TERENURI

DIFICILE DE • Note de curs – Master Inginerie Geotehnică – an I

FUNDARE • Conf.dr.ing. Nicoleta Ilies

(TDF) • Email: nicoleta.ilies@dst.utcluj.ro
 Curs 5 2

Pământuri cu conținut ridicat de materii orgaice

Umpluturi
Pământuri gelive
Pământuri sărăturate
Pământuri lichefiabile

Date geotehnice
Măsuri constructive la fundare
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 3

• Identificare și clasificare

• Sunt pământuri cu un conţinut bogat (>5%) de materii organice, uneori saturate, fiind
pământuri de formaţie relativă recentă (câteva mii de ani).

• Ca grosimi şi poziţii ele se pot situa:

• la suprafaţa terenului (<2.00m),
• la adâncimi cuprinse între 2–3m, 3-4m sau 4-6m.
• Conţinutul de materii organice poate varia între 3-40% la nisipuri şi între 5-40% la
argile.
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 4

• Identificare și clasificare
• Mâlurile
• Pământuri cu conținut de substanțe organice peste 5%, depozite aluvionare care conțin, în
general, mai mult de 90% particule cu d<0.2mm, alcătuite din particule argiloase foarte fine
(coloidale) afânate, având wL=60-120% şi Ip=30-80% umiditatea naturală fiind apropiată de
limita de curgere,
• Au un miros specific şi se recunosc după culoarea neagră,
• În cazul în care încărcarea mâlului se face lent, pământul având posibilitatea să se
consolideze în timp, se constată apariţia unor deformaţii relativ mici, fără refulări laterale.
Ele sunt caracterizate de o proprietate specifică – tixotropia,
• Anumite pământuri de formație recentă, cu granulație apropiată de cea a prafurilor sau
nisipurilor fine şi cu o plasticitate mai slabă pot prezenta o comportare care să se aproprie
de cea a pământurilor mâloase,
• Nămolurile
• Pământuri cu conţinut de substanţe organice între 5-10%, putând conţine resturi de plante
carbonizate,
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 5

• Identificare și clasificare
• Pământurile turboase
• pământuri cu un conținut de materii organice cuprins între 10-60%, formate în urma
descompunerii incomplete a resturilor vegetale într-un mediu saturat de apă, dar
neoxigenat;
• Turba
• pământ cu un conținut de materii organice de peste 60%, format într-un mediu similar
pământurilor turboase.
• Prezintă o îngrămădire de resturi vegetale cu un grad de descompunere variabil, de culoare
brună-neagră, cu structură fibroasă, în amestec cu o cantitate importantă de substanțe
minerale (nisip, argilă. calcar), putând conține cantități mari de apă (40-100%).
• În cazul în care conține și constituente minerale se va indica prezența lor (turbă cu nisip fin).
Mirosul unui pământ dă o indicație asupra stării sale organice sau anorganice, pământurile
organice umede au un miros de mucegai. Componentele organice pot fi recunoscute prin
mirosul lor de hidrogen sulfurat. Intensitatea culorii (negru) și a mirosului indică proporția de
materii organice.
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 6

• Identificare și clasificare
• Turba este descrisă în funcție de gradul de descompunere, determinat în stare umedă
prin comprimarea cu mâna și după conținutul său de fibre (SR EN ISO 14688-1-2004).
Descriere
Structură fibroasă, care păstrează o anumită
Turbă fibroasă
rezistență
Turbă pseudo-fribroasă Structuri de plante
Turbă amarfă Fără structură de plante, consistentă de pastă
Turbă mâloasă Resturi de plante sau animale descompuse
Humus Resturi de plante, organisme vii.
• Modulul de deformaţie:
• se va adopta prin încercări de compresiune edometrică dar numai pe intervale mici de
presiune, pentru a putea efectua un calcul de tasare apropiat de comportarea reală a
acestor categorii de pământuri.
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 7

• Identificare și clasificare
• Se pot prezenta sub forma unui strat continuu sau sub formă de lentile
 Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 8

• Posibilităţi de fundare pe terenuri organice

A. Construcții ușoare cu • se fundează direct, după o prealabilă îndepărtare a stratului vegetal
încărcări centrice • se înlocuiește complet depozitul de pământ organic cu o pernă de
materiale locale compactate sau pe suprafața obiectului
• se îmbunătățește depozitul ptin înglobarea în masa acestuia a unei
perne de balast sau blocuri de piatră(cap de miel)
B. Construcții static • se realizează o înlocuire cu un depozit la suprafața terenului, capabil
determinate (elemente să preia încărcările
articulare între ele) • structură tip barcă
• se realizează îndesarea materialului prin intoducerea de blocuri de
piatră pe suprafețe mai mici sau global pe toată suprafața .
C. Construcții care admit • direct, cu descărcări la adâncimi mai mari (tip barcă)
tasări mari
D. Construcții rigide • fundații de adâncime cu eliminarea oricărei restricții(fundații pe piloți,
chesoane, barete)
 Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 9
• Metode de fundare şi îmbunătăţire a terenurilor organice
Denumirea metodei Observații Costul lucrării
• Soluție verificată în timp, ca cea mai sigură din punct de vedere al stabilității și
• Fundare pe piloți purtători pe vârf eliminării fenomenului tasării straturilor de turbă
• Costuri foarte mari

• Soluția propune îndepărtarea totală a stratului de turbă, posibilă numai în cazul

• Fundarea prin intermediul unei perne de unei grosimi a acestuia de circa 3m și situate în imediata apropiere a suprafeței
• Costuri mari
pământ, balast, piatră spartă terenului. Soluție costisitoare a cărei calitate depinde exclusive de calitatea
execuției
• Soluție aplicabilă până la cca 5m adâncime, dependentă de existența la acest
• Fundarea pe puțuri/chesoane nivel a unui strat cu capacitate portantă ridicată
• Costuri mari

• Fundarea pe un radier, după îndesarea • Soluție la care sunt de așteptat tasări generale până la 20-30cm precum și tasări
• Costuri medii
prealabilă a terenului natural diferențiale apreciabile
• Fundarea direct pe stratul de argilă sau pe
• Soluție neeconomică, dependentă de existența la adâncime relativă mică a
pietriș de sub stratul de turbă, prin intermediul acestui strat bun de fundare și de capacitatea sa portantă
• Costuri foarte mari
unui al doilea subsol umplut
• Soluție greoaie, realizabilă prin batere cu maiul (5To). Rezultatele sunt greu de
• Fundarea cu înglobarea de anrocamente în
evaluat, nerealizându-se o îndesare a stratului de turbă sau mâl ci o refulare • Costuri mari
stratul de turbă sau mâluri (blocaj de piatră) laterală a acestuia.
• Soluție realizată prin vibrare. Rezultatele au pus în evidență capacitatea
• Fundarea prin intermediul unor nuclee de beton insuficientă pentru construcții cu multe niveluri(≥12N)
• Costuri foarte mari

• Fundarea prin intermediul ploturilor de balast

(vibrate, dublu vibrate, combinate și cu nucleu • Soluție cu rezultate bune. • Costuri mari
de beton)
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 10

• Calculul terenului de fundare

• Calculul terenului de fundare:
• starea limită de deformații;
• starea limită de capacitate portantă.

• Aspecte considerate în calcul:

• viteza de aplicare a încărcării;
• forţele hidrodinamice care pot apărea prin aplicarea încărcării;
• variaţia tensiunilor efective prin fenomenul de consolidare;
• anizotropia proprietăţilor mecanice.
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 11

• Calculul terenului de fundare

• Pentru pământurile mâloase cu consolidare lentă şi saturate cu apă, unghiul de frecare
internă, φ, se poate considera egal cu zero (în sensul sporirii siguranţei), relaţiile
pentru calculul presiunii critice fiind pentru încărcări verticale de tipul:
• pcr= q+5.14c – pentru fundații continue ;
• pcr= q+5.70c – pentru fundații izolate(l/b<0.3).

• Nu se admite amplasarea fundaţiilor direct pe pământurile turboase, indiferent de

grosimea lor şi de mărimea tasării calculată.
• În cazul în care terenul de fundare este un mâl, aici prezintă importanţă dacă acest
strat se află la suprafaţă sau este cuprins între alte straturi, având proprietăţi fizico-
mecanice superioare, deoarece stratul de mâl cuprins între alte două straturi mai bune,
prezintă proprietăţi superioare cazului când stratul de mâl este la suprafaţă
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 12

• Calculul terenului de fundare

• Pentru un calcul preliminar, valorile modulilor de deformaţie pentru mâluri se pot considera cu
valorile:
Denumirea pământului Indicele porilor, e Modul de deformație, E [kPa]
0.80 5100
Nisip argilos
1.20 3300
0.90 1900
Argilă nisipoasă
1.60 1200
1.20 1600
Argilă
2.00 800

• În calculul tasărilor unui teren de fundare care conţine un strat de mâl, limita pachetului de
straturi compresibile se recomandă să fie luată la adâncimea la care raportul între presiunea
creată de încărcarea transmisă de fundaţie faţă de presiunea geologică este egală cu 0.03.
• Valoarea modulului de deformație liniară (E) este determinat uzual din valoarea modulului
edometric: E=M0*Eoed, Eoed - se determină pe curba de compresiune tasare, în domeniul eforturilor
care încarcă efectiv terenul de fundare.
Pământuri cu conținut ridicat de materii organice 13

• Soluţii tehnice de realizare a fundaţiilor

• reducerea deformaţiilor terenului de fundare;
• rigidizarea construcţiei pentru a se putea adapta la solicitările din exploatare;
• asigurarea funcţionalităţii fără defecţiuni a reţelelor tehnice.

• Măsuri pentru reducerea deformațiilor

• alegerea adâncimii de fundare astfel încât să se asigura depăşirea integrală sau parţială
a stratului necorespunzător;
• înlocuirea totală sau parţială a stratului necorespunzător fundării directe cu materiale
cu permeabilitate mare (realizarea de perne de nisip sau balast);
• îmbunătăţirea terenului de fundare prin compactare, în paralel cu măsuri de accelerare
a fenomenului de consolidare (coloane drenante de nisip sau balast, tranşei drenante,
saltele drenante, coborârea nivelului apei subterane).
• Pământuri cu conținut ridicat de
materii organice

14
Pământuri de umplutură - Umpluturi 15
• Identificare și clasificare
• Se caracterizează printr-o neomogenitate importantă privind compoziţia.
• Pot apărea compresibilităţi neuniforme în diferite locaţii ale arealului.
• Pot apărea autoîndesări sub greutatea proprie, în special în cazul apariţiei unor solicitări
dinamice, a variaţiei condiţiilor hidrogeologice şi a descompunerii materialelor organice
din structura pământului.
• Durata autoîndesării umpluturilor poate fi admisă între 0.5-30ani în funcţie de natura
pământului.
• La umpluturi recente trebuie avută în vedere tasarea stratelor subadiacente.
• În cazul în care acestea conţin şi argilă contractilă sau zgură trebuie luat în considerare şi
posibilitatea umflării.
Pământuri de umplutură - Umpluturi 16
• Identificare și clasificare
• Ca şi teren de fundare, pământurile de umplutură pot fi realizate în următoarele condiţii:
• umpluturi organizate:
• din pământuri coezive, coezive consolidate, necoezive (nisip, pietriş, bolovăniş,
amestecuri);
• umpluturi de tip haldă:
• din pământuri nisipoase, pietriş , piatră spartă etc;
• umpluturi realizate din activităţi umane:
• demolări, calamităţi naturale, foc, explozii, nivelări de depozite rezultate din
săpături etc.
• sunt caracteristice atât unor zone urbane centrale, cât şi platformelor pe care s-
au realizat construcţii istorice.
 Pământuri de umplutură - Umpluturi 17
• Soluții de fundare
• Adoptarea unei soluţii de fundate la construcţiile inginereşti amplasate pe terenuri ce
conţin pământuri de umplutură se poate realiza în următoarele condiţii:
1. folosirea terenului de umplutură în calitate de teren natural pentru construcţii uşoare, atunci
când:
• umplutura este realizată organizat şi are un grad de îndesare corespunzător fundării directe;
• umplutura este de tip haldă din pământuri nisipoase, deşeuri de producţie, pietrişuri, piatră spartă,
etc;
• umplutura este formată din materiale livrate în vrac şi se foloseşte numai la construcţii provizorii (pe
durata a 10-15ani), pentru care este obligatoriu calculul de tasare.
• Capacitatea portantă are valori reduse,
Natura pământurilor de umplutură Nisipuri mari, medii și fine, zguri (kPa) Nisipuri prăfoase, pământuri argiloase, cenuși (kPa)
Sr≤0.50 Sr≥0.80 Sr≤0.50 Sr≥0.80
Pământuri în umpluturi organizate conform unui plan, cu îndesare 250 200 180 150
Haldă pământuri și deșeuri de producție după îndesarea lor 250 200 180 150
Haldă pământuri și deșeuri de producție fără îndesare 180 150 120 100
Pământ vărsat și deșeuri de producție după îndesarea lor 150 120 120 100
Pământ vărsat și deșeuri de producție fără îndesare 120 100 100 80
Pământuri de umplutură - Umpluturi 18
• Soluții de fundare
• Adoptarea unei soluţii de fundate la construcţiile inginereşti amplasate pe terenuri ce
conţin pământuri de umplutură se poate realiza în următoarele condiţii:

2. luarea unor măsuri constructive pentru reducerea compresibilităţii straturilor de pământ de

umplutură din teren:
• compactarea terenului de suprafaţă sau de adâncime (batere, incluziuni rigide, coloane de
balast etc.);
• realizarea unor perne de nisip, pietriş la umpluturi în halde necompactate suficient, având
un grad de umiditate mai mare de 0.70, la umpluturi tip vărsări în vrac cu un conţinut mai
mare de 5% de materii organice;
• gradul de compactare a pământului din pernă va fi de cel puţin 0.95 (95%).

3. alegerea unei soluţii de fundare care să străbată straturile cu pământ de umplutură.

Pământuri de umplutură - Umpluturi 19
• Soluții de fundare
• Soluția cea mai sigură este folosirea unor fundații de adâncime (piloți, barete, chesoane) care să
străbată stratul de umpluturi și să asigure transmiterea încărcărilor la terenul favorabil.
• problema importantă este stabilitatea pardoselilor:
• rezemarea pardoselii pe fundațiile elementelor structurale;
• consolidarea umpluturilor prin coloane de balast și ploturi de balast, soluție ce trebuie analizată cu
multă atenție.
Pământuri de umplutură - Umpluturi 20
• Soluții de fundare
• În cazul în care umpluturile, și nu numai, conțin și materii organice (3-10%) este necesar calculul
tasării suplimentare datorită descompunerii incluziunilor de materii organice (Stanciu, 2002):

𝜂 ∙ 𝑞 ∙ 𝛾𝑠 ∙ ℎ
𝑠=
𝛾

unde: η=0.40;
q – conținutul de materii organice;
γs – greutatea volumică a scheletului mineral;
γ - greutatea volumică a pământului;
h – grosimea stratului de umplutură.
• Pământuri de umplutură -
Umpluturi

21
Pământuri gelive 22

• Identificare și clasificare
• Pământurile gelive - pământuri sensibile la îngheţ,
• pământuri care în urma fenomenelor de îngheţ-dezgheţ îşi modifică esenţial structura şi
proprietăţile.
• în cazul atingerii unor temperaturi negative, apa existentă în porii pământului îngheaţă,
conducând la modificarea proprietăţilor geotehnice.
• După gradul de sensibilitate la îngheţ, pământurile se clasifică:
Gradul de Granulozitate
Categoria
sensibilitate la Ip [%] Diametrul particulelor Procente din masa
pământurilor
îngheț [mm] totală a probei [mm]
sub 0.002 max 6
Necoezive, cu liant
<10 sub 0.02 max 20
Sensibile argilos sub 0.1 max 40
Argilă și argilă grasă >35 - -
sub 0.002 max 6
Foarte sensibile Coezive 10-35 sub 0.02 max 20
sub 0.1 max 40
Pământuri gelive 23

• Identificare și clasificare
• O clasificare după criterii granulometrice a sensibilității la îngheț:
Pământuri gelive 24

• Identificare și clasificare
• În locul criteriilor granulometrice se mai utilizează pentru caracterizarea pământurilor
gelive şi coeficientului de umflare la îngheţ, Cu.
• Cu este definit ca şi raportul dintre sporul de înălţime al probei supuse îngheţului la un
moment dat, Δhi, în mm şi adâncimea de pătrundere a îngheţului la acelaşi moment din zi, în
mm.
• După valorile coeficientului de umflare la îngheţ, pământurile se împart în următoarele
categorii:
• puţin sensibile: Cu≤4%;
• cu sensibilitate mijlocie: <4%Cu<8%;
• foarte sensibile: Cu≥8%.
• Prezenţa apei subterane la o adâncime mai mică decât adâncimea de îngheţ, constituie
un indicator al posibilelor umflări ale terenului prin îngheţ.
• Se consideră că influenţa apei subterane asupra procesului de îngheţ-dezgheţ este neglijabilă
dacă adâncimea acesteia este mai mare de trei ori decât adâncimea de îngheţ.
Pământuri gelive 25
• Identificare și clasificare
• Zonarea teritoriului României după adâncimea de îngheț maximă (cm) (STAS 6054-77).
Pământuri gelive 26
• Identificare și clasificare
• Fenomenul de îngheţ-dezgheţ produce modificări asupra pământurilor:
• variaţii de volum, umflări, datorate creşterii în volum a apei de minim 9%;
• creşterea rezistenţei la forfecare prin creşterea coeziunii;
• micşorarea permeabilităţii;
• micşorarea rezistenţei la forfecare în timpul dezgheţului, ca urmare a creşterii
umidităţii pământului în zona îngheţată;
• prin apariţia lentilelor de gheaţă ale căror dimensiuni se extind, apare o dislocare a
particulelor din poziţia iniţială, deci distrugerea structurii pământului;
• în cazul în care tendinţa de umflare a pământului înghețat este împiedicată (de
ziduri, fundaţii etc.) apare o presiune de umflare care poate conduce la apariţia
unor tasaări sau ridicări neuniforme ale construcţiilor rezemate pe teren.
Pământuri gelive 27
• Identificare și clasificare
• Eliminarea sau reducerea efectelor îngheţului asupra construcţiilor inginereşti:
• înlocuirea totală sau parţială a pământurilor gelive din zona de variaţie a temperaturii în
teren, cu pământuri insensibile la fenomene de îngheţ-dezgheţ (nisipuri, pietrişuri etc.)

• amplasarea în teren a unor materiale hidroizolante (straturi, folii, betonită etc.)

• micşorarea migraţiei apei, datorită termoosmozei sau capilarităţii, spre zonele înghețate
din suprafață prin coborârea nivelului apei subterane

• amplasarea unor straturi termoizolante (nisip, pietriş, vată de sticlă, materiale plastice
expandate etc.) sub pavaje, micşorarea variaţiilor de temperatură.
• Pământuri gelive

28
Pământuri sărăturate 29

• Identificare și clasificare
• Structura depozitelor care definesc
caracteristicile tectonice ale
acestora o constituie diapirul de
sare, care aflorează spre zonele
superioare
• Din punct de vedere morfologic
zonele dispuse peste diapirul de
sare sunt caracterizate de văi
microdepresionale de dizolvare
perpendiculare pe valea principală.
• Deasupra acestora apare brecia
sării, denumită și argile sare,
consituite din argile vărgate,
nisipuri fine și chiar blocuri străine.
Formațiunea cu sare e constituită
din depozite argiloase marnoase
vărgate cu intercalații de sare.
Pământuri sărăturate 30

• Identificare și clasificare
• Pământurile sărăturate se caracterizează printr-un conținut de sare în
structura lor.
• Prezenţa sării poate conduce la:
• apariţia unor tasări sufozionale datorită modificării caracteristicilor geotehnice prin
umezire de lungă durată;
• fenomene de umflare a argilei în cazul umezirii;
• agresivitatea chimică a apei/pământului asupra betonului din fundaţii sau pereții
subsolului (agresivitate chimico-sulfatică).
• Valorile parametrilor geotehnici se determină pentru starea saturată a
pământului sărăturat, după levigarea sărurilor. Valoarea conținutului de
săruri minerale care apar este un indiciu al gradului de salinitate al
pământului (0.5-6%).
Varianta de alcatuire constructiva a cladirilor
amplasate in zine cu carst salin activ
Sectiune verticala coloana de consolidare si etansare cu
sistem de ancorare laterala in goluri carstice
• Pământuri sărăturate
Pământuri lichefiabile 56

• Identificare și clasificare
• Lichefierea este definită ca fenomen de fluidizarea unui material granular, saturat, ca
urmare a creșterii presiunii apei din pori, și are ca efect, reducerea presiunii efective.
• Datorită reducerii presiunii efective, se reduce frecarea dintre particule și se
produc deformații mari.
• Solicitările dinamice au tendința de a conduce la reașezarea particulelor, dacă
pământul este saturat iar drenarea dificilă, ducând la așa numita lichefiere ciclică.
• Cele mai vulnerabile, sunt nisipurile fine, la care rezistența la forfecarea se
datorează numai frecării dintre particule și la care drenarea apei este relativ
redusă în timpul scurt al unei solicitări de tip seismic.
• S-a constat că fenomenul de lichefiere poate să apară nu doar la nisipuri fine, ci și
la pietrișuri și la pământuri coezive.
Pământuri lichefiabile 57

• Identificare și clasificare
• Criteriul granulometric, care a stat la baza clasificării pământurilor lichefiabile a fost în
general abandonat în urma unor lichefieri a unor pietrișuri și a unor pământuri coezive.
• Se poate considera că lichefierea apare în depozite afânate sau chiar cu îndesare medie,
unde particulele de pietriș sunt izolate într-o matrice de particule fine, cu permeabilitate
redusă, când straturile impermeabile împiedică drenarea sau drumul de drenare este excesiv
de lung.
• Cea mai folosită metodă de teren pentru aprecierea sensibilității la lichefiere, este penetrarea dinamică
standard (SPT) sau penetrarea dinamică cu con (CPT), ultima nepotrivită pentru pietrișuri

• La pământurile coezive termenul lichefiere nu își păstrează sensul aferent pentru pământuri necoezive;
pierderi importante ale capacității portante fără ca presiunea apei din pori să atingă valoarea presiunii
efective.
Pământuri lichefiabile 58

• Identificare și clasificare
• Domeniul granulometric al
nisipurilor cu pietriș
lichefiate, comparat cu cel
al nisipurilor ușor
lichefiabile (Yan și Lum,
2003)
• Criteriul Chinezesc adaptat
definirii proprietăților
pământurilor conform ASTM
Pământuri lichefiabile 59

• Identificare și clasificare
• Evaluarea singuranței la lichefiere se poate face cel mai simplificat prin determinarea
coeficientului de siguranță la lichefiere (FS), definit ca raportul dintre rezistența la
lichefiere și efortul tangențial generat de o solicitare ciclică uniformă, echivalenta unei
solicitări dinamice neuniforme de tipul celor induse de cutremur (V. Perlea, 2004).
FS=(CRR7.5/CSR) * MSF
unde: CRR7.5 – rezistența ciclică aferentă unui cutremur cu magnitudinea de moment 7.5,
CSR – efortul ciclic normalizat;
MSF – factor de rezistență ciclică.

• Cel mai ușor mod de determinare a valorii lui CRR7.5 este încercarea de penetrare dinamică
standard, conform (ASTM D 1586-99, Idriss, Baulanger, 2010).
• Pentru evaluarea eforturilor tangențiale generate de cutremur în masele de pământ, Seed și
Idriss (1971) au stabilit următoarea relație:
CSR=(τ0v/σ’vo)=0.65 * (amax/g) * (σvo/σ’vo) * rd
• unde: rd – coeficientul de reducere a eforturilor tangențiale cu adâncimea.
Pământuri lichefiabile 60

• Identificare și clasificare
• Cazuri de lichefiere
• Fundații de suprafață – nu sunt afectate de prezența unui strat lichefiabil în terenul
de fundare, dacă acesta este acoperit cu un strat de teren nelichefiabil de cel puțin
3m grosime;
• Fundații pe piloți – se va considera o importantă reducere a rezistenței laterale și a
forțelor de frecare pe toată grosimea stratului lichefiabil.

• Soluții la fundarea clădirilor în zonele cu potențial de lichefiere:

• Îmbunătățirea terenului astfel ca distrugerile să fie evitate sau reduse la un nivel
acceptabil;
• Modificarea proiectului astfel ca lichefierea terenului să nu deterioreze structura, sau
deteriorările să fie reduse la niveluri acceptabile;
• Abandonarea proiectului sau schimbarea amplasamentului.
Pământuri lichefiabile 61

• Identificare și clasificare
• Evaluarea oportunității unei metode de îmbunătățire a terenului într-un
amplasament:

• Să se înțeleagă mecanismele de bază ale îmbunătățirii, astfel ca procedeele de

proiectare și control al calității sau criteriile de verificare să fie rezonabile;
• Proiectanții să fie familiarizați cu problemele legate de punerea în practică a
metodei alese, astfel ca aceasta să se poată construi și să fie eficientă din punct de
vedere economic.
• Pământuri lichefiabile

62
 Curs 5 63

Pământuri cu conținut ridicat de materii orgaice

Umpluturi
Pământuri gelive
Pământuri sărăturate
Pământuri lichefiabile

Date geotehnice
Măsuri constructive la fundare