Construiți mesaje verbale orale care pot avea corespondent non-lingvistic, nonverbal sau

paraverbal. Indicați corespondentul.

Aprecieri verbale însoțițe de corespondentul lor non-lingvistic sau nonverbal.
Da, așa este! Ai observat bine. mișcarea capului (confirmare)
Nu, nu este acesta răspunsul. mișcarea capului(dezaprobare)
Bravo! Te-ai descurcat foarte bine! apaluze

Instrucțiuni verbale însoțite de corespondentul lor non-lingvistic, nonverbal sau

paraverbal.
Faceți liniște! Haideți să îl ascultăm pe colegul vostru. semnul specific, intonația
Să despărțim în silabe cuvântul următor... bătăia din palme
Să identificăm sensurile diferite ale cuvântului veselă, pe care îl putem pronunța: véselă sau
vesélă.- accentul

Mesaje verbale însoțite de corespondent non-lingvistic.

Această imagine ne indică ce acțiune întreprinde copilul. = Non-lingvistic (imaginea ca
semn/simbol al unei acțiuni din realitate)
În acest mod (cadrul didactic arată modalitatea respectivă) putem reprezenta litera
corespunzătoare sunetului ,,l”. = Non-lingvistic (litera ca simbol al sunetului rostit cu voce tare)
În această imagine este reprezentată secvența din povestea pe care v-am citit-o. = Non-
lingvistic (în timp ce cadrul didactic citește secvența, totodată, indicând imaginea care o
ilustrează)
Vom sublinia din text pronumele personale cu o linie punctată .= Non-lingvistic (indică printr-
un simbol –linia punctată- partea de vorbire specifică acestuia).

ETIMOLOGIA ESTE IMPORTANTĂ PENTRU ÎNȚELEGEREA ȘI UTILIZAREA

CORECTĂ A VORBIRII FRAZEOLOGICE ȘI DIALECTICE. DE ACEEA, ETIMOLOGIA
ESTE ASOCIATĂ CU SECȚIUNI PRECUM DIALECTOLOGIA - DEOARECE
DIALECTELE AU UN IMPACT IMENS ASUPRA FORMĂRII CUVINTELOR.
EXEMPLE: CINE SUNT? GHICESTE!
1. SUNT O PLANTA CU FRUNZE COMESTIBILE, DIN CARE SE FACE
MANCAREA PREFERATA A LUI POPEYE MARINARUL. NUMELE MEU ESTE
IN GREACA spanáki, IAR IN TURCA ispanak.
2. NICI CAL, NICI MAGAR! NASTRATIN HOGEA AVEA UN ANIMAL CA MINE,
CARE IN TURCA SE NUMESTE katir.
 3. SUNT O PASARE MARE, CAREIA II PLACE FOARTE MULT APA. IN
BULGARA, NUMELE MEU ESTE găska.
Exerciții de identificare a sunetelor din cuvinte prin mijloace nonverbale și mijloace
Exerciții cu literele p și b
1. Completează cu litera b sau p cuvintele, astfel încât enunțurile să aibă sens:
Lângă ...ară a căzut o ..ară.
Am adus în ...aie o saltea de ...aie.
Larisa adună prunele în ...oală.
Cra...ul e un pește, iar cra...ul seamănă cu un rac uriaș.
Regiunea de munte se mai numește și zonă al...ină.
Diferențiere fonematică B-P.
2. Pronunță cuvintele din lista de mai jos și încadrează-le în
chenarul corespunzător, în funcție de sunetele pe care le conțin: B
sau P.
Corb, corp, par, bar, pai, bai, bun, pun, bară, pară, bile, pile, lupă,
cupă, umblă, umple.

Exerciții vesele
”Broscuța zâmbitoare” - Buzele sunt lipite sunt întinse ca într-un zâmbet, menținem astfel
poziția buzelor 5-10 secunde.
”Gardul”-Închidem gura, dar tragem ca să putem vedea dinții, menținem astfel poziția dinților
5-10 secunde.
”Spargem baloane”- Închidem gura și împingem cu limba în interiorul obrazului drept,
menținem astfel poziția 5-10 secunde. Apoi exercițiul se repetă pentru obrazul stâng.
”Ciupercuța”-Gura este larg deschisă, limba se ridică în sus și este ținută apăsat pe cerul gurii
5-10 secunde.

Prezentați exerciții, jocuri de identificare a sunetelor din cuvinte prin mjloace nonverbale
și mijloace verbale.
Jocul 1 Se decupează imaginile şi se lipesc pe cartonaşe. Îi anunţăm pe copii că ne vom juca
un joc cu ghicitori. Avem pe cartonaşe nişte desene, iar ei vor trebui să ghicească ce este
desenat. Ne uităm pe primul cartonaş, fără să-l arătăm copiilor, şi spunem o ghicitoare despre
el, de exemplu: „În desenul acesta este o insectă, , iar numele ei începe cu A. Ce este?”. Dacă
este nevoie, adăugăm şi alte indicii: „Adună polen din flori, ...”. Copiii răspund, apoi le arătăm
desenul şi vom spune toţi cum face albina. Chemăm apoi un copil, căruia îi arătăm un alt desen,
iar el va trebui să spună o ghicitoare. Jocul continuă, pe rând, cu fiecare copil.
Albina: ZZZ.../ BZZZ... Pisica: MIAU.../ MIORRR...
Şarpele: SSS... Şoricelul: CHIŢ...CHIŢ...
Maşina: BRRRUM...(vibrarea buzelor) Găina: COTCODAC...
Trenul: ŞŞŞ...ŞŞŞ... Cocoşul: CUCURIGU...
Telefonul: TRRR... Raţa: MAC...MAC...
Vântul: JJJ... Gâsca: GA...GA...GA
Jocul 3- Îi arătăm copilului fişa cu imagini şi litere. Îi explicăm ce reprezintă fiecare literă:
S – cum sâsâie şarpele
Ş – cum şuieră trenul
Z – cum bâzâie albina
J – cum vâjâie vântul
Apoi îl ajutăm să perceapă caracteristicile fiecăruia dintre aceste sunete, astfel încât să
diferenţieze între sunet subţire – gros, sunet fără voce – cu voce, sunet pronunţat cu buzele
întinse – cu buzele rotunde, sunet cu emisie de aer rece – cu emisie de aer cald.
Varianta I: Pronunţăm unul dintre sunete, iar copilul trebuie să îl indice pe fişă. Îi putem cere
să închidă ochii, pentru a identifica sunetul doar pe baza auzului.
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
Competenţa generală
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
Competența specifică:
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale,
în contexte de comunicare cunoscute
Titlul activității: "Știrea zilei"
Copiii sunt așezați în semicerc. În mijlocul clasei se află macheta unui televizor. Profesorul
pentru învățământ primar explică copiilor regulile jocului. Fiecare va trebui să intre în pielea
unui prezentator TV și să anunțe o știre. Jocul are ca scop îmbogățirea și dezvoltarea
vocabularului, dezvoltarea abilităților de comunicare și încurajarea vorbitului în fața unui
public.
Clasa I
Competenţa generală
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competenţa specifică
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la context familiare, manifestând interes şi
încredere în sine
Pornind de la basmele deja cunoscute de copii: “Cenusareasa”, “Frumoasa adormita”, “Alba
ca zapada”,copiilor li se vor da câteva cuvinte: băiat,print,printesă,vrăjitoare,vieţuitoarele
pădurii,tărâm fermecat, zâna cea bună, palat. Pornind de la aceste cuvinte copiii vor trebui să
alcătuiască o poveste care va fi scrisă cu ajutorul învaţătoarei, dar va fi ilustrată de ei. Elevii
vor fi ajutaţi cand este nevoie de doamna învatatoare care le va adresa întrebari ajutătoare.
Clasa a II-a
Competența generală
1.Receptarea de mesaje orale în context de comunicare cunoscute.
Competența specifică
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate.
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat.
Se propune copiilor un joc didactic, cu ajutorul căruia are loc povestirea orală a
textului“Învăţătorul nostru”, Edmondo de Amicis, prin lucrul încerc.
Copiii vor fi așezați în cerc. Învățătoarea adresează fiecăruia câte o întrebare, care să-I ajute
în repovestirea textului audiat.
Exemplu: Ce personaje participă la întâmplare, De ce s-a opritînvățătorul la banca baiatului
roșu la față?, Ce a făcut elevul în momentul în care învățătorul s-a întors cu spatele? etc.
Fiecare copil din echipă formulează un enunţ care continuă povestirea.
Se foloseşte o minge, care se trece din mână în mână pentru a se respecta ordinea. Cel care
întâmpină o dificultate în formulare, poate spune o singură dată “pas”.
Clasa a III-a
Comepetenţa generală
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competenţa specifică
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea
profesorului
- relatarea unor secvenţe dintr-un film/desen animat / clip pentru care nu există subtritare
- relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Cu
cine? Cu ce?)
Cadrul didactic le arată o imagine elevilor și le solicit acestora să observe cu atenţie imagine
pentru a răspunde oral la următoarele întrebări:
Ce anotimp este ilustrat?
De ce s-au produs schimbări în natură?
Ce face rândunica?
Unde stau puișorii?
Cum arată puișorii?
Cum îi îngrijește rândunica?
Clasa a IV-a
Competenţa generală
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competența specifică
2.2 Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
- inventarea unui alt final la o poveste (de exemplu, cadrul didactic începe o poveste, după care
se oprește și invită copiii să continue povestea într-un mod original)
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste (de exemplu, Imaginaţi o continuare a
textului “Charlie și fabrica de ciocolată”, în care să introduceţi și un dialog între vizitatorii
fabricii și lucrătorii din Sala de ciocolată.)
- exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm … (de exemplu, “Intrăm în podul unei case: Ce auzim?
Ce mirosim? Ce vedem?)
-jocuri de imaginaţie (de exemplu, “Inchide ochii – ești pe plajă și joci volei cu prietenii, s-a
stârnit furtuna, ce faceţi?)
Grupuri sintactice
1. Albinele zboară – Albinele harnice zboară din floare în floare. – Albinele harnice prin grădini
zboară din floare în floare. – Albinele harnice prin grădini zboară din foarte în floare pentru a
face miere.
2. Oamenii culeg struguri. – Oamenii toamna culeg struguri. – Oamenii întotdeauna culeg
toamna strugurii pentru a face vin.
3. Pinguinii sunt păsări. – Pinguinii sunt păsări acvatice. – Pinguinii sunt păsări acvatice care
nu zboară. – Pinguinii sunt păsări acvatice care nu zboară și se hrănesc cu pești.
4. Floarea soarelui se cultivă. – Floarea soarelui întotdeauna se cultivă toamna. – Floarea
soarelui întotdeauna se cultivă toamna, iar din ea se obține uleiul.
Prezentați exerciții joc care stabilesc legătura dintre un obiect concret și cuvântul care îl
denumește.
Săculețul cu surprize
 Sarcina didactică: Denumirea corectă a obiectului, raportarea lui la alte obiecte din aceeași
categorie.
Materiale necesare:
Un săculeț de pânză sau o pungă, diverse obiecte din casa sau jucarii.
Desfășurare:
Se pun în săculeț, fără să vadă copilul, obiecte diferite: jucării, un castronel de plastic, periuța
de dinți, un stilou, o păpușă, o jucarie de pluș etc. Copilul trebuie sa extragă obiecte, fiind legat
cu o esarfă în jurul ochilor și să le recunoască. Dacă acesta întâmpină dificultăți, colegii îi pot
da indicii, spunându-i ce forma are, ce culoare, ce întrebuințare are obiectul respectiv, astfel
încât colegul lor să recunoască acel obiect.
Reprezentarea lucrurilor
Un participant arată prin gesturi şi mimică un lucru (obiect din sala de clasă), în timp ce ceilalţi
vor încerca să ghicească ce a fost arătat. Cel care ghiceşte, devine următorul prezentator. Dacă
la un moment dat cineva din participanţi se blochează, îi poţi şopti un lucru la ureche, de
exemplu: penar, calculator, carte, fereastră, hartă etc.
3. RECEPTAREA UNEI VARIETĂŢI DE MESAJE SCRISE, ÎN CONTEXTE DE
COMUNICARE CUNOSCUTE
3.1. RECUNOAŞTEREA UNOR CUVINTE UZUALE, DIN UNIVERSUL APROPIAT,
SCRISE CU LITERE MARI ŞI MICI DE TIPAR;
METODA CUBUL
Invatatoare aduce la clasa un cub . Pe cub vor exista mai multe sarcini care privesc identificarea
unor litere invatate. Pe o fata a cubului va fi o sarcina care va cere elevului sa recunoasca
obiecte din clasa care incep spre exemplu cu litera “D “. O alta sarcina aflata pe o alta fata a
cubului este ca elevul sa recunoasca litera “d” din poezia prezentata la clasa de doamna
invatatoare. Alta cerinta aflata pe o alta fata a cubului este : sa idenifice pozitia sunetului” d
“dintr-un cuvant propus de doamna invatatoare.
Alta cerinta ar putea fi ca elevii sa recunoasca cuvintele scrise pe anumite jetoane aduse de
doamna invatatoare. Alta sarcina : sa formuleze propozitii scurte care sa contina cuvinte care
incep cu litera”d” sau care se afla in interiorul cuvantului.
2.FISE DE LUCRU
Fise de lucru cu cerinte care vizeaza o anumita litera invatata sau mai multe care ar putea avea
cerinte de genul:
Sa recunoasca o litera invatata si sa o incercuiasca in cuvintele propuse;
Sa scrie numele unui obiect dintr-o imagine data;
Sa rezolve un rebus : vor avea forma rebusului data iar in dreptul fiecarui rand va avea un
obiect si el va trebui sa scrie ce este. Pe coloana din mijloc vor forma un cuvant care va incepe
cu o litera studiata.