentați printr-un fapt istoric relevant că regimurile fanariote au determinat adoptarea unor
proiecte de reformă care vizau modernizarea principatelor Române.
4. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia şi celelalte provincii
româneşti unite cu România în 1918 au adoptat hotărâri în favoarea unirii.
5. Argumentați printr-un fapt istoric relevant că Marea Unire s-a realizat într-un cadru democratic care a
asigurat modernizarea României.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, că proiectele politice românești au contribuit la
realizarea și modernizarea statului român.
7. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte politice româneşti şi realizarea lor, având
în vedere:

2
1. precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-
lea sau în prima jumătate a secolului al XIX-lea, şi menţionarea a două idei susţinute de
acesta;
2. prezentarea unui fapt istoric , desfăşurat pe plan intern, prin care s-a realizat statul român
modern, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
3. menţionarea unui fapt istoric, din secolul al XX-lea, care a contribuit la formarea României
Mari şi a unei consecinţe a constituirii acesteia;
4. formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia proiectelor politice la făurirea
statului român modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

3
 V. ROMÂNIA ȘI CONCERTUL EUROPEAN:
DE LA CRIZA ORIENTALĂ LA MARILE ALIANȚE ALE SEC. AL XX-LEA

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România a susţinut, în relaţiile
internaţionale, interzicerea războiului ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state.
2. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant afirmația că România a fost implicată în Criza Orientală și
aceasta a contribuit la evoluția țării noastre.
3. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia Criza orientală a avut
implicații asupra spațiului românesc.
4. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia Criza Orientală a reprezentat o
caracteristică a implicării României în relațiile internaționale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
secolului al XX-lea.
5. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia "Problema orientala" a constituit
cadrul international propice afirmării "problemei romanești", sustinandu-I cu un fapt istoric relevant.
SUBIECTUL III 30 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Principatele Române în secolele al XVIII- al
XIX-lea, având în vedere:
1. precizarea regimului politic instaurat în Principate, la începutul secolului al XVIII-lea şi menţionarea
a două caracteristici ale acestuia;
2. prezentarea contextului est-european şi precizarea consecinţelor acestuia (teritoriale, politico-
juridice, economice) asupra spaţiului românesc în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea;
3. menţionarea faptului istoric intern care a determinat modificarea regimului politic al Principatelor,
în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
4. prezentarea cadrului internaţional în care marile puteri au abordat problema Principatelor
Române şi a modificărilor intervenite în statutul politico-juridic al acestora în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea;
5. formularea unui punct de vedere cu privire la situaţia României în cadrul “crizei orientale” şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

VI. CONSTITUȚIILE ROMÂNIEI

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în România era necesară
adoptarea unei Constituții în 1866.
2. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia Constituțiile comuniste au asigurat
funcționarea unui regim totalitar și au deservit intereselor Partidului Comunist.
3. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia adoptarea Constituţiei din 1923 a
reprezentat o necesitate istorică.
4. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, schimbările intervenite în redactarea unor articole ale
Constituţiilor din prima jumătate a secolului al XX-lea.
5. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia Constituția de la 1866 a avut un
caracter democratic.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Constituţia din 1923 a asigurat
funcţionarea regimului democratic din România.

4
 SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia sistemului constituţional în România,
între anii 1866 şi 1938, având în vedere:
1. menţionarea a două motive pentru care a fost adoptată Constituţia din 1866;
2. prezentarea a câte unui motiv al adoptării Constituţiei din 1923 şi a Constituţiei din 1938;
3. precizarea a două principii comune înscrise în cele trei constituţii ale României adoptate în
perioada 1866-1938;
4. menţionarea a două deosebiri dintre prevederile oricăror două constituţii ale României
adoptate în perioada 1866-1938;
5.formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării unor acte fundamentale şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

VII. SECOLUL XX ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un obiectiv al regimurilor totalitare
îl reprezenta înregimentarea maselor.
2. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimurile totalitare au constituit o
caracteristică a secolului al XX-lea.
3. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea.
4. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice totalitare
reprezintă o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului al XX-lea.
5. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimurile politice totalitare s-au
instaurat în Europa din cauza dificultăților postbelice.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în România s-a instaurat un regim
politic totalitar în secolul al XX-lea.
7. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice totalitare reprezintă
o caracteristică a Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
8. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism şi democrație în Europa şi în România
secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unei ideologii totalitare din Europa şi menționarea unei caracteristici a acesteia;
- menționarea unei cauze a instaurării regimului totalitar în România;
- prezentarea unei practici politice totalitare din România în perioada stalinismului sau a național-
comunismului;
- menționarea a două fapte istorice desfăşurate de România în cadrul „Războiului rece”;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa în a doua
jumătate a secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

VIII. REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, rolul disidenţei anticomuniste în România.
2. Argumentați printr-un fapt istoric relevant că regimul comunist din România a fost un regim totalitar.
3. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant că instaurarea comunismului în România s-a realizat într-un
mod nedemocratic.
4. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia opozitia fata de hegemonia
sovietica a dus la aparitia comunismului de tip national.

5
 5. SUBIECTUL III 30 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-
comunism, având în vedere:
1. precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi menţionarea a
două cauze ale acestui fapt istoric;
2. prezentarea unui fapt istoric desfăşurat în România în timpul regimului stalinist;
3. menţionarea a două elemente de continuitate între stalinism şi naţional-comunism;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia României în perioada 1945-1989 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

IX. ROMÂNIA ȘI RĂZBOIUL RECE

1. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia acțiunile de

politică externă a României, în perioada Războiului Rece, sunt o componentă a relațiilor
internaționale.
2. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia războiul rece
reprezintă o caracteristică a relațiilor internaționale în secolul al XX-lea.
3. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia acțiunile de
politică externă a României, în perioada Războiului Rece, sunt o componentă a relațiilor
internaționale.
4.

6
7