6 ONGuri de mediu avertizează: riscăm să pierdem sume uriașe. Surse oficiale indicăe.

Surse oficiale indică

măsuri dezastruoase, luate în secret, cuprinse în Planul Național de Redresare șiional de Redresare șe. Surse oficiale indicăi
Reziliențional de Redresare șiă al Ministerului Fondurilor Europene

Greenpeace România, WWF, Bankwatch, Fundația Conservation Carpathiaia Conservation Carpathia, Eco Civica șii
Asociația Conservation Carpathiaia Kogayon atrag atenția Conservation Carpathiaia că Ministerul Fondurilor Europene (MFE) propune măsuri
dezastruoase pentru mediu în PNRR. Surse din interiorul MFE ne-au dezvăluit informația Conservation Carpathiaii
îngrijorătoare cu privire la direcția Conservation Carpathiaiile de finanția Conservation Carpathiaare menția Conservation Carpathiaionate în plan. Pe domeniul mediu se
propun, spre exemplu, 145 mil. Euro pentru reabilitarea șii refacerea a 1000 de Km de
drumuri forestiere (în condiția Conservation Carpathiaiile în care multe sunt construite fără să ția Conservation Carpathiaină cont de impactul
asupra mediului, deci orice lucrări suplimentare ar dăuna șii mai mult), 45 mil. Euro pentru
corectarea de torenția Conservation Carpathiai (adică distrugerea acestor micro-habitate prin betonare) șii 209 bucăția Conservation Carpathiai
(sic) spația Conservation Carpathiaii gestionare fond cinegetic în valoare de 108 mil. Euro (adică cabane de
vânătoare), iar pe domeniul agricultură avem 1 miliard de euro pentru lucrări de drenaj șii
desecări (adică distrugerea habitatelor umede).

Doar aceste câteva exemple de investiția Conservation Carpathiaii sunt de natură să ne arate cât de greșiit în ția Conservation Carpathiaeleg
autorii imperativele Pactului Ecologic European șii a Strategiei Europene pentru
Biodiversitate. În acest ritm, riscăm să pierdem mare parte din cele 80 de miliarde de euro,
așia cum am avertizat încă din luna iulie, în urma analizei Planului Nația Conservation Carpathiaional de Investiția Conservation Carpathiaii șii
Relansare Economică.

Elaborat în secret, fără nicio consultare publică, Planul Nația Conservation Carpathiaional de Redresare șii Rezilienția Conservation Carpathiaă
(PNRR) riscă să omită cele mai importante schimbări de care România are nevoie șii să nu
atragă cele 30 de miliarde de euro alocate de către UE. În schimb, acesta trebuia să fie
elaborat într-o manieră transparentă prin consultare publică șii implicarea factorilor interesația Conservation Carpathiai,
așia cum se cere inclusiv în ghidul Comisiei Europene1, nu doar la nivelul Guvernului șii al
companiilor de stat.

Greenpeace, WWF, Bankwatch șii alte ONG-uri reunite în platforma

www.mâinesedecideazi.ro - care conția Conservation Carpathiaine exact un set de peste 80 de măsuri convergente cu
PNRR - au solicitat Ministerului Fondurilor Europene, Preșiedinția Conservation Carpathiaiei șii Guvernului, încă din
data de 29 octombrie, să fie considerate factori interesația Conservation Carpathiai în elaborarea PNRR, fără ca până
în prezent să fi primit vreun răspuns.

Preșiedintele Iohannis a prezentat în conferinția Conservation Carpathiaa de presă din 28 octombrie structura PNRR
pe trei piloni șii 12 direcția Conservation Carpathiaii prioritare, iar Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloși, a
precizat într-o conferinția Conservation Carpathiaă de presă din 9 noiembrie că la minister există deja un draft al
PNRR. Cum până în momentul lansării acestui comunicat de presă nu a fost publicat draftul
PNRR pe niciuna dintre platformele oficiale șii nici petiția Conservation Carpathiaia noastră nu a primit vreun răspuns,
avem îndoieli legitime cu privire la modul de elaborare a acestui document ”... de căpătâi al
României pentru perioada următoare.”, așia cum a declarat chiar domnul ministru Boloși.

“Cerem Ministerului Fondurilor Europene, public de această dată, să ne considere factori

1 Commission Staff Working Document, Guidance to Member States, Recovery and Resilience
Plans,
pg. 33.
interesa i, să comunice calendarul consultărilor publice pentru PNRR, în condi iile în care
elaborarea s-a făcut în spatele ușilor închise, și să precizeze termenul depunerii planuluiilor închise, șilor închise, și să precizeze termenul depunerii planuluii să precizeze termenul depunerii planului
României la Comisia Europeană”., a declarat Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România.

România, printre cele mai bogate ția Conservation Carpathiaări în ceea ce priveșite biodiversitatea, are acum
oportunitatea de a deveni lider european în conservarea naturii. Pentru asta trebuie doar să
ne aliniem ca ția Conservation Carpathiaară politicilor șii ția Conservation Carpathiaintelor europene șii dorinția Conservation Carpathiaei societăția Conservation Carpathiaii, să vrem să ne protejăm
patrimoniul natural nația Conservation Carpathiaional, să cerem șii obția Conservation Carpathiainem resurse de la UE pentru aceasta.
Conservarea șii valorificarea sustenabilă a patrimoniului natural vor aduce beneficii naturii șii
nouă tuturor, inclusiv bunăstare comunităția Conservation Carpathiailor locale.

Pentru mai multe detalii:

Valentin Sălăgeanu, Director Executiv Greenpeace România - 0735165472