UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

REFERAT

Managementul dezvoltarii rurale durabile

Profesor coordonator: dr.ing.Horablaga Adina

Student: Armaselu Alisa Valentina
Anul I M.I.S
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

Dezvoltarea durabila a Romaniei in contextul integrarii europene

Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la
aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special acelor
legate de energie.
Practic, Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul
in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului
inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul Planetei.
Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepea activitatea Comisia Mondiala
pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutie adoptata de
AdunareaGenerala a Natiunilor Unite.
In 1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii
si, prinConventia de la Viena a inceput cautarea unor solutii pentru
reducereaconsumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care
inconjoaraPlaneta.
In 1987, la un an de la catastrofa de la Cernobal, in cadrul RaportuluiWCED
de la Brundtland a fost formulata cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile:
“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte
cunoscutabia dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de
Natiunile Unitela Rio de Janeiro in vara lui 1992, cunoscuta sub numele de
“Summit-ul Pamantului”. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii
referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de
carbon),  
diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive.
Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltarii durabile
.Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane,
incepand cu 1997, cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht, iar in 2001, la
summit-ul dela Goetheborg a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE,
careia i-a fostadaugata o dimensiune externa la Barcelona, in 2002
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
.In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de
DezvoltareDurabila, proces care a cuprins mai multe etape:
-in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la
adresa progresului inregistrat din 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de
urmat.
Au fost evidentiate o serie de directii de dezvoltare non-durabila care au
avutefecte negative: schimbarea climatica, amenintari la adresa sanatatii
publice,cresterea saraciei si a excluziunii sociale, epuizarea resurselor naturale si
afectarea biodiversitatii;
- in iunie 2005, sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie
privindliniile directoare ale dezvoltarii durabile, care sustinea ca Agenda reinnoita
de laLisabona este o componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al
dezvoltariidurabile;
- pe 13 decembrie 2005, dupa consultarea cu mai multe institutii si
persoaneimplicate, Comisia a prezentat o propunere de reviziuire. Se punea
accent pe 6 prioritati: schimbarea climatica, sanatate, excluziune sociala, transport,
resursenaturale si saracie si erau identificate caile care trebuie urmate pentru a
solutionaaceste probleme.
- in iunie 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o
UniuneEuropeana extinsa, bazata pe strategia de la Goetheborg si rezultat al
procesuluiinceput inca din 2004.
Elaborarea strategiei de dezvoltare durabila a unei localitati
• stabilirea scopurilor şi criteriilor de dezvoltare,
• identificarea posibilităţilor de acţiune,
• dezvoltarea unei strategii pe obiective operaţionale de dezvoltare.
In urma analizei SWOT sunt identificate punctele forte si cele slabe,
oportunităţile de dezvoltare, dar şi pericolele existente la nivelul unei comunităţi.
Acest tip de analiză permite identificarea direcţiilor de dezvoltare locală.
Pană la nivelul acestei etape culegerea şi analiza datelor existente poate fi făcută
doar de grupul de analiză care coordonează activităţile privind elaborarea strategiei
de dezvoltare.
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
La acest capitol In elaborarea strategiilor de dezvoltare am inclus două
puncte esenţiale şi anume:
a) Obiective strategice de dezvoltare
b) Obiective operaţionale.
Primul punct cuprinde: enumerarea obiectivelor pentru care a fost elaborată
strategia; menţionarea metodologiei de elaborare şi a agenţilor de dezvoltare locală
implicaţi In procesul elaborării strategiei de dezvoltare, precum şi identificarea
catorva domenii strategice de dezvoltare.
Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate şi in identificarea obiectivelor
operaţionale.
La al doilea punct al acestei faze sunt prezentate obiectivele operaţionale de
dezvoltare in teritoriul supus investigaţiei.
Programul operativ de dezvoltare locală trebuie gandit de către grupul de
lucru ca un sistem coerent privind dezvoltarea localităţii/micro-regiunii/regiunii.
In alegerea subprogramelor, cel mai important considerent trebuie să fie
iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente in vederea atingerii obiectivelor
stabilite.
Condiţia de bază pentru dezvoltare locală este păstrarea tradiţiilor
economice şi sociale comunitare.
Astfel se ajunge la situaţia in care, pe baza realităţii existente se pun bazele
dezvoltării durabile a comunităţii.
Politici de dezvoltare durabila
În centrul politicilor externe ale Uniunii Europene se află politica de
dezvoltare.
Aceasta urmărește reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei și este
esențială pentru răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a
Organizației Națiunilor Unite (ONU), cunoscută și sub denumirea de
Agenda 2030.
Printre obiectivele sale se numără sprijinirea creșterii durabile, apărarea
drepturilor omului și a democrației, realizarea egalității de gen, promovarea păcii și
a societăților favorabile incluziunii și abordarea provocărilor climatice și de mediu.
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
UE acționează la nivel mondial și este cel mai mare donator de asistență pentru
dezvoltare din lume. Cooperarea cu statele membre ale UE și alinierea la
Agenda 2030 facilitează livrarea eficientă a ajutorului.
A. Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă

UE a participat activ la elaborarea Agendei 2030, care stabilește o nouă paradigmă

globală pentru a contribui la eradicarea sărăciei și la realizarea unei dezvoltări
durabile și include principiile „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și „a aborda mai întâi
nevoile celor mai defavorizați”. Aprobată la New York în septembrie 2015, aceasta
este o continuare a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și prevede un nou set
de 17 ODD-uri axate pe ținte în materie economică, socială, de mediu și de
guvernanță ce trebuie atinse până în 2030. UE și statele sale membre au prezentat
pentru prima oară un raport de sinteză comun la Forumul politic la nivel înalt
pentru dezvoltare durabilă al ONU, în septembrie 2019. Documentul s-a axat pe
acțiunile UE vizând îndeplinirea Agendei 2030 și va fi publicat o dată la patru ani.

B. Noul Consens european privind dezvoltarea și Agenda schimbării a UE

În urma aprobării Agendei 2030, UE a convenit asupra unei versiuni revizuite

a Consensului european privind dezvoltarea din 2005, care se baza pe obiectivele
de dezvoltare ale mileniului (ODM). Noul consens stabilește principiile de bază ale
ODD și o abordare care va orienta urmărirea acestora de către UE și statele sale
membre în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare.

Deși se axează în principal pe politica de dezvoltare, consensul se referă și la

acțiuni prin intermediul altor politici, aplicând în același timp principiul CPD.
Eradicarea sărăciei rămâne principalul obiectiv al politicii de dezvoltare a UE.
Consensul a fost semnat la 7 iunie 2017 de Președintele Parlamentului European
(Parlamentul), de prim-ministrul Maltei în numele Consiliului UE (Consiliul) și al
statelor membre, de Președintele Comisiei Europene și de Vicepreședintele
Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate.

Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european
durabil: Acțiunea europeană pentru durabilitate” integrează ODD în cadrul de
politică al UE și în prioritățile actuale ale UE. Dincolo de frontierele sale, UE și-a
reluat angajamentul de a cheltui 0,7 % din venitul său național brut (VNB) pentru
ajutorul pentru dezvoltare, în prezent până în 2030, cu o componentă de 0,15-
0,20 % din VNB pentru țările cel mai puțin dezvoltate.
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
Acest lucru reflectă angajamentele asumate în Agenda de acțiune de la Addis
Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare (care a fost convenită în cadrul unei
conferințe a ONU în 2015) și face parte integrantă din Agenda 2030. În 2020,
asistența oficială pentru dezvoltare acordată de UE (din partea UE și a statelor
membre ale UE) s-a ridicat la 0,50 % din VNB-ul UE.

C. Cadrul legislativ și financiar

Abordarea UE în materie de finanțare a acțiunii externe (a se vedea tabelul 1 de

mai jos) s-a schimbat ca urmare a creării IVCDCI - Europa globală. Ca urmare a
propunerii Comisiei de regulament de instituire a acestui instrument din 14 iunie
2018 și a trei ani de negocieri ulterioare cu Consiliul și Parlamentul, regulamentul
a intrat în vigoare la 14 iunie 2021. Acesta se aplică retroactiv începând din
1 ianuarie 2021.

O inovație majoră, IVCDCI - Europa globală este în prezent principalul instrument

financiar pentru acțiunea externă a UE, cu o alocare totală de 79,5 miliarde EUR
(în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027. Instrumentul simplifică arhitectura
de finanțare externă a UE (fuzionând programele anterioare, inclusiv Instrumentul
de cooperare pentru dezvoltare, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul
de parteneriat, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului,
Fondul european pentru dezvoltare durabilă și Instrumentul care contribuie la
stabilitate și pace). Acesta acoperă cooperarea cu toate țările din afara UE, cu
excepția țărilor implicate în procesul de preaderare la UE (în Balcanii de Vest) și a
Turciei

BIBLIOGRAFIE

-https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/163/o-prezentare-
generala-a-politicii-de-dezvoltare
-https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/293/288
-https://ro.scribd.com/doc/231517347/Dezvoltarea-Durabila-a-Romaniei-in-
Contextul-Integrarii-Europene