Moara cu noroc, de Ioan Slavici

Tema și viziunea despre lume și viață (Comentariul)

I. Încadrare textului într-o tipologie

a) Perioada apariției: epoca Marilor Clasici (a II-a ½ a sec. XIX) monitorizare culturală din

partea criticului literar Titu Maiorescu, prin: societatea Junimea, revista „Convorbiri literare”

favorizează debutul și afirmarea celor mai valoroși scriitori din literatura română, care au rămas până în

zilele noastre repere valorice în domeniu: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici;

: prin studii culturale și de analiză literară („Critice”) impune

standarde înalte - sub aspectul calității estetice – pt. op. contemporane contribuie la modernizarea și

la evoluția a literaturii române;

apariția Realismului (în urma

influenței unor autori străini) modernizarea literaturii noastre

b) Caracterul realist al narațiunii „Moara…” = tehnica detaliului (ex: portretul fizic a lui Lică sau

prezentarea gândurilor lui Ghiţă; descrierile de natură)

= perspectiva narativă obiectivă (pers. III) deta-

șarea afectivă a naratorului

= tipizarea personajelor (Ghiţă = tipul arivistului;

Ana = tipul soției adulterine)

c) Specia literară: nuvelă = accent pus pe construcţia personajelor în detrimentul/defavoarea acţiunii

= narator obiectiv, omniscient și omniprezent

= dimensiune medie

d) Nuvelă psihologică: folosirea unor tehnici specifice analiza psihologică (notația gesturilor, a

mimicii)

introspecţia (lui Ghiță, prin monologuri

interioare)

conflictul interior

II. Temele literare

• Socială: tablou societăţii ardeleneşti din sec XIX (diverse categorii sociale şi profesionale: cizmari,
cârciumari, porcari, jandarmi)

: familia –inițial: relațiile dintre membrii acesteia, mai ales dintre tineri și bătrâni, sunt de

respect față de aceștia din urmă (ex.: protagonistul îi acordă importanță soacrei lui sfătuindu-se cu ea

în ceea ce privește mutarea la Moara cu noroc, unde să-și asume meseria de cârciumar)

: iubirea dintre Ghiţă şi soţia lui, degradată de goana după avere a

bărbatului

– pe parcurs: îndepărtare față de familie

: duritate față de Ana

: pierderea sincerității

*Doar pentru clasele de uman

• Psihologică: decăderea socială, morală și afectivă a lui Ghiţă = dezumanizarea sa în urma obsesiei
pentru înavuţire (ex: monologul interior al cârciumarului: „Vedea bani grămadă înaintea lui și pentru

întâia dată în viață ar fi vrut să nu aibă nevastă și copii, ca să poată spune prea puțin îmi pasă.”)

= prezentarea personajului în involuţie: de la omul deschis, cinstit şi bun familist, la complicele unui

tâlhar, la o persoană cu un caracter ascuns, fără scrupule = complexitatea personajului*

III.Două elemente specifice textului narativ

a) Titlul - analitic: subst. moara = toposul principal al acţiunii

= subst.„moara” poate fi o trimitere la sensul simbolic al acestui

obiect, provenind din romanul „Don Quijote” + „Iona” autoiluzionarea personajului, percepţia

deformată asupra realităţii: nu observă riscurile posibile, ci are în vedere doar avantajele mai degrabă

iluzorii*

= construcție malefică: sediu al spiritelor demonice din lumea de

dincolo funcția strivirea/ uciderea semințelor construită departe de vatra satelor*

: loc. adj. cu noroc = înșală așteptările cititorului promisiune subtilă pentru un

destin împlinit, contrazisă prin deznodământ

b) Structura compoziţională: 17 capitole

: episoade dispuse cronologic, legate prin tehnica narativă a înlănțuirii

: incipitul şi finalul conţin cuvintele bătrânei (soacra lui Ghiţă) rela-

ţie de simetrie

– incipitul: îndemnul la cumpătare, la alegerea armoniei familiale („liniştea colibei”) în defavoarea

câştigului material

: modul de expunere – dialogul

: limbaj popular = mod de caracterizare a personajului*

- finalul: confirmarea cuvintelor din incipit = replica soacrei în fața nenorocirii care a lovit familia =

rol de concluzie

consolatoare în raport cu tragedia petrecută („Așa le-a fost data!”)

: monolog

: limbaj popular*

: momentele subiectului

• Expoziţiunea: prezintă schimbarea meseriei lui Ghiţă, din cea de cizmar în cea de cârciumar, pentru

prosperitatea familiei = spirit de iniţiativă

: indicii temporali = cu caracter religios (de la Sf. Gheorghe)

: indicii spaţiali = descrierea drumului care duce la Moara cu noroc, aflată în Ardeal,

între localitățile Ineu și Arad

: destoinicia protagonistului în noua profesie (începe să câștige şi numără periodic banii

împreună cu întreaga familie = sincer, harnic şi descurcăreţ = caracterizare indirectă)

• Intriga = apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc: îl condiţionează pe Ghiţă privind postul de la

cârciumă prin obligația de a-i deveni complice, ascunzând trecerea oamenilor săi declanşarea

unui conflict interior (între natura lui cinstită şi atracţia irezistibilă a câștigului material: Ghiţă

încearcă să opună rezistenţă înainte de acest moment și să-și păstreze integritatea morală - îşi cumpără

câini ciobăneşti, pistoale şi angajează încă o slugă – însă implicarea sa în complicitatea cu Ghiță este

crescândă) frământări psihologice schimbarea firii și a caracterului său: devine ascuns,

capricios, irascibil;

*Doar pentru clasele de uman

triplu conflict
exterior: între Ghiţă şi soţia lui, de care se îndepărtează făcând-o să se simtă neglijată;

: între Ghiţă și autorități (reţinut de autorităţi după crima săvârșită de Sămădău, acesta este eliberat

numai după ce cumnatul său garantează pentru el; mai mult decât atât, la procesul intentat lui Lică jură

strâmb, acoperindu-l pe acesta) întors de la judecătorie, se autocaracterizează prin replica adresată

copiilor săi: „Tatăl vostru e un ticălos!” *

: între Ghiţă şi Lică, pe care încearcă să se răzbune spre sfârşit, întrucât simţea că pusese stăpânire

pe viaţa lui

• Desfăşurarea acţiunii: Ghiţă cedează treptat influenţei lui Lică şi devine, pe rând, informatorul acestuia

şi complice la jaf, agresiune, chiar la crimă;

: Lică este din ce în ce mai generos cu Ghiţă, care prosperă, fiind încântat de

câştigul material;

: pe tot parcursul decăderii sale, Ghiţă îşi conştientizează slăbiciunea, frământân-

du-se în sinea lui din pricina sentimentului de vinovăție, prin monologuri interioare, dar îşi găseşte per-
manent circumstanţe atenuante, dezvăluite de către naratorul omniscient („Ei! Ce să-mi fac?... Aşa m-a

lăsat Dumnezeu!... Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voinţa mea? Nici cocoşatul nu e în-

suşi vinovat că are cocoaşe în spinare.”);

: conflictul său cu autoritățile (neîncrederea acestora în sinceritatea lui) con-

trolul periodic al jandarmului Pintea Ghiță îi dezvăluie planurile lui Lică;*

• Punctul culminant: încercând să-l prindă în flagrant pe Lică având asupra sa odoare de preţ furate din

biserică, Ghiţă îşi lasă soţia drept momeală, determinând-o astfel să îl înşele; de aceea, o ucide.

• Deznodomântul: protagonistul este, la rândul său, ucis de către omul de încredere al lui Lică

: Lică se sinucide, scăpând încă o dată de jandarmul Pintea, care încerca să-l prindă de

ani buni

: cârciuma este incendiată decăderea totală a personajului principal și a familiei

. purificarea spirituală a spațiului

IV. Concluzie privitoare la modul cum se reflectă tema literară în textul operei

- caracterul moralizator al nuvelei modul în care sfârșesc personajele imorale = sancțiune din partea

autorului

cuvintele bătrânei din incipit și din final: dezvăluie concepţia

despre viaţă a lui Slavici = respingerea excesului, preferința pentru echilibru = tehnica punctului de

vedere*

clasicismul operei (transmite o învăţătură)*

*Doar pentru clasele de uman

Caracterizarea lui Ghiță

laniveluloperei protagonist

statutsocial
capalfamilies tata a2copii sot cizmar carciumar

aspectmoral penduleata intre cinste

si incorectitudine
dp d x psihologic complex

curentul literar Realist complex present atintransformare tipularivistului

Episoade representative

1 Jesireafamilies iarba verde

la Ghite plimba copilulpe canine in cinda insistentelorAnei de a seopri

is

agnes

probabildevine asa dincantaincarcatuni

si
morale psitice acumulate o
lui Lica ladoara
data cuvenire a

Petrecerea
2 de la carciuma comandata deLica Ghita Isioblica sofia ace cu porcand desiitrefutase
sijo

strange
latinaputjoacadinobligatedar apaiin
ape
p.m minte.sipasta

isiincordeata muschi complexitate sati place Lica o

gained

indirectprinatitudine

Ghitaseintoarcecuspatele

3 Autocaracterizari prinmonologuninterio este circumstanteatenuante
are gas slabiciunedecaracter

Relația intre 2 personaje

Aya

is
statutsocial categoriataranilor sosoke
amoralambitin
calc doi
meetice desieraacore.ch amain
a nor
are detaprobarefataldenouscomportment
ie duclupteintro
p sihologic complex inbireaptel

Episoade
1 idem Ana devotata chiardaca relatiadintreceidoiinapesase
deteriorate

ul seinchidein sire manifest

protagonist avinepotivite fata desofia sa

2 idem Ghita la delipsadecomuni frustrant confurie

g
sdegradarearelatieitneincredere cantate care deschisa interpretere ronate

Ana es rn
Con clunie
stars
italcolor2 intransigent luiSlavici fatedeimoralitat caractermoralisator

laechilibru
respingereaexcesului aderarea unintelebatrainei