Efectul depresiei și anxietății asupra calității vieții sexuale în randul

adolescentilor și tinerilor adulți ce suferă de psoriazis.

2021
 Introducere

Comportamentul sexual reprezinta o interacțiune complexă între biologie și

psihologie. La fel ca mâncatul și dormitul, sexul reprezintă o unitate instinctuală importantă.

(S. Manohar, et. al.;2017)

O viață sexuală adecvată reprezintă o parte esențială a multor relații umane ce poate

îmbunătăți calitatea vieții, oferind un sentiment de bunăstare fizică, psihologică și socială.

Studiile clinice arată că depresia este asociată cu tulburări ale funcției sexuale și ale

satisfacției. (David S Baldwin; 2001)

Psoriazisul este o boală cronică de piele care afectează 1–2% din populație.

Psoriazisul este caracterizat prin hiperproliferarea epidermei rezultând leziuni groase, roșii,

solzoase. (Molina-Leyva, et. al. 2015)

Potrivit OMS, sănătatea sexuală nu este reprezentată doar de absența bolilor cu

transmitere sexuală. Disfuncția sexuală poate fi prezentă la 40,8% dintre pacienții cu

psoriazis, în plus, o incidență de 68% a fost găsită la femeile braziliene suferinde de psoriazis.

Incidența moderată a leziunilor psoriazice în zona genitală (35%–42%) nu explică

incidența alarmantă a disfuncției sexuale. Alți factori, cum ar fi anxietatea, depresia și, de

asemenea, tratamentul medicamentos al psoriazisului pot conduce la disfuncție sexuală. În

plus, impactul fizic, social și psihologic al psoriazisului este considerabil și, ca și în alte boli

cronice, acest impact negativ poate reprezenta un factor ce influențează disfuncția sexuală.

Psoriazisul a fost, de asemenea, identificat ca un factor de risc independent pentru

disfuncția sexuală, riscul fiind și mai mare la pacienții cu artrită psoriazică concomitentă.

(Gleison V Duarte, 2018)

O asociere pozitivă între satisfacția sexuală și sănătatea mintală a fost identificată în

eșantioanele pentru adulți tineri. În general, o dispoziție depresivă sau anumite simptome
depresive sunt asociate cu o creștere a insatisfactiei sexuale. Alte studii au arătat în mod

similar aceeași asociere pozitivă, dar concentrându-se pe partea negativă: ei susțin că

insatisfacția sexuală poate fi asociată cu dispoziții depresive și rate mai scăzute de bunăstare

psihologică generală. (Carcedo, R. J.; 2020)

Obiectivele propuse

Obiectivele propuse ale cercetării sunt: de a observa dacă există o relație între

depresie, anxietate și calitatea vieții sexuale în cazul pacienților ce suferă de psoriazis și de a

determina cat de mult influențează depresia și anxietatea nivelul de satisfacție resimțit în

raport cu actul sexual.

Ipoteze

● Satisfacția sexuală corelează negativ cu depresia în randul tinerilor adulți ce suferă de

psoriazis.

● Satisfactia sexuala corelează negativ cu anxietatea în randul tinerilor adulți ce suferă

de psoriazis.

● Depresia corelează pozitiv cu anxietatea în randul tinerilor adulți ce suferă de

psoriazis.

Literatura de specialitate relevantă

Ciclul normal de răspuns sexual uman este împărțit în mod convențional în patru faze.

Dorința: de obicei, aceasta constă în fantezii și dorința de a avea activitate sexuală.

 Excitarea: sentimentul subiectiv al plăcerii sexuale și modificările fiziologice

însoțitoare, și anume tumescența și erecția penisului la bărbați și vasocongestia pelviană,

umflarea organelor genitale externe și lubrifierea și expansiunea vaginală la femei.

Orgasmul: vârfuri ale plăcerii sexuale, cu eliberarea tensiunii sexuale și contracția

ritmică a mușchilor perineali și a organelor reproducătoare. La bărbați, senzația de

inevitabilitate ejaculatoare este urmată de ejacularea materialului seminal. La femei, apar

contracții ale treimii exterioare a peretelui vaginal.

Rezoluția: senzația de relaxare musculară și de bunăstare generală. Bărbații sunt

refractari din punct de vedere fiziologic la erecție și orgasm pentru o perioadă variabilă, în

timp ce femeile pot fi capabile să răspundă la stimularea ulterioară.

Tulburările răspunsului sexual pot apărea la una sau mai multe dintre aceste faze.

(David S Baldwin; 2001)

S. Manohar (2017) afirmă că disfuncția sexuală este unul dintre simptomele frecvent

întâlnite în depresie. Aceasta include scăderea libidoului, disfuncția erectilă, dificultățile

excitare și disfuncțiile legate de orgasm. Cauzele probabile ale disfuncției sexuale la astfel de

pacienți sunt complexe și este posibil ca factorii biologici, psihologici și psihosociali să joace

un rol important. Conștientizarea profesioniștilor cu privire la disfuncția sexuală este

esențială deoarece aceasta poate avea un impact profund în ceea ce privește conflictul

relațional, satisfacția conjugală, calitatea vieții și respectarea tratamentului la pacienții cu

depresie;

Gleison V Duarte, Humberto Calmon, Gabriela Radel și Maria de Fátima Paim de

Oliveira (2018) explică cum efectul psoriazisului asupra sănătății sexuale poate fi legat de

mai mulți factori, inclusiv efectul dăunător al afecțiunii asupra aspectului fizic al individului,

scăderea libidoului și inconvenientele cauzate atât de descuamarea pielii, cât și de tratamentul

topic. La bărbații cu psoriazis și disfuncție erectilă, acești factori de risc pot fi trecuți totuși cu
vederea din cauza prezenței unui stil de viață sedentar și a comorbidităților asociate, cum ar fi

dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, si sindromul metabolic.

In lucrarea sa, Shivananda Manohar (2017) oferă mai multe explicații despre cum

tulburarea depresivă majoră afectează negativ ciclul de răspuns sexual. Astfel, aceasta afirma

ca aproximativ 40% dintre bărbații care suferă de tulburare depresivă majoră au un interes

sexual redus și 20% dintre bărbați au incapacitatea de a ajunge la orgasm sau ejaculare. De

asemenea, depresia se caracterizează prin pierderea interesului, reducerea energiei, scăderea

stimei de sine și incapacitatea de a experimenta plăcerea. Astfel iritabilitatea și retragerea

socială pot afecta capacitatea de a forma și menține relații intime.

Manifestările cutanate ale psoriazisului fac ca aceasta să fie o boală foarte vizibilă,

determinând pacientul să se simtă stigmatizat.(Gleison V Duarte; et. al,;2018)

De asemenea, în lucrarea lor, Gleison V Duarte, Humberto Calmon, Gabriela Radel și

Maria de Fátima Paim de Oliveira (2018), oferă detalii ce sugerează ca partea corpului

afectată de psoriazis poate influența considerabil apariția disfuncției sexuale, în cazul

leziunilor pielii pe zonele genitale, coapse, abdomen și spate. Sunt precizati și alți factori care

ar putea explica incidența ridicată a disfuncției sexuale la pacienții cu psoriazis precum

semne și simptome fizice, cum ar fi usturimea, sângerarea și descuamarea, și afectiunile

psihice precum depresia și anxietatea. Depresia a fost propusă drept o legătură psihologică

crucială între psoriazis și disfuncția sexuală. S-a constatat că prevalența anxietății și a

depresiei este mai mare la pacienții cu psoriazis comparativ cu populația generală.

 Metodologia cercetării

Procedura de cercetare

Design-ul acestei cercetări este unul empiric, transversal și non experimental.

Pentru studierea acestor factori în randul tinerilor adulți ce suferă de psoriazis am

decis să chestionăm 1500 de persoane suferinde de psoriazis, cu vârste cuprinse între 18 și 30

de ani, de pe tot teritoriul României. Chestionarele folosite vor fi de tip autodeclarativ, iar

administrarea acestora se va realiza în format digital. Acestea vor cuprinde următoarele

variabile: nivelul de depresie, nivelul de anxietate și nivelul satisfacției sexuale.

Toți respondenții acestui studiu vor fi informați în prealabil despre caracterul

confidențial al datelor personale și de faptul ca toate informațiile transmise vor fi prelucrate

numai în scopul cercetării de față.

Ulterior, va fi realizata o prelucrare informatizată a datelor, urmată de o analiză a

acestora în vederea interpretării rezultatelor.

Instrumente

Pentru masurarea nivelului de depresie vom utiliza Beck's Depression Inventory

(BDI-II) ce cuprinde un număr de 21 de itemi de tip self-report ce măsoară atitudini și

simptome caracteristice depresiei. Întrebările individuale ale BDI evaluează starea de spirit,
pesimismul, sentimentul de eșec, nemulțumirea de sine, vinovăția, autopedepsirea, antipatia

de sine, gândurile suicidale, plânsul, iritabilitatea, retragerea socială, imaginea corporală,

dificultățile de muncă, insomnia, oboseala, apetitul, pierderea în greutate și pierderea

libidoului. Fiecare item contine raspunsuri de la 0 (niciodata) la 3 (forma extremă a fiecărui

simptom). Scorurile sunt clasificate drept depresie minima (0-13), depresie slabă (14-19),

depresie moderata (20-28) și depresie severă (29-63).(Karen L. Smarr, 2011)

Pentru masurarea nivelului de anxietate al respondenților vom utiliza Beck Anxiety

Inventory (BAI) ce cuprinde tot 21 de itemi de tip self-report ce măsoară simptome cognitive

și somatice ale anxietatii. Scorurile sunt clasificate drept anxietate minima (0-7), anxietate

slabă (8-15), anxietate moderata (16-25) și anxietate severă (30-63). (L. Kevin Chapman;

2008).

Pentru masurarea nivelului de satisfactie sexuala, vom utiliza scala The New Sexual

Satisfaction Scale (NSSS), de tip self-report. Pentru fiecare item, respondenților li se cere să

își evalueze nivelul de satisfacție față de viața lor sexuală în ultimele 6 luni folosind

următoarea scală de tip Likert cu 5 puncte: 1 (deloc mulțumit), 2 (puțin mulțumit), 3

(moderat). mulțumit), 4 (foarte mulțumit), 5 (extrem de mulțumit). (Stulhofer, Aleksandar &

Buško, Vesna & Brouillard, Pamela. 2011).

Concluzii

Consider că acest subiect nu a fost deloc studiat pe populația din România, astfel ne

propunem sa imbogatim literatura de specialitate prin studierea interacțiunii acestor factori

asupra pacienților ce suferă de psoriazis. De asemenea, prezenta lucrare conduce la

înțelegerea mai aprofundată a interacțiunii dintre depresie, anxietate și satisfactie sexuala în

rândul pacienților ce suferă de psoriazis.

Bibliografie

● Molina-Leyva, A.; Jiménez-Moleón, J.J.; Naranjo-Sintes, R.; Ruiz-Carrascosa,

J.C. (2015). Sexual dysfunction in psoriasis: a systematic review. Journal of the

European Academy of Dermatology and Venereology, 29(4), 649–655.

doi:10.1111/jdv.12845

● Manohar, J. S., Sathyanarayana Rao, T. S., & Chandran, S. (2017). Sexual

dysfunctions in depression. Clin Depress, 3(125), 1-5.

● Esposito, Maria; Saraceno, Rosita; Giunta, Alessandro; Maccarone, Mara;

Chimenti, Sergio (2006). An Italian Study on Psoriasis and Depression.

Dermatology, 212(2), 123–127. doi:10.1159/000090652

● Carcedo, R. J., Fernández-Rouco, N., Fernández-Fuertes, A. A., & Martínez-

Álvarez, J. L. (2020). Association between Sexual Satisfaction and Depression

and Anxiety in Adolescents and Young Adults. International Journal of

Environmental Research and Public Health, 17(3), 841. MDPI AG. Retrieved

from http://dx.doi.org/10.3390/ijerph17030841

● Thakurta, R. G., Singh, O. P., Bhattacharya, A., Mallick, A. K., Ray, P., Sen, S.,

& Das, R. (2012). Nature of sexual dysfunctions in major depressive disorder and

its impact on quality of life. Indian journal of psychological medicine, 34(4), 365-

370.
● David S Baldwin, Depression and sexual dysfunction, British Medical Bulletin,

Volume 57, Issue 1, March 2001, Pages 81–99,

https://doi.org/10.1093/bmb/57.1.81

● Sean M. Laurent; Anne D. Simons (2009). Sexual dysfunction in depression and

anxiety: Conceptualizing sexual dysfunction as part of an internalizing dimension.

, 29(7), 0–585. doi:10.1016/j.cpr.2009.06.007

● Duarte, G. V., Calmon, H., Radel, G., & de Oliveira, M. D. F. P. (2018). Psoriasis

and sexual dysfunction: links, risks, and management challenges. Psoriasis:

Targets and Therapy, 8, 93.