UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ

Domeniul: Inginerie Civilă
Program de studii: Sisteme Geoinformatice în Cadastru și Urbanism (M)
Anul de studiu: I

REFERAT
Aplicaţii şi calcule specifice măsurătorilor inginereşti în
domeniul apropiat

Autor:
Moş (Mucha) Ioana-Mihaela

Îndrumător:
Prof. univ. dr. ing. Petre-Iuliu DRAGOMIR

An univ. 2021-2022
- sesiunea iunie 2022 -
 CUPRINS

PARTEA I. DIMENSIUNI SPECIFICE TOLERANŢEI …………...….3

PARTEA II. CAUZELE ERORILOR SISTEMATICE DE

MĂSURARE …………………………………………………...…………..5

PARTEA III. MĂSURAREA DISTANŢELOR ……………………...….8

 PARTEA I. DIMENSIUNI SPECIFICE TOLERANŢEI

N= 15
N reprezintă numărul de ordine din tabelul nominal al anului

1. Considerând un echipament industrial alcătuit din 5 subansamble, caracterizate

de toleranţele individuale:
T1=0,8 mm,
T2=0,9 mm,
T3=0,7 mm+0,01N= 0,85 mm
T4=1,2 mm-0,01N=1,05 mm
T5=0,5 mm+0,015N=0,725 mm

a) Să se determine valorile toleranţelor totale intre care se va situa toleranţa finală

a echipamentului
• propagarea pătratică simplificată a toleranţei
n
Tq   Ti
i 1
2

Tq = (0,8) +(0,9) +(0,85) +(1,05)2 +(0,725)2

2 2 2

= 0,64+0,81+0,7225+1,1025+0,525625
= 3.800625
Tq = 1,950 mm

• propagarea liniară simplificată a toleranţei

n
Ta   Ti
i 1

Ta = 0,8 +0,9 +0,85 +1,05 +0,725

Ta = 4,325 mm

b) Pentru o toleranţă finală TS=...mm (situată între Ta şi Tq), să se determine, pe

baza rezultatelor de la punctul a), factorul de reducere r al toleraţei rezultată prin
propagare liniară simplificată a toleranţelor individuale.şi factorul de creştere z al
toleraţei calculată prin propagare pătratică simplificată a toleranţelor individuale.

• Toleranţa finală se va găsi între aceste două evaluări

Tq < Ts < Ta
Unde Tq : Toleranţa totală (rezultată prin propagare pătratică)
Ts : Toleranţa finală
Ta : Toleranţa totală (rezultată prin propagare liniară)

Ts = 3,14 mm
 • toleranţa finală se va deduce sau cu ajutorul unui factor de reducere r : Ts = r×Ta

r = Ts/Ta= 3,14/4,325= 0,726

sau cu un factor de creştere z : Ts = z×Tq

z = Ts/Tq= 3,14/1,950= 1,610

2. Luând în considerare valoarea tolerantei Ts de la punctul 1.b) , să se stabilească

toleranţa măsurătorilor TM, acceptând o influenţă de 12% a măsurătorilor.
Pentru o influenţă e a toleranţei de măsurare TM în toleranța totală, luând în
considerare propagarea pătratică a toleranţelor, se poate scrie :
T2M = T2S-(1-e)2 T2S respectiv TM = TS × 1  1  e 2
e=12%
TM =3,14 × 1-(1-0,12)2 = 3,14× 1-(0,88)2 = 3,14× 0,4749 = 1,49 mm

3. Să se stabilească abaterea standard a lucrărilor de trasare/montare pentru

aplicarea pe teren a unui punct caracteristic al unui echipament industrial pentru toleranţa
TM stabilită la punctul 2, acceptând o siguranţă statistică de 95% şi o influenţă a erorilor
sistematice us=0.

TM 4×σ + us

σ = TM /4 = 1,49/4 =0,37 mm
 PARTEA II. CAUZELE ERORILOR SISTEMATICE DE
MĂSURARE

1.Neluarea în considerare a erorilor teodolitului

Influenţa modificării temperaturii asupra înclinării axei de rotaţie

Determinaţi (utilizând diagrama prezentată în curs) influenţa modificării

temperaturii suportului cu 1°C pentru un teodolit cu elementele de susţinere ale
teodolitului, din oţel (coeficientul de dilatare liniară 11,5 pm/m*°C), care produce o
înclinare a axei de rotaţie cu 0,85 mgon (8,5 cc), asupra unei direcţiei orizontale măsurate,
la distanţa de 10m, sub un un zenital de:

a) 40gon+N gon= 55 gon, atunci

Abaterea directiei = 0.7 mgon= 7
Abaterea distantei = 0.13 mm

b) 75gon+N gon= 90 gon, atunci

Abaterea directiei = 0.3 mgon= 3
Abaterea distantei = 0.3 mm
 2.Refracţia în cazul vizărilor optice

a) Să se determine unghiul de deviaţie y, format în plan vertical, între planul

orizontal care trece prin punctual A şi tangenta la raza de vizare care trece prin
punctual E afectată de fenomenul de refracţie atmosferică, cunoscând faptul că
distanţa redusă la orizont între punctele A şi E este de 135m+Nm, iar gradientul de
temperatură dT/dy=0,2oC/m.

Dacă se acceptă că indicelui de refracţie transversale vizei are un gradient

constant , raza de vizare de la punctul A la punctul E va fi deflectată în formă circulară.
Unghiul de deflecţie (deviaţie) g se calculează conform:
x l
n
   y
 dx
x 0

în care dacă considerăm n vom avea relația   a l

 const  a
y
Cea mai mare influenţă asupra indicelui de refracţie este exercitată de
temperatură. Pentru gradienţi se poate utiliza, prin aproximare:
n T
 10 6. = -10-6 ×0,2°C/m
y y

γ= 10-6 ×0,2°C/m×150 ×103

γ= 0,03°

b) Să se determine abaterea maximă z reprezentată de săgeata dintre rază de

vizare afectată de fenomenul de refracţie şi linia care uneşte punctele A şi E.
z= (l2/8) × a = ((150×103 ) 2/ 8) × 10-6 ×0,2°C/m ×10-3 , unde 10-3 – conversia de la
°C/m la mm
z= 0,562 mm
 3.Aşezarea oblică a riglei de măsurat

Să se determine abaterile de măsurare datorate aşezării oblice a unei rigle de

măsurat cu lungimea de 1m şi o lățime de 15mm pentru situaţiile în care înclinarea riglei
este de 2°+N'.
înclinarea riglei = 2° 15' = 2,15°

• Abatere de primul tip, prin lăţimea şi grosimea riglei (eroarea sin)

b× sin α= 15 mm× sin 2,15 = 0,563 mm
• Abatere de tipul doi, prin distanţa până la planul de referinţă (eroarea cos)
a× (1- cos α)= 1000 mm× (1- cos 2,15)= 1000mm×0,000704= 0,704 mm
 PARTEA III. MĂSURAREA DISTANŢELOR

1. Să se determine precizia de măsurare a distanţei de :

a) l=(3500+N) mm= 3515mm, cu micrometrul de interior

Si =(3,5+(3515/40))=(3,5+87,875)= 91,375µm
Si =91,375 µm ×0,001= 0,091375 mm

b) utilizând Instrumentul de măsurat cu mâner (e-lungimea măsurată în mm)

e=(950+N) mm = 965 mm-
gradul de precizie I : (4+e/100)mm = 4+9,65=13,65mm = 0,01365 mm

e=(1100+N)mm= 1115 mm
gradul de precizie II: (10+e/50)m m = 10+22,3= 32,3 mm = 0,0323 mm

c) l= 24m, utilizând distometrul

precizia de măsurare cu fir > 20 m este de 1×10-6×l
pentru fir de invar e 24m Þ Si=1×10-6×24000mm=0,024 mm
pentru fir de invar e 24+N m= 39 m Þ Si=1×10-6×39×103 mm=0,039 mm

c) l=(20+N)m= 35 m, utilizând măsurători optice cu mira orizontală

(măsurarea unghiului paralactic, acceptând că eroarea de determinare a unghiului
paralactic σγ =2cc , iar eroarea bazei σb=0,05mm.
L= S=35 m
b=2 m
ρ= 636620cc
σγ =2cc
σb=0,05mm
σS= (352m/2m)2 × [(2cc)2/636620cc2]+ (35m/2m)2 × (0,05mm)2
= (35000mm/2000mm)2 × [(2cc)2/636620cc2]+ (35000m/2000m)2 × (0,05mm)2
= 3.702641128 + 0.04375
= 3.746391128
= 1.93 mm