Tema: Organizarea activității medicale în sala de operații.

Obiective:
Monitorizarea regimului sanitaro-antiepidemic în sala de operații.
Reorganizarea, supravegherea a locului de lucru în sala de operații.

Chirurgia este astazi o stiinta vasta, cu nenumarate ramuri si supraspecialitati si

nelimitate posibilitati de vindecare. Actul chirurgical din sala de operatii este
numai o mica parte din ansamblul complex care actioneaza pentru vindecarea si
redarea bolnavului familiei si societatii. Chirurgul nu mai poate sa actioneze singur
in vederea obtinerii succesului asteptat. El are nevoie de un numar mare de
ajutoare. Este vorba de o munca in echipa; chirurgul de azi si ajutoarele sale
trebuie sa se preocupe si de profilaxia afectiunilor chirurgicale, de evitarea
complicatiilor acestora. Pentru actul operator este nevoie de o echipa ampla, in
care rolul asistentei medicale este deosebit de important.
Munca in echipa, ajutata si de dotari si tehnici in progres continuu, ofera actului
chirurgical securitate si face posibila abordarea cu succes a multor domenii
chirurgicale. În particular, in cadrul SUP, la ora actuala, in cadrul blocului operator
se efectueaza cu succes aproape intreaga paleta de interventii chirurgicale, din
specialitatile Chirurgie generala, Chirurgie toracica, Chirurgie plastica,
Neurochirurgie, Urologie, Obstetrica-Ginecologie si Ortopedie.
În urgentele chirurgicale, deseori, evolutia bolii se hotaraste in cateva minute, de
felul cum echipa operatorie, din care face parte si asistenta medicala, reuseste sa
rezolve problemele de tactica si tehnica operatorie aparuta in cursul actului
operator. De cunostintele si practica profesionala acumulate, de constiinciozitatea
cu care lucreaza, de atasamentul de care dau dovada fata de bolnav depinde
deseori, in mare masura, evolutia bolii pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa
dea dovada de spirit de observatie, de discernamant, de simtul datoriei si al
responsabilitatii.

Atributiile asistentei medicale din cadrul blocului operator:

*tinuta ireprosabila;
*exemplu de meticulozitate si ordine;
*sa participe activ la activitatea din sala de operatii;
*sa constientizeze faptul ca echipa operatorie trece deseori prin momente dificile,
ca aceasta echipa poate ajunge uneori la o tensiune nervoasa deosebita si ca ea,
asistenta medicala, factor important al modului cum se desfasoara actul operator,
trebuie sa contribuie prin calmul, atentia si promptitudinea participarii sale la
desfasurarea normala a interventiei operatorii, la un bun climat de lucru, sa ofere
un ajutor prompt si eficace, uneori chiar inainte de a i-l solicita medicul chirurg;
*sa urmareasca actul operator si sa pregateasca instrumentele chirurgicale
adecvate, materialele sanitare necesare, inainte chiar ca medicul chirurg sa le ceara;
*sa mentina perfecta curatenia in sala de operatii in cursul actului operator, sa dea
dovada de „umanitate”, specificul cadrului medical, de altfel, sa intampine
bolnavul care vine in sala de operatie cu un zambet si o vorba de incurajare, sa-l
pregateasca pentru operatie cu gesturi clare, precise, bine reglate, fara agitatie, ton
ridicat sau senzatie de graba, stresante pentru bolnav;
*sa aiba un comportament bun, linistitor si cu echipa operatorie, chiar in cazul in
care considera ca i s-a facut un repros pe care nu l-a meritat; aceasta se va discuta
dupa incheierea interventiei operatorii, niciodata in cursul ei;
*sa cunoasca perfect instrumentarul pe care-l are in grija, tehnica pregatirii lui in
vederea actului chirurgical;
*sa aiba oricand pregatite instrumentarul si sala de operatie pentru interventii
chirurgicale de urgenta; la fel materialul moale,
*sa stie sa manevreze aparatura existenta la sala de operatie;
*sa verifice daca pacientul este pregatit pentru interventia chirurgicala, daca este
curatat si ras in regiunea campului operator si, eventual, sa completeze pregatirea
acestuia;
*sa pozitioneze pacientul pe masa de operatie;
*sa ajute restul echipei operatorii la imbracare; sa pregateasca instrumentarul pe
masa de operatie:
*dupa incheierea interventiei chirurgicale sa asigure si sa coordoneze curatirea salii
de operatie si pregatirea ei pentru o noua interventie chirurgicala;
*in situatiile in care asistenta medicala este utilizata ca ajutor principal in actul
operator, trebuie sa cunoasca timpii operatori principali, o serie de amanunte de
tehnica chirurgicala pentru a putea reprezenta un factor eficient in timpul actului
operator.

Pe lîngă toate aceste atribuții pe care le posedă asistentul medical, fiecare personal
care face parte din acest colectiv ce lucrează în blocul operator,trebuie să posede
aceste calități, să fie comunicabili,amiabili, înțelegători, să păstreze calmul în orice
situație, și să deie dovadă de o echipă unită și organizată care fac parte: medicii
chirurgi, asistentul medical, medicul anesteziolog, viitorii chirurgi rezidențiați,
infermiera.
Sunt momentele in care se resimte cel mai acut necesitatea existentei experientei in
munca in echipa. Sunt momentele in care cu adevarat, asistenta instrumentara
trebuie sa stie sa anticipeze timpii operatori si instrumentarul de care are nevoie
operatorul, inca inainte ca acesta sa exprime ceea ce are nevoie.

Activitatea în blocul operator:

Programul de lucru al BO:
a.BO are o activitate zilnică cotinuă.
b.Programul de lucru este diferit în funcție de caracterul intervențiilor medicale
desfășurate, Urgența, Programate.
c.Activitatea destinată URGENȚELOR MEDICALE , se desfășoară zilnic
continuu,24 h/zi, 7 zile/săptămînă,și este asigurată de o echipă de gardă care
lucrează în regim 3 ture 12/24h.
d.Activitatea destinată INTERVENȚIILOR PROGROMATE,se desfășoară zilnic
de luni pînă Vineri de la 7:30 -15:30, cu posibilitatea de a prelungi activitatea pînă
la orele 18:00 în cazuri excepționale; activitatea este asigurată de personalul
destinat acestei activități, organizat adecvat acestui scop.
e.Activitatea în BO se poate organiza și în 2 sau 3 ture de 8 ore în anumite condiții
și anume : dacă volumul de activitate o impune , personalul angajat este suficient
pentru a asigura buna desfăsurare a activității respective și ser aprobă în scris de
conducerea instituției.

Tehnica anestezică este stabilită și efectuată de către o echipă anestezică condusă

de un medic specialist/primar ATI.Alegerea tehnicii anestezice se va face în
concordanță cu tehnicile terapeutice aplicate pacientului, și are ca scop asigurarea
unor condiții optime de desfășurare a intervenției la care ese supus
pacientul.Siguranța vieții pacientului este dezideratul fiecărei persoane ce își
desfășoară activitatea în BO.

PERSONALUL BLOCULUI OEPRATOR

1.Este reprezentat de toți angajații spitalului cuprinși în schema organizatorică a
sălilor de operație și care își desfășoară activitatea în BO.
2.Angajații BO sunt obligați să respecte fișa postului, regulamentului de ordine
interioară,și legislația în vigoare la momentul respectiv.
3.Întreg personalul BO este subordonat medicului cooordonator al BO, asistentei
sede din BO și direcțiunii.
4.Personalul BO ese personalul mobil în interiorul BO, în funcție de volumul de
activitate și necesități.În acest sens medicul coordonator BO împreună cu asistena
șefa de BO va dispune zilnic distribuirea pe săli și activități a personalului în BO.
5.Respectarea programului de activitate și a orarurului de lucru este obligatorie.
6.Nerespectarea sarcinilor de serviciu se analizează în Comisia de Disciplina.
Monitorizarea şi evaluarea calităţii şi eficacităţii regimului sanitaro-
antiepidemic
Controlul planic al IMs se efectuează în complex de specialişti din diferite
subdiviziuni ale serviciului sanitaro-epidemiologic de stat. În baza rezultatelor
controlului planic preventiv sau curent se întocmeşte procesul-verbal în care se
descrie starea de respectare a regimului sanitaro-igienic şi antiepidemic al IMs, se
înaintează porpuneri întru lichidarea deficienţelor depistate.
Toate IMs trebuie să dispună de „paşaport sanitar” în care este necesar să fie
prezentată informaţia privind organigrama instituţiei, caracteristica sanitaro-
tehnică, dotarea şi starea tehnico-materială a fiecărei subdiviziuni.
Evaluarea calităţii şi eficienţei regimului sanitaro-antiepidemic în IMS și în sălile
de operații se efectuează prin utilizarea metodelor calitative şi cantitative .
Metodele calitative şi cantitative de evaluare a eficacităţii măsurilor de
dezinfectare, sterilizare, dezinsectizare şi deratizare (DSDD).
Metode calitative:
- interogativă
- vizuală
- chimică
- termo-chimică
- instrumentală
- bacteriologică
- combinată

Metode cantitative:
- chimică
- bacteriologică
- virusologică
- combinat
În practica dezinfectologică aceste metode, în majoritatea cazurilor, se folosesc
concomitent.
Pentru aprecierea prezenţei elementului sau compusului chimic în preparate sau
soluţiile de lucru, precum şi pe suprafeţele obiectelor supuse ds sînt folosite
indicatoare sub formă de bandelete, soluţii, substanţe sau preparate chimice solide,
creioane-indicatoare, aparataj de laborator (spectrofotometru, cromatograf şi
altele).
Rezultatele de control a organizării şi efectuării dezinfectării curente efectuate se
înregistrează în „Fişa de control a organizării şi efectuării dezinfecţiei curente în
instituţia curativ-profilactică.
Aprecierea calitativă a iodului în componenţa soluţiilor dezinfectante şi pe
suprafeţele obiectelor dezinfectate prin utilizarea test-sistemei cu ajutorul
amidonului, acidului sulfuric şi nitratului de potasiu (TSAASNP).
Pregătirea şi păstrarea reactivului la 100 ml 0,5% soluţie de amidon se
adaugă 0,2 ml 25,0% acid sulfuric, 0,4 ml soluţie de 0,5% nitrit de potasiu (Kno2)
sau de sodiu (nano2) şi se amestecă timp de 8 – 10 sec. reactivul este sensibil la
lumină, timp de 48 – 72 ore îşi pierde calităţile specifice de test-sistem. este
necesar de a-l pregăti după necesitate, înainte de a fi utilizat. păstrarea şi
transportarea reactivului este obligatorie numai în sticluţe de culoare întunecată,
ermetic închise. Metoda determinării.
În dependenţă de forma şi mărimea suprafeţei obiectului supus cercetării,
cantitatea necesară de reactiv este uniform repartizată cu ajutorul
minipicurătoarelor, minipulverizatoarelor, minidozatoarelor sau în cel mai rău caz
cu beţişorul-tampon şi peste 10 – 15 sec de expoziţie se citeşte rezultatul. pentru
aprecierea iodului în soluţii dezinfectante se toarnă într-o eprubetă 3,0 – 5,0 ml
soluţie de cercetat, apoi se picură 0,1 – 0,2 ml de aasnp şi se agită. apariţia culorii
albastre indică asupra prezenţei iodului pe suprafaţa şi în soluţia creată. intensitatea
culorii depinde de concentraţia iodului în soluţie şi pe suprafeţele cercetate.

Aprecierea calitativă a remanenţelor de sânge pe suprafeţele instrumentarului

medical reutilizabil prin utilizarea test-sistemei cu azopiram (TSAZ).
Pregătirea şi păstrarea reactivului
Se prepară din amidopirină, anelină clorhidrică şi alcool etilic (etanol). Într-o
retortă (v = 150 – 200 ml) se amestecă 10,0 g amidopirină şi 0,15 g anelină
clorhidrică, apoi se adaugă pînă la 100 ml alcool etilic de 96°. compusul minuţios
se amestecă până la dizolvarea deplină. reactivul se păstrează în sticle de culoare
întunecată, ermetic închise, la temperatura de + 4° – +6°c în frigider până la
două luni, iar la întuneric şi temperatura de cameră ( + 16° – 24°c) - o lună.
Înainte de exercitarea probei, se amestecă două volume egale de azopiram şi
soluţie de peroxid de hidrogen de 3%. reactivul pregătit se păstrează la întuneric,
la temperatura de cameră (+ 16° - 24°c) şi poate fi folosit în lucru 1 – 2 ore.
reactivul cu culoarea schimbată este inutil.
Metoda determinării
Neapărat, înainte de efectuarea controlului, reactivul pregătit se supune
examinării. pentru aceasta se picură 2 – 3 picături pe un cocolaş de vată sau
tifon, preventiv îmbibat cu 1 – 2 picături de sânge. dacă petele de sânge timp de 40
sec se colorează în violet, care treptat trece în albastru, reactivul este util.
remanenţele de sânge în seringile reutilizabile se determină cu ajutorul unei
picurători. În seringa supusă examinării se picură 3 – 5 picături, şi se menţine în
poziţie orizontală 15–20sec, permanent rotind-o. apoi conţinutul se picură pe un
cocolaş de vată sau tifon alb. culoarea violetă, care timp de 5 – 10 sec trece în
trandafiriu-albastru sau cafeniu-întunecat indică prezenţa remanenţelor de sânge.
reacţia se citeşte timp de 30 – 40 sec. culoarea care apare mai târziu nu se ia în
consideraţie. pe suprafeţe plate remanenţele de sânge se determină cu ajutorul
unui tampon de vată înmuiat în reactivul azopiram. suprafaţa supusă examinării se
şterge cu acest tampon într-o singură direcţie, apoi timp de 30 – 40 sec se citeşte
rezultatul. acele se controlează separat.

Utilizarea metodei bacteriologice întru aprecierea eficacităţii dezinfectării

chimice.
Condiţii de igienă:
- suprafeţe (pereţi, mese, pat, utilaj, lenjerie etc.)
- aeromicroflora (încăperi, saloane etc.)
Flora microbiană se determină anterior şi posterior dezinfectării. pentru aceasta se
prelevează prin ştergere cu tampon umectat (în eprubete 180/18 mm sau 220/20
mm, ce conţin 8-10 ml mediu nutritiv) pe suprafaţa delimitată de 300 cm2, apoi se
introduce în eprubeta respectivă care se numerotează şi se astupă ermetic.
transportarea spălăturilor prelevate se efectuează în containere-termostat la
temperatura de 37±2°c în timp de pînă la 2 ore de la recoltare. e de menţionat că de
pe obiecte mici (≤ 300 cm2) lavajul se prelevează de pe toată suprafaţa. prelevarea
lavajelor în număr de 3-5 se efectuează de pe o suprafaţă totală de 5-10 m.p., 6-10
de pe 11-20 m.p., 11-20 de pe 21-30 m.p. şi 21-30 de pe o suprafaţă mai mare de
30 m.p. (6).
Lavajele se pot preleva şi cu test-obiecte (2,0x2,0 cm) îmbibate cu mediu nutritiv
de transport, care se prepară şi se introduc în pecete bacteriologice în condiţii
sterile de laborator, care se trasnsportă în container-termostat, la temperatura de
35±2°c. Întru prelevarea lavajelor, biotestele se extrag din pecetele bacteriologice
cu pinceta sterilă, apoi de pe o suprafaţă de 300 cm.p. se efectuează spălătura şi
atent se introduce în pecetea bacteriologică, care se astupă ermetic şi se transportă
timp de până la 2 ore în laboratorul microbiologic .
Aeromicroflora
Pentru fiecare încăpere se folosesc două grupe de cutii petri cu diametrul de 10 cm
cuprinzînd o placă cu geloză nutritivă 2% şi o placă cu geloză-sânge 5-10%. o
grupă de plăci se expune în mijlocul încăperii, la înălţimea unei mese; a doua
grupă se expune într-un colţ al încăperii, la înălţimea unei mese (60 cm de la
podea).
Număr necesar de plăci: 1 placă petri la 10 m3 aer şi nu mai puţin de 5 plăci într-o
încăpere. expunerea se face cu deschiderea în jos timp de 5, 10, 15 minute.
examinarea probelor: după termostatare la 37°c, 24 h.

Controlul mediului este important, întrucât permite de a:

- evidenţia problemele existente; - remedia defecţiunile;
- efectua supravegherea continuă şi de a corija condiţiile de desfăşurare a procesului de
dezinfectare şi a activităţilor conexe.
În acest scop vor fi evaluate:
- calitatea aerului, apei şi a fluidelor utilizate;
- starea igienică a suprafeţelor;
- modul de funţionare a echipamentelor de control, măsurare şi testare;
- ţinuta şi formarea profesională a personalului.

Întru aprecierea eficacităţii sterilizării sînt utilizate metodele fizice, chimice şi

bacteriologice. efectuarea controlului respectării regimului de temperatură în
timpul sterilizării cu ajutorul termometrelor, testelor-expres chimice (chimioteste),
testelor-expres bacteriologice (bioteste) sînt apreciate ca metode operative de
control şi permit personalului de a aprecia de fiecare dată realizarea unei
temperaturi anumite într-un punct sau altul al camerei de sterilizare, precum şi în
interiorul coletelor şi casoletelor.

Eficienţa sterilizării materialului medical reutilizabil depinde de densitatea

încărcării casoletelor şi a camerei de sterilizare. o însemnătate deosebită în
determinarea respectării regimului de sterilizare o are selectarea corectă a testelor,
numărul şi amplasarea uniformă a lor. numărul punctelor de control în
sterilizatoare depinde de volumul camerei de sterilizare.

Există două variante de apreciere a rezultatelor controlului:

• testele chimice s-au topit, temperatura maximală a termometrelor corespunde
regimului, iar biotestul a crescut. acest caz ne demonstrează, că temperatura
sterilizării a fost atinsă într-un timp scurt, insuficient pentru distrugerea test-
culturii. În consecinţă instrumentarul sau materialul medical reutilizabil a rămas
nesteril.
• biotestul n-a crescut (test-cultura s-a distrus), iar testul chimic nu s-a topit. cazul
se lămureşte prin temperatura mai scăzută în camera de sterilizare faţă de
temperatura de topire a testului chimic, adică mai mică decât cea admisibilă pentru
regimul preconizat, dar suficient de înaltă şi îndelungată pentru distrugerea test-
culturii.
Cauzele nerespectării termoregimului la sterilizare a materialului şi
instrumentarului medical reutilizabil.
 a. prin autoclavare:
- defectarea sterilizatorului sau manometrului;
- supraîncărcarea camerei de sterilizare cu casolete, pungi, colete etc.;
- aspirarea incorectă a aerului din cameră;
- insuflarea necalitativă cu vapori;
- evacuarea insuficientă a aerului din camera de sterilizare în rezultatul deteriorării
sterilizatorului;
- folosirea cutiilor închise fără voleţi;
- eliminarea insuficinetă a aerului din casolete, în rezultatul supraîncărcării cu
material medical;
- efectuarea sterilizării cu voleţii închişi;
- exploatarea incorectă a sterilizatorului.
b. prin aer uscat:
- supraîncărcarea camerei;
- sterilizarea instrumentarului de-a valma;
- repartizarea incorectă a materialului medical (solicitat în partea interioară a
camerei, stopând circularea aerului fierbinte de la încălzitor);
- încărcarea tăviţă în tăviţă;
- impermiabilitatea ambalajului (tăviţe mari neperforate, penale închise etc.)
- deteriorarea sterilizatorului;
- aprecierea incorectă a duratei încălzirii şi ieşirii reale a sterilizatorului la regimul
necesar de lucru.
Cauzele poluării microbiene înalte a mediului din SCS:
• efectuarea necalitativă şi nesistematică a curăţeniei curente şi generale;
• efectuarea curăţeniei fără aplicarea dezinfectantelor;
• micşorarea concentraţiei substanţei active în soluţiile dezinfectante;
• lipsa, capacitatea insuficinetă sau instalarea incorectă a iradiatoarelor de raze
bactericide;
• încălcarea regimului de lucru şi procesului tehnologic de către personal;
• încălcările sanitaro-tehnice (deranjamentul sistemelor de ventilare, canalizare,
aprovizionare cu apă etc.).

EVACUAREA DEȘEURILOR.
Evacuarea deșeurilor: conform protocolului SCJUT SE FACE SUB DIRECTA
SUPRAVEGHERE a asistentei responsabile de sălile de operație respective, în
containere și saci speciali. Materialeele biologice se tratează și manevrează
conform normelor în vigoare ale Ministerului SĂNPTPȚII PUBLICE (Ordin
219/2004).
Documente Aferente.
1.Fișa de anestezie- este întocmită de Medicul Anestezist pentru fiecare pacient
supus anesteziei, în final ea va fu arhivată în cadrul secției clinice ATI;
cosnemnarea tipului de anestezie, a medicației administrare se va consemna în
FOGG, împreună cu ora, data și numele persoanei care au indicat și
efectuat/administrat procedura/medicația.
2.Protocolul Operator- este completat de Medicul Chirurg pentru fiecare pacient
operat, cu toate rubricile din fila de registru, se semnează și parafează și se
păstrează în cadrul Seecției de Chirurgie.
3.Biletul de Trimitere către Laboratorul de Anatomopatologie- se completează de
către Medicul Chirurg pentru piesele care se transmit spre analiza iar rezultatele
examinării anatomopatologice se trimit secției în care a fost internat pacientul și se
anexează în copie la FOGG.
4.Registru programator.
5.Fișa decontare materiale per pacient.
6.Program operator/
7.Registru înregistrare intervenții chirurgicale.
8.Anexa.

Ceea ce ține de reorganizarea locului de lucru în sala de operații: după efectuarea

oricarei manopere, intervenții chirurgicale instrumentele se spală bine, care pe loc
cu solutii dezinfectante si se dezinfectează, care se trimit la dezinfectare.
Echipamentul cu care a fost îmbrăcat personalul medical se trimite la stirilizare.
Încăperea dată se dezinfectează cu soluții speciale, ca cum ar fi soluție de clor.
Se pregătește sala și materialele toate cum au fost.
Se notează în registru că a fost făcută stirilizarea și dezinfecția, și de către cine a
fost efectuat.
Și nu în ultimul rînd dupa efectuarea operații se supraveghează pacientul pînă ce își
revine după anestezie, apoi este transportat în salonul său.