TEST DE EVALUARE FINALĂ

BACALAUREAT
B2

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. ,,Translatarea modelului sovietic al anilor ‘30 în România anilor ‘50 este impresionantă
pentru observator.[… ] Sovietizarea instalează un decor rusificat: difuzarea de carte rusească, institut
de studii româno – sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim
Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începând de la 11 ani şi până la
facultate, sunt valorificate influenţele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată,
intelectualii cosmopoliţi sau fascişti sunt urmăriţi. Scânteia lansează atacuri împotriva intelectualilor
cosmopoliţi. Brătianu, Giurescu, Crainic, poetul Blaga, sociologul Gusti şi alţii sunt arestaţi. Cenzura
interzice, în iulie 1946, aproape două mii de cărţi şi reviste; totalul lucrărilor şi textelor interzise se
ridică la opt mii în 1948. Istoricii noii şcoli, Roller de exemplu, îşi exprimă admiraţia pentru ajutorul
constant şi dezinteresat acordat de-a lungul secolelor românilor de către marele frate [URSS]”
Catherine Durandin – Istoria Românilor

B. ,,Luarea în calcul a educaţiei este esenţială; nevoia de a ridica nivelul formării ideologice a
cadrelor de partid este evocată cu regularitate. Au loc numeroase programe de reciclare. Elanul este
înlocuit de munca organizatorică. Controlul asupra opiniei publice nu mai evidenţiază eliminarea
directă sau încarcerarea opozanţilor consideraţi inamici ca în anii ’50, ci menţinerea ordinii şi
disciplinei. În anii 1971, Ceauşescu a enunţat dogma; ca atare, în anii ce urmează, conducerea
partidului se străduie să normalizeze discursurile şi conduitele.[…] Constrângerea presei are loc în
1974: prin urmare, sunt interzise atacurile împotriva partidului, împotriva conducătorilor lui,
informaţiile care ar fi putut să tulbure ordinea publică, ofensele contra bunelor maniere şi moralei.
Redactorul şef al ziarelor şi ziariştilor sunt responsabili pentru orice greşeală şi slăbiciune. Partidul
controlează viaţa privată a ziariştilor şi veghează asupra ordinii până şi în viaţa intimă a membrilor
săi.”
Catherine Durandin – Istoria Românilor

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe

1. Numiţi, din sursa A, modelul translatat în România in anii ‘50. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi din sursa A, respectiv din sursa B, câte o practică politică totalitară care acționează în
România. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care afirmă că o putere vecină ne-a
sprijinit pe parcursul istoriei. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din sursa B,
precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici totalitare din România, în afara celor la care se referă
sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a totalitarismului european în deceniul IX al secolului XX 4 puncte

1
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

,,Relaţia Principatelor cu Imperiul Otoman se exprimă, în aceiaşi manieră, prin numeroase ciocniri.
Mircea Eliade, autor al unui tratat de Istorie a românilor , scris în 1943 şi reeditat în 1992, optează pentru o
scurtă prezentare ce cuprinde spiritul de cruciadă. El reţine trei timpuri tari ale luptelor antiotomane: epoca
voievodului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1396-1418), cea a lui Ştefan cel Mare (1457-1504) şi cea a
lui Mihai Viteazul(1593-1601).[…]
Istoria Moldovei şi a Ţării Româneşti este marcată de înaintarea otomanilor în Rumelia (1393- 1396), de
căderea Constantinopolului şi de instalarea aici a otomanilor în 1453, de domnia lui Soliman Magnificul între
1520 şi 1566 şi de campanile acestuia în Ungaria.
Istoria moldo – valahă se înscrie, în secolul al XVII-lea, în mişcarea de retragere a Imperiului otoman.
Eşecul asediului Vienei, din 1683, îndepărtează ameninţarera otomană a Europei. În 1683-1684, este înfiinţată
o coaliţie a principalilor adversari al Imperiului Otoman. Austrieci, ruşii şi polonezii, cărora li se alătură Papa,
apoi Veneţia, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz – 1699- cu austriecii, polonezii şi veneţienii
(ruşii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleşitor pentru otomani. Atunci aproape întreaga Ungarie şi
Transilvanie – care intră la austrieci – sunt pierdute de Constantinopol.[…]
Au existat, prin urmare, timpuri tari de mobilizare antiotomană de partea moldovenilor şi vlahilor.
Chiar la originile întemeierii statelor româneşti, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti sub protectorat
maghiar, se afla implicit în frontul antiotoman. El ocupă Dobrogea şi Silistra pe malul drept al Dunării de Jos.
Ungurii căutau să se instaleze la Vidin. Otomanii reacţionează, ocupă şi controlează Bulgaria şi îi iau lui
Mircea cuceririle recente. În 1394, ei [otomanii] încearcă să asedieze Bizanţul, apoi se reîntorc spre Ţara
Românească. După bătăliile de la Rovine, în 1395, şi de la Nicopole din 1396, Dobrogea revine în stăpânirea
lor, iar garnizoanele otomane ocupă punctele de trecere ale Dunării. Aceste schimbări antrenează un nou
avânt al mobilizării Ungariei şi a regelui său, Sigismund, susţinut de către Manuel II al Bizanţului, de Ordinul
Ospitalierilor din Rhodos.
Catherine Durandin – Istoria Românilor

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o bătălie precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la reacţia otomanilor in sec al XIV-lea ca urmare a
unei actiuni întreprinsă de o forţă creştină. 2 puncte
3. Menţionaţi două state medievale românești precizate în sursa. 6 puncte
4. Precizați, din sursa dată, doua perioade ale timpurilor tari prezente la voievozii români. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acţiunile românilor în perioada medievală
față de amenințarea otomană, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au avut un rol
important în constituirea statelor medievale româneşti. Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre caracteristicile statului român în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- numirea unui proiect politic din a doua jumătate a sec al XIX-lea și menționarea unei prevederi referitoare la
statul român modern
- prezentarea unei acţiuni desfăşurate în plan intern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea care a dus la
realizarea statului modern;
- menționarea a două măsuri de politică internă adoptate pentru consolidarea statului român modern în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea;
- menţionarea unei acţiuni prin care s-a constituit România Mare la începutul secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul unui act fundamental în evoluţia democratică a României
din prima jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de
vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea ese ului în limita de spaţiu precizată.