Şcoala Postliceală “Ion Cantacuzino” Piteşti

Educaţie pentru sănătate

Proiect de educaţie pentru sănătate în ulcer gastro-duodenal

Îndrumător: Gogel Ecaterina

Elev: Bădescu Elena-Alexandra

AMG 1D
Proiect de educaţie pentru sănătate în ulcer gastro-duodenal
 Ulcerul gastro-duodenal este o boală digestivă caracterizată prin apariţia
unei ulceraţii cu sediul pe stomac şi pe porţiunea superioară a duodenului.

Studiile cele mai recente au demonstrate faptul că cele mai frecvente cauze
ce duc la apariţia ulcerului gastro-duodenal sunt:

- Cauze genetice
- Regimul alimentar
- Terenul neuro-endocrin dezechilibrat
- Stresul
- Medicamentele
- Helicobacter Pylor
  Simptomatologie:
1. Durerea – are localizare epigastrică, este intense, se însoţeşte de o
senzaţie de arsură şi deseori iradiază în spate. Câteodată durerea iradiază
în spate. Durerea abdominală ţine de la căteva minute până la câteva ore
şi dispare la administrarea unui antiacid ( Maalox, Sucralfat) sau inhibitor
al secreţiei acide ( Omeprazol).
2. Pirozis- este o arsură retrosternală, fiind des întâlnită , dar uneori
înlocuieşte durerea şi are un caracter ritmic şi periodic cu gust acru sau
amar în gură.
3. Vărsături- sunt de obicei post prandiale precoce sau tardive , fiind
determinate de mese copioase, de bateri de la dietă, de consumul de
băuturi alcoolice, Pot fi abundente, conţin alimente şi au miros acid.
4. Constipaţia- este prezentă datorându-se dietei lipsite de celuloză şi
clinostatismului prelungit din perioadele dureroase.

 Investigaţii paraclinice:
 Examene de laborator: examene hematologice, examenul citologic al
sângelui, examenul biochimic al sângelui.
 Examenul secreţiei gastrice: are o valoare mai mare când este făcut cu
histamină.
 Examen radiologic: este obligatoriu în ulcerul gastro-duodenal.
 Endoscopia digestive: gastroscopia este un examen care poate să
precizeze cu acurateţe destul de mare diagnosticul, să urmărească procesul
de vindecare şi să diferenţieze nişa benignă de nişa malignă.
  Diagnostic pozitiv şi diferenţial:
 Examenul obiectiv: arată de obicei o stare general bună: uneori bolnavul
pare slăbit, poate să fie mai nelinişit, să aibă tulburări de somn.
 Diagnosticul pozitiv: este sugerat de anamneză corect şi atent realizată,
este spirijinit de semnele clinice şi de laborator; este impus de examenul
radiologic sau endoscopic şi de testele de depistare a infecţiei cu
Helicobacter Pylori.
 Diagnostic diferenţial se face cu: - gastrita cronică; cancerul gastric;
colecistita cronică; duodenita.

 Tratament:
 Tratament igienico-dietetic include:
- repausuri la pat ca o măsură terapeutică obligatoriu în puseul acut
hiperalgic al ulcerului.
- Evitarea alimentelor nocive
- Alimentaţia urmăreşte diminuarea secreţiei gastrice care va fi lipsită de
excitante (alcool, cafea, condimente);

 Tratamentul medicamentos cuprinde:

- Antiacide: se găsesc sub forma de pulberi, lichide sau tablete;
- Anticolinergice: Atropină sol 1% f 1 ml SC, Belladona (15-20 de
picături)
- Antisecretorii: Histoidil 200 mg 3-zi, Ranitidina 300mg/zi 4-6 săptămâni.
- Antibacteriene: Metronidazol, amoxicilină.
- Protectoare ale mucoasei gastrice: Bismutul subcitric, Gelusil Iac.
 Educaţie pentru sănătate:
 Măsuri de profilaxie primară:
- Vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire;
- Monitoricarea pacientului cu discomfort epigastric;
- Educarea populaţiei privind igiena gastro-duodenală;
- Educarea populaţiei privind igiena psiho-nervoasă, servirea mesei în
condiţii de relaxare, ambianţă plăcută, evitarea stresului.
- Educarea populaţiei privind igiena alimentară, alimentaţie echilibrată
cantitativ şi calitativ, pregătirea alimentelor fără exces de condiment,
consumul lor la temperatură optima.
 Măsuri de profilaxie secundară:
- Depistarea precoce a ulcerului duodenal la persoanele aparent sănătoase.
- Preîntâmpinarea factorilor ce pot provoca acutizările.
- Evitarea medicamentelor cu potential gastrotoxic.
- Evitarea consumului de alcool, evitarea fumatului, evitarea consumului de
cafea.
- Control anual.
 Măsuri de profilaxie terţiară:
- Recuperare
- Continuare tratament
- Regim igienico-dietetic
- Odihnă
- Consiliere psihologică.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu ulcer gastroduodenal 
 Asigură repausul fizic și psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial în perioada dureroasă;

 Asigură dietă de protecție gastrică individualizată (regimul alimentar) în

funcție de fazele evolutive ale bolii (5-7 mese pe zi);

 În perioada dureroasă – supe de zarzavat strecurate, lapte îndoit cu ceai, supă

cremă de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză de vaci, pâine
veche, făinoase fierte în lapte și apoi carne fiartă de pasăre sau vită;
 În perioada de acalmie sunt permise – laptele dulce, făinoase fierte în lapte,
ou fiert moale sau sub formă de ochi, carne de vită sau pasăre fiartă sau la
grătar, pâine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub formă de piureuri,
sufleuri, biscuiți, prăjituri de casă, fructe coapte;
 Alimente interzise – laptele bătut, iaurtul, carnea grasă, legume tari (varză,
castraveți, fasole), pâinea neagră, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu
prăjeli, alimente reci sau fierbinți;
 pregătește pacientul fizic și psihic pentru explorări funcționale și îl îngrijește
după examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie
esogastroduodenală cu biopsie, chimism gastric, proba Adler);

 supraveghează pulsul, TA, respirația, temperatura, semnele de deshidratare,

scaunul, greutatea corporală și le notează în foaia de observație;
 face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;

 recoltează probe biologice pentru examene de laborator;

 pregătește pacientul preoperator când se impune necesitatea intervenției
chirurgicale;
 administrează medicația prescrisă respectând ritmul și modul de administrare:
medicația antisecretoare înaintea meselor, medicația antiacidă și alcalinizantă
la 1-2 ore după mese; pentru a evita recidivele este necesară eradicarea
germenului Helicobacter pylori prin administrarea antibioticelor prescrise;

 educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor (scaunul melenic,

caracterul durerii în caz de perforație, vărsăturile alimentare cu conținut vechi
în caz de stenoză pilorică);

 educă pacientul pentru a respecta alimentația recomandată și pentru a renunța

la obiceiurile daunătoare (alcool,tutun).