Jean Chevaliers Alain Gheerbrant = s dictionar deSINIBOLURI MITURI, VISE, OBICEIURI, GESTURI, FORME, FIGURI, CULORI, NUMERE Volumul 3 P-ZPACE Pacea Inire state. ca $i pa- cea civilé, sint simboluri untiver- sale ale pdecil inimil. Sint 91 efec- tele el. Morea Pace (Talping) a chinezilor s@ monitestd desigur Tn ammonia sociald si In perfec- ta seninétote a guverndril impe- tlulul. Yu-cel-Mare organkeord lumea pacificind apele si pd- mintul. Organizotia Talping Jiao a dinastiel Hon era taolsid, Kong Xlucuan, Tntemeletorul miscOril Taiping In sacolul ol Xi-Iea, s@ prociama fiu! ful Oumnezeu. Cetotea Sdiciilor a societatiior secrete este de ose- meneo numild Talping Zhuang (Casa Marii Péci): or. ea este imagineo unui centry spiritual, gi chiar o Centrulul nemiscat, si- luat pe perpendiculara Ursei Marl. Pacea este deci cea a slari centrale, edenice, aline- fate de toolé agitotia lumii, Este, de asemenea, acea Salem (Pace) unde domneste regele Meichisedec : lerusalim este vi- tlunea pdcil, Sere o Cefote a Pdcil te duce corabia din Car- tea Mortifor a vechiulul Egipt. ca si cea din legendele societdtilor chineze. AceastG Mare Pace este Sakinah arabd. core eores- Runde cu Shekinah ebraicd, care este §I P, nia reaid a lui Oumnezeu. Esta de ciamenea Pox profunda a Rozacrucienilor Marele Refugiu al contreriiior medievala, paceo In wid de core vorbesie Liezi $1 Linistea yoghinad a lul Shankaracharya viziuneo extaticO a misticilor cregtini, Poceo ful Hristos atlt de scumpd Pdrintilor Bisericil asta o stare de contemplatie spirituald, La hindus! sh@nti este coutarea pécli interioare, Pocificarea as- te stingerea agitatiel, stingerea focurilor pasionale, asta de ase- menea moortea In chip de Jjert- fa. Starea de pace Shantipada nu este diferita de beatitudinea din samadhi, Textele canonice spun despre Buddho cé a atins starea da odihndé. ofcl Marea Pace este pentru ele Nirvana (CORT, CORM, GRAD. GRAP, GRAR, GUEC, GUEV, SCHP, SILI). PACTOL Regele Midas era initiat In misterele dionisiace. Intr-o zi strOjile lul bau adus un prizonier dezldntuit In care |-a recunoscut pe Silen, unul din tovardsil bul Dionysos. care se rdtdcise. Mi- des La eliberat sf a célduzit Inapol pind la zeu. Drept rés-10/PAHAR ¥. CUPA plata, acesto -a promis co4 va Tndeplini o dorinté, Regele fi ceru sé-i acorde putinfa de a schimba tn aur tot ce va atinge. Aceasté dorinté fu cit pe ce sa-1 ducé la pielre: plinga 5/ vinul pe core le ducea fa gurd se Preschimbau In lingourl de our. Alargé sa-1 roage pe zeu sd re- tragé privilegiul cerut. Dionysos accepté cu conditia ca Midas 3 se purifice In apa de ta iz- voarela Pactolulul. Regele se cufundd In 9a $i fu iertat, dar de atunci Pactolul a devenit un filuviu de aur sau, cal pulin, cu fire de our, Homer (lliada, 2, 460) povesteste ca acest fluviu cu nisipurl de aur a devenit locul de intiinira ol lebedelor. Dot flind simbollsmul lebedelor. o- pore aci cd aurul este inspiratia poetulul, spiritul divin suflind peste toll cel care se aproplou de izvorul sacru. Se stia c& Midas a fost pe- depsit de Apollo. care I-a in- zestrat cu urechl de mdger. Fa- ind oproplerea dintre aceasta pedeapsd si cea din legenda Poctolulul, Paul Biel propune o interpretore noud:; Aceasté pd- tonie simbolizaazad pedeopsa care-| pindeste pe tot omul ce nu doreste decit bogdfic. Vic- timda a unel sdérdeirl a Intansitatil vitale, ef se expune jo plerderea freptafa a capacitatil sale deo $@ bucura de ceed ce socoteste @ fi avere. Este ameninfat so moaréd de foame. Moartea cor- porald prin inanitie este simbolul mortil suflatulul prin jipsd de hrand spirituald (DIES. 129). PAHAR v. CUPA PAHAR DE METAL Simbalismul general al paha- rulul de metal se confundd cu cel al cupel. Intr-una din poves- tire cele mal crestinate ale Ii- teraturil irlandeze,,Altrom Tighe Da Medar, hrana casei celor doud pahare de metol, se Isto- fisaste cd zell Manannon si OEngus ou adus din India, pd- mint al dreptdtil, dowd vaci sacre, precum $i doud pahare de mefal cu care 36 le bea lap- tele. Aceasté bduturd Ti ser- vaste timp de o lund drept hro- nd exclusiva unel fete tinere. Elthne (cara nu este altceva dectt o alegorie a Irlandel) ; ea fusese umilita de un locuitor din sid, si nu mal putea, Inainte de a frece |o crestinism, 4 accepte 30 consume hrano zeilor pdgi- nismulul (ZEIP, 18, 189-229). Simbolismul poharulul de me- tal este lagot de cet al lichidulul pe care contine. in povestirea idandezd, laptele aste hrana sa- cré care provine din originea oficdrei viefi, cacl asttel este socotitd vaca in conceptio ve- dicd si hindusd din care se In- spiré, Dacd Elthne. umilité, nu moi bea decit aceasta béuturd diving, o face pentru cé s-0 ha- rézit unei vieti Tn primul rind spi- rituale : isl hraneste sufletul. Epi- sodul simbolizeazé o sublimare a dorinfel. Cu toote transpunerile de rigoore, tot asttel poate fi in- tarpratata impértGsania cu Sin- gele tul Hristos continut in pofirul stint. Paharul de metal ar sim- boliza mediaraa in aceastd as- censiune spiritualé a omulul. PAJURA v. VULTUR PALAT Simbolisticll generale a ca- sal, polotul Ti adaugé detolille pe core fe evocd méretic. co- moara si misterul. Polatul este lecuinto suveronului, locul unde Tsl ascunde el Dogdtille sb tal- muritorilor obisnuiti. Palatul de la Versailles llustreazd mitul solar In care s@ Ludovic al XIV-leo. Insdsi constructia sa este supusa legilor orlentérii care-1 Inseriu In ordinea cosmicd. Pa- latul apare deci totodatd ca un produs sf un izvor de armonie : armenia materiaié. armonie in- dividuald, armonie sociald. In a- cest sens, esta centrul Univer- sulul pentru tara in care a fost ridicat, pentru regela care to- culeste intr-insul, pentru popo- rul care-! priveste. Edificlul are Intotdeauna o parte in care verticala dominad: centrul este in acelasl timp oxd, Leagd cole trel nivelun: subteran, pdomin- tesc, ceresc ; cele trel clase ale societotil; cele trei functil. Va simboliza, de asemenea, din punct de vedere analitic, cele frei nivele ale psyche-ulul: in- constientul (taina), constientul (pulerea $1 stlinta), supracon- #lentul (comoara sau Idealul). Tnscrie In limbajul ermetic, Palatul misterlos al alchimistilor repre- zinta aurul viu, sau filozofic, sau Josnic. dispretult de nesilutor $i strecurat sub zdreanta care-! as- cunde ochilor. des! este foarte Preflos pentru cel cara-i cu- neaste valoarea (FULC, 129) (v. #1 CASA), PALMA, RAM PALMIER Oe Ramura de palmier, craanga verde, sint universal considerate drept simbolurl ole victoriel, os- censiunil, regenararil $i nemuriril, Este de asamaneo cazul crengli de aura lul Enea si al celal din misterele da la Eleusis ; al salciel chineze ; al sokokl-ului japonez ; | sale imutul 4 al salc Masonic « Culul druldic : In stirsit. qq aN tiior de salcie despre , rary. baste Pdstoru! tul Herincy biol moarisorului plantat ay de Florll, Pe Marminty Ramurlla de patmi minice Florlilor, al oer 7 Ou valent. pentru noi, a38te ar gorul, prefigurau Invierag 4, Hristos dupd drama Patrice! palma martiior are orceeas somnificatie. $1 crenguta noastre de marisor Inseamnd coniuge nea nemuriril sufletulu wal vied jmomtor (GUED. Rom ~ .G. Jung o socoteste . suftetulule Me simbal 9) PAN Zau al cultelor past, InfOtlsare jum@tate omenacict JumStote animald ; Barbos coy’ fut. pares, viol, ager. lute 5) ore. fécut: exprimd slreteniq bes, tialé. St@ mereu ia pings, af, nind calea nimfelor sl-q befivite, tinerl pe care-i asolieqrs cy, grosolanie ; dar apatityl jy) aa xual nu cunoaste limite st 9 practic de asameneq mentee batia. Numele s0u, Pon care inseamnd fot. -G fost dat'ge re, Au numal pentru cd tot 7 sie! mand Intro carecare meésurg prin Icomia lor, cl sl entry ca Incamneazad o tendinté Proprig intregulul Univers. Ar fl deci zoul Totulul, Indfeind fara tndgiaié e. nergia genezica o acesty) Tat (GRID, 342). sau Totul tuj pur. nezeu, sau Totul viefil, : ; De Io numele sdu vi al ponicii, al teroril rOspindeste in toaté nature «i fe Intreaga flintd. al sentimentulul pe care-| rezeste ‘Ocestul zeu ce tulburd minted 3) pang. buneste simtiriie. ji lat de aceas! litole primard de mes bhi : personifica mal tiriu Maraig, Tor, IN@ acelq12/PANA totul unel anume fiinte. Filozofil neoplatonicient $1 crestini vor In- fruchipa in el sinteza pdginis- mutul, Plutarh va amintio lagen- dé; voci misterioase. auzite de un navigator, enuntau, in largul maril, moartea Marelul Pon. A- ceasta Insemna {ard tndoiald, moartea zeilor pdgini Incarnali in persoana luli, moarte pe care Hnguirea mari o Iésa 5d se pre- wodd Th zoril unel ere nol, Ce Th- gheta de groazd lumea gre- co-romand. Expresia Pan, Marele Pan a murit'a cépdlat sensul de o a- untae stirsitul unei societatl. Umbrele erolior se fi c gl infernul tremura: Pan a murit: socletatea se destramd. Bogatul se refugiaza Tn egolsmul sdu $i oscunde fuminil zilel fructul co- ruptiel sale ; servitorul necinstit 31 las conspird Impotriva stdpf- nulul; emul legil, ca se indo- laste de justitie, nu-i mal nte- lege maximele ; preotul nu mai rauseste sd-| converteascd pe oomenl, devine un seducdtor : suveranul @ luat drept scepiru cheia de aur si poporul, cu su- Neatul praad disperdril 3! intell- genfa [ntunecotd, cugetd gs) face. Pan a murit. Sociefatea a atins pragul de jos (Proudhon). Moartea tui Pon simbolizacza sfirgitul institufiiior, Curloasd avo- lufle a unul simbol care trace de lo dezlénjulrea sexuald ta o or- dine sociold a cdéral disparitie IntrezGrita cufundd sutletul in disperare, pentru cé sl-a plerdul energia vitald, PANA Functia simbolicd o penal ‘@ste legota, tn somanism, de ri- tuolurile ascensiunil ceresti, daci de clarviziune $i divinatle, Pe de alld parte, In nume- foose clvilizofil, pana este oso- ciaté cu simbolismul lunar 31 re- pPrezinta cresterea vegetafiel. Asttal apare la mezo-american| (orteci $1 mayasi) ca omolog al pletelor, ol ierbil si al ploil, dar i. la irochezi unde, pa vramea maorelul Dans al Penelor, se ros- tese necontenit rugécluni de multumire cdtre Bunul Geamdn, pentru tot ce a crescul folositor : fructa $i apd, dobitoace si ar- bori, soarele s! butucil de vie, Intunaricul si luna, stelele gi dd- tétoril de viafd (porumb, fasole si dovieci, numifi cele tral surori diving) (KRIE, 128 ; MULR, 268). Aceasté dubld simbolisticd a penel: putere ascensionald $1 crestere vagetald, se regdseste in utilizarea de cdtra indienii zunl (pueblo), Tn timpul sérbd- torilor de Solstitiu, a unor bell- 9050 de rugdciune terminate la extramitatea lor superioard cu marl smocurl de peng. Beliga- sele sint Infipte in lanurile de porumb sau Th norolul fluvillor $1 in toate locurile sacre din veci- nétatea piscurilor sau a lzvoa- telor, co ofrandd stramogilor, Soarelul si Lunil. Miscorea,.amin- find da cea a ramurii de pal- mier, a smocurilor de pene din virful ocestor befigase, preci- zeazd Moller (MULR, 281) Inala rugéciunile spre zel, adicd spre cer. In autoblografia so. seful hop! (pueblo) Don C. Talayesva. descrie astfel prima ofrandé de pene votive la care a asistat, copll find, cu ocazia importan- tel sérbStorl a solstitiulul de lar- nd: la résdritul soarelui, mama mea m-a dus, fmpreund cu fofl cellalfl, la margineo plotoulul (mesa). co sd depun pene vo- tive pe alfare ; oceste jertfea du- ceau zeilor mesoje care im- plorau protectia lor. Qamenii a- géfau pene de favanul casel si In toote Klras-urile (temple); legau pene de scar pentru a Impledica accidentele, da co- zile mégarllor pentru a ie spori een PANDORA/ 13 puterite, de copre, ol. fini si pisicl pentru o fe mdri fecun- ditotea, de cofatela de pdsdri pentru o objine mai multe oud, In aceeasi zi, adaugd el, ma- mele puteou fdia poru! copillar expunindu-se cel mai putin pu- teri spiritelor malefice. Acest axemplu continnd clor asocie- rea pane-pér-lertilitate, legate de simbolismul ascensional, cdci ploaia fertilizologre va cddea ftocmol din cerul spre care urcd panele $] rugdclunile, ‘Comentind miturile Australiel si Noli Guinel, L. Lévy-Bruh pre- cizea7d (LEVM, 238). Penele o- porlin pdsaril, stnt pletea ei, fru- pul el; stint posdérea Tnsdsi. $6 te imbraci cu ele, sO sugl sou sd inghifi una Inseamnd deci a te Impértasi din virtuflie pasaril $i, dacdé posezi puterea magied hrebuincioasd, sint un mijloc si- gur pentru @ te transforma Intr-o pasdre... Pentru oaceleas! mo- tive, penele ou o virtute magica specialé, Cu ele se impodabesc sdgefile. Sarvesc adesea de or- nament. Primii care si-au tm- Podobit pdrul cu ele se faleaqu eda au raugit sO adued In trupul lor ceva din puterea lor. intr-adevér, pana este sim- bolul puterli cerlene eliberate de greutétile acestal lumi. Co- foano d@ pene cu core se Im- Podobesc regil si printil amin- teste cununa razelor solare, au- recta hérdzité flintelor predes- tinate. Ritul Incoronarii se Inru- Gaste cu riturile de identificare cle zeulul-soare sau cu cele prin care s@ deleagé o putere ce- 'sascd. Penele care se tnalta deasupra baldachinalor Suvera- nilor $i ole Papilor, la cele patru Coljurl sl in pretungired stiipiler, semnificd aceasta autoritate su- Premd, de orlgine diving, rasp in- dité In cele patru colfurl ale re- Qctulul sou ale pdmintulul; aceasté auloritate implica datorle de justitie. Daca Sahe este simbolul justitiel, Intra ol- tele, la egipleni, aceasta se da- toreazG fr Indoiaié faptulul ¢é, o greufate cif de micd a- junge pentru a dascumpani to- larele balanteil. Anurnifi interprefl mal vad tn pond un simbol de sacrificiu. Céci, sub toate meridianele, gdini # pul au fost jertfit) zeilor, Panaele fiind la core rd- mineau raspindite fin jurul alta- rulul. El@ atest® Indepliniraa n- tulul (v. $f CALAMA, PAR/Plete, PSIHOSTAZIE, STRUT, SARPE CU PENE). PANDORA Lo porunca ul Zeus, tofi zell au contribuit la nosterea Pan- dorai, prima temele : ‘Cécile vol da pentru foc osindé din care cu tofil inima sé-$i veselacsed Imbratsindu-s! ndpasta”. Astfel vorbit-o rizind al zellor tata si-at lumii, $a poruncit lui Hefaistos, vestitul, cif poate mal grabnie Lut sd inmoale cu apd, gios omenesc sd-i insufle, sa-| d@a $i sé para chipu-i cu 2Tnele-asemen! Farmec de nemuritoare pa chipul el fecioreinic Pinzd moiasird sd feasd zeita Ateng s-o-nvete lar Afrodita de aur 30 togine pe crestetu-i farmec. Dorurl aprinse, ispite $/ pofte ¢e duc Ia slelre Hermes, ucigétorul lul Argus, Primit-a oO Suflet iipsit de simfire sd-i daa § fafarnicdé fire. Asffel vorbl, s-ou supus $tép Tnutul Zaus Cronidul, Grobnic, Hefaistos, vastitul, cel cu puternice brafe,14/PANGLUCA ————— ‘Chip pldésmuit-a din luf, teit €-o sfloasd fecioara, DBupd vointa lui Zeus. Ateno cu ochi de cleoare O dichisi $1 o-ncinse. Tn juru-i divinele Gratil si Peitho, cea pling de siavd, tesut-au dantele de aur, Horele o-ncununard cu flor! ce-ncolfesc primdvara, Pallas Atana pe trupu-i cu sirg rinduleste goteala, Hermes, ucigdtorul jul Argus, In pleptu-i sédesta Vorbele amdgitoare si Shimbe, ndravurl viclene. Voila lui Zeus ce tund-n Inalturi féeind apol voce Datu-i-a crainicul celor de sus apo! nume de Pandora leu hérdzit, edei cu fopil, s!4p Inil-n olimpice case Darul ocesta |-au dat, Ndpasta bietilor oameni, Hesiod. Munci si zile, vv. 58-82, tad. Dumitru 1. Burtea Pandora simbolizeazd origi- neo ralelor omeniril: toate vin de la aceasté femele, spune mi- ful, lar ea o fost facutd din or- dinul lui Zeus. drapt pedeaopsd pentru neasculfarea ul Prome- feu core furase focul cerulul Pantry a-1 dérui oamenilor, Dupd legenda Pandorei, omul ar fi pri- mit binefocerila foculul in po- fida dorintel zeilor $i faptele rele ale femeil, impotriva vointel sale. Femeia este preful foculul, Nu trebule, bineinteles. retinute decit simbolurile inciuse in le- gendd ; ele demonstreazd ambi- valenta focului care |-a conferit omenirii o mare putere, dar care fi poote de asamenea a- duce fia nefericiraa, fia ferici- rea. dupd cum dorlntela oame- nilor vor fl drepta sau perverse. $l adeseo femelo esta acesa care transformé focul Intr-o u- nealt a netericiril, Focul mai simbolizeazd gi lubireo pe care orice om 9° doreste. desl Tl a- duce suferinid, Omul, core a fu- rat focul zeilor, Tl va suferl arsura din cauza fecului dorintelor, Pandora simbolizeaza focul do- rintelor cara aduc netericira oa- menilor. PANGLICA Simbolismul panglicil trabule aproplat de cel al nodulul #1 al legdturll, der semnificatia sa, cind panglica este tnnodatd. de-o binelea, este moi degraba pozitive. Nodul panglicil, facut, eu grij4, pare o floare, El nu in- dicd fixarea, cl. dimpotrva, im- plinirea, deschiderea. Pe de al- t@ parte, panglica poate In- chipul o diademd, un colan, o cunund sou poate sé fie tolosita ca cingdteare sau Jortierd (Or- dinul britanic), 36 Impodobeas- cé pértl ole vesmintelor, so de- coreze cadourl etc. Forma cir- culorad pe care o la atunci pan- gilca evocd, aidoma cerculul, un cAimpel de nemurire, de per- fectiune, participarea la o ac- tune genercasd, ba mal mult, eroicé. Doamna inimil sale ote- fea panglicl cavolerulul ; | se a- runcayu pangiici invingdtorulul. Panglica résplétesta un act de Curo] sou o viald ce se remarcd Intr-un mod decsebit, ea de- seamneazd un succes, un triumf, © realizare. Sensul spre care ‘este Indraptat simbolul el Indicd 9 victorle. Dar nu aste total lipsit deo polentialitate primejdi- e080. Panglico alribuits ca o distincte poate s@ inchidd o perseand in propria-i vanitate si 8d-| Compromité dezvoltarea spl- rituala, Unii oameni s-au sugru- mat. folasindu-sé de panglici: Putem Intelege deci strangu- lareo cu o panglicd. In sans mo- ral $i psihologic. Culcarea pan- glicli va putea s6 modifica. sa nuanteze interpretarile fiecdrul ca? In parte (v. si CERC). PANSEA, PANSELUTA Simbolismul acestei flor pro- vine in primul rind de la peta- Jala sale : cinci la numor, aceas- fa elf: tlind tocmoi unul cin sim- polurile omutul. Panseaua fi de- samneazd pe om ftocmal prin casa co fi este propriu: este gind ; sl este astfel aleasd pen- fru a desamna meditotia # cu- getorea. PANTOF A umbla fneditat, Tnseamnd a lua tn posesia pamintul, con- staté Jean Servier Im Les Portes de lAnnée (Robert Loffont, Pa- fis, 1962, p. 123). $I savantul so- elolog cliteardé th sprijinul aces- tel Interpretari exemple Tmpru- mutate din Grecia sl Orlentul ‘antic. dor $i din Nordul Africil. Aminteste $l un pasa] din Bi- bile : Jnainte, ja facerea unei cumpérdtur sou a unui schimb, pentru Intérirea lucrulul, era Tn israel obicelul ocesta: unul Ts! descdita sandauo so $1.0 da ce- luilalt... (Cartea Rut, 4, 7). Exe- Qétli Bibllei de fa jerusalim notau intr-adevar cu acest prile): Alci, gestul sanctioneard... un con- tract de schimb, A pune piciorul pe un cimp sau a-fi arunca acolo sondaua, insemna a-l lua in stépinira. [ncdltémintea de- vine astfel simbolu! dreptulul de Proprietate. Scofind-o si Tnmt- nind-o cumpdrétorulul, poseso- ful af fi transmite acest drept. dean Servier mai constald ca Hermes, profectorul granifelor si al eéldtorilor care le treceau, este un zau incditat, cdci stapt- neste Tn med laegitim pamintul Pe core se afd, De asemenea, adaugé autorul. pe pamintul is- famulul, stréinul tebule so trea- PANTOFI15 ed descdéltot pragul casei . del sale, ardatind prin meena ed nu are nici un gind revan- dicativ, nici un drept de pro- prletote de care s-ar putea fo- losi: solul moscheilor. ca si cel al sanctuarelor, nu aparfine oo- menilor, de aceeo ei trebuie sa 36 descalte pentru a cdica pe el tp. 124 $1 urm.). In traditille occidentale, tn- ‘céltarea ar avec o semnificotie funerord: un muribund este pe punctul de a pleco. Pantoful tul. lingé et, araté cd nu mal este In stare 34 umble, vddeste pre- zenta morfil. Dor aceasta nu este singura lul semnificotie. Nu simbolizeazd doar cdélétoria In directia celel- lalte lumi, cl In toate directilia Este simbolul céldforulul. Se prea poate ca troditia relativ racenté @ pantotilor pugi Tn fafa comi- nulul pentru o primi darurile de fa Mos Créciun sé se inspire in- constient din ocest simbol: a- ceasté traditle ar ardta cd pro- pristarul este $i ef un cédldtor 51 cd ore nevole de un ajutor la drum; despaértit de tncdifarile lul, este oprit din mers ; asteaptd s&-1 cadé din car mijicacele ne- cesare pentru o noud etapa, in China de Nord, cuvintul pantof sa pronunté ia fel cu cal care Inseamnd intelegere rect- procdé. De aceea. o pereche de pantofi simbolizeazd armonia cuplulul $l era oferta drept dor de nuntd. Cind Doha Prouhaze pleacd. din porunca sofulul el. spre Cao- talonia unde stie cd va face tot eeea ce-l va sta Tn putinta ca sd-| ragéseascd pe Rodrigue, o- mul pe care- jubeste. este cu- prinsé de o bruscé inspiratie si. ridicindu-se fn picioare pe soua catirulul, agaza pantotiorul ei de16/PANTOF sofen In miinile statull Maicil Domnutul : De aceea, cit mai este timp, tin indu-mi inima intro ming 4i pantoful meu fn cealaita, Ma@ incredintez Jie, Fecioard Mamé, si-t dau pantoful mau | Fecioard Mamd, pdstreazd fn mina ta nefericitul meu piciorus! Te previn cd Tn curind nu te vol mai vedea $1 6d o sd md strdduiesc din toate puterile Tmpotriva-Ji | Dar cind voi Incerca sa. ma avint spre pdcat, sa fle cu un picior schiop | Barlera pe care ai ridi¢at-o Cind o 54 vreau s-o frac, sa fla cu 0 aripaé frinta | Am stirsit ca aveam de fécut, $i Tu, pdstreazd-mi bietul pantofiar. Pdastragzé-| lipit de piept. o, Mama, Mare si inspdimintdatoare | Dofia Prouhaze i$] mdrturi- seste acl dureroasa descumpd- nite prin doud simbolurl care sint simboluri de identificare. Inima @i semnitics dragastea el pentru Don Rodrigue ; $i éa nu so simte in stare sé s@ impo- triveased chemadrll tubirll, Pan- toful al simbolizeazd o olté parte a flintel sale: M& Incredintez Tie, spune ea, intinzindu-l Fe- cloarei Moma : el reprezinta cre- dinto sa talé de sotul el, fala de Maica Demnulul, fotd de idealul sdu crestin, toate cenzurile ce-| interzic s6 cedeze In fata jubtirii. Este un pantofior de saten, pre- fios, dar fragil, simbol al con- sliintel sale, Dacd4 dd, docd-1 Incredinteozé Maicil, Domnului, este ca sd-| ocroteascd pentru vesnicle. Incredintindu-l Mamel, Marl si Inspdimintatoare. ea do- vedeste co o parte dintr-insa re- fuza 36 clerge dupd dragoste si 9 dezavueaz4. Piclorul gol Tl va aminti in fiace clipd durerea si legdturlle pdrdsite. Constiinta ef © condamnd si Dosa Prouhaze acceplé aceas!4 condomnare. alergind spre Rodrigue doar cu jumdtate din mijloacele sale. cu jumdtate din fiinta al, schiopd- tind sl cu o aripd trintd. Aceasta nu o vo Impledica sd alerge. dar va alerga mal incet. in aceasté sltuatie, pontoful incre- dintat Maicil Domnutul simbo- lizeazd pe de o parte perso- nalitatea Dofiel Prouhaze $1, Tn special, constiinta al; iar pe de alta porte, o oautopedepsire sanctionind dragostea el nala- gitimd, cdcl se lipseste de a- jutorul unui pantof $l accaptd 5a meargd schiopdtind. Scena so leagd de simbolistica traditio- nalé, in care omul schiep o desemnat intetdeacuna o sid- biciune de ordin psihic. incre- dintindu-3i pantoful Maicii Dom- nului, Dofia Prouhéze recuncaste cé nu se mai poate apdra prin Propriila-| mijloace si gestul ei capote valoarea unei implorari ; este totodatd o sfidare Wo chemare in ajutor. Dor, In mésura in core Dofia Prouhaze simbolizeazd fameaia si este lagoté de Rodrigue printr-o lubire hGordzité jerttal. ea simbo- Izeaza Intreaaga omenire; ast- fal. prin simbolul acestul panto- fior, sint aruncate fn bratele Maicil Domnulul femeta - Femeic sublimd prin excelenta - 3] ome- nirea. Simbolul capéta dimen- sluneo teologicd si claudeliand a Impértésaniei Stintilor. Accap- tind acest dor, care este toto- dald un gaj de fidelitate, o chemare in ajutor si o sfidare a Pasiuni, Maica Domnulul fi in- tinde bratele acestei figurl a o- menirii chinuite, necredincloaso credincloasa. Sandaua Cenusdresel, Intr-o prima versiune, dotoratd lui Ellen. retor $i povestitor roman PAPASIT —-—]—|———— aA din se@colul al Iil-laa, confirma aceosta identificare a panto- fulul $1 -O persoanei. Pe cind o curtezand, Rhodopis, se scdida, un vultur I-o furat sandaua si o dus-o faraonului. Inmdrmurit de finetea piciorulul, aceasta a trimis sQ fle cdutatS tindra femela cara a purtase; a fost, bine- Inteles, regdsité, lar el a luat-o de sofle. La fel, pantofiorul pier- dut da Cenusdreasa In palatul printulul, cind a fugil de-acolo la miezul noptll, o raprezenta pe tindra fata, Uimireo a ajuns ja culme cind Cenusdreasa o scos din buzuncrul el semnul fecunoas- teri, doveda de netagddult, ca- Idlalt pantofior pe care fi tn- edita: dovada idantitatil per- soanei. Prinful care se imbol- névise de lingoara de ia ple- carea al, fericit co o regdéseste, desl era sGracé $1 imbricata In zdrente. a luot-o de solie pentru frumusefea el. Citiva interprati ou fScut din acest simbol de I- dentificare un simbol sexual sau. ¢al putin, al dorintel sexuale tre- zite de picior. Cel care can- sider piciorul drept un simbol falic vor vedea fard greutate In Pantot un simbol vaginal $f Intre omindoud © problema de a- doptare core poate trezi nell- nistea. PAPA Pe Papo, cel de-al cincilea Qrcan major al Toroculul, Tl des- Part de Papesé (Il) impérdteasa mo si Impdratul (I¥). Papesa si mpdérateasa, puter! feminine, Boots un vesmint albastru Beste unul rou; Papa, ca sf Im- Poratul, poartG rosu peste al- bastru, avind. peste robo olbas- 'é. 9 capé rosie tivita cu gal- ban. Minecile Tl sint albe. caci bratele Papel ramin curate ; In Mineca stingd, Inmanupaté tn gaiben # core poarta samnui crucil, @! tine ela unel cruci Papale Cu tral brate orizontala care simbollzaard puterea crea- toare in toate cele tral lumi - cea diving, ceo psihicd, cea fizica (PAPT). Ternarul dé aici nastere unul septenar format din capetele rofunjite ala bratelor orzontala 3! virfulul crucil. Or, Sapte este numdarul armoniel, ca 3! cel ol couzelor secunde ce guvemeard lumea ; aceasta cau- ze corespund influentelor piane- tore sau celor sapte note ale gamei (WIRT, 142), Papa sta a- sezat Intre doud coloane al- baste, care la evocd pe cele ale templulul lul Solomon; cu mina dreapta, el binecuvin- teozd doud personaje cu ton- surd, ce stau de-o stinga si de-a dreapto, in partea de jos a lamei. Unul dintra ele, Imbrdcat In rosu, poartd o etold galbend ; ef tine mina stingd ridicaté. Ce- télalt, care poartd o mantie gal- bend cu glugd rosie sl o példrie albastrd, is las mina dreapta in jos, Tntr-un gest exact invers. Unul este activ, celdlalt, pasiv, In starea de smerenie ca-i in- gddule 36 primeascd de sus in- véldtura traditionalé si dogma- tied. pe core cel dintii se stra- duieste, dimpotrivad, 34 0 raspin- deascd. Astfel. dupa cum Impa- ratul ny faceo decit sd-si afirme forte activé, Papa, ta rindul sdu, isi Importdseste stlinta. El nu mai are nevole de cartea care a- pare, deschisé, pe genunchii Papesei ; simbol ol celui ce stie, ‘el transmite altora cunoasteran : arcanul ol cincilea poartd citra omulul, socotit drept Intermediar intra Dumnezeu x Univers. De Pe pozitic sa superioard, al te deseori iniocult, in Torocul bel- gian, cu Bacchus. El reprezinta1efPAPESA couzo ce-] mind pe om pe dru- mul = progresului predestinot (Enel): daforia, moralitatea $i constiinta (O.Wirth):; puterea morald $i raspundereaa conferite omutul (Fr. Rolt-Wheeler). EI co- respundea in astrologie celei de-a cincea case horoscapice. Cu el se Inchela primul grup de arcone ale Taroculul, $1 a- nume acela core-l pune pe consultant (intruchipat de Ma- gicion) fata tn faté cu oblectul muitipiu. al -cunostintetor, sim- bolizat da cele patru puter in- vestite cu functii fie laice, fie raligioasa. Dupd ele, omul va trebul s& facé o primé alegere personald: alegerea indragos- titutul, PAPESA Papesa, al dollea orcon major al Torocutul, este, spre de- otebira de Magitianul ca stdéteo in picioare, o femele sazind. namiscata si misterioasG. Sub montia ei albastra, cu gular $i margini de culoare gaibend, sa a@scunde rochio lungd. rosie. peste core sa Incrucheazd dowd snururi gailbene ; simbol al Puteri Spiritulul, ca Inca nu vrea 3 s@ maniteste In cfard, Pao- Pesa poartd pe cap tiara pon- tificald. cu trel coroane, cea da deasupra depdsind putin cadrul lamei. Pe umeril sO] coboard un val olb, iar capul ei apare pe fundalul unel droperil de cu- joarea plelil - cum de culoarea pielil sint si miiniie Popesei, mineca viziplla a rochlel ei si corteo pe core o fine, daschisd, dinaintea sa. Vdlul alb ne trimite eu gindul la Isis si fa inscriptia pe core Plutarh ne spune ca a vazut-o pe statula ei de ia Sals : Eu sint tot ce o fost, tot ce este tot ce va fi, $i valul meu, Inca n-a fost muritor s6-] ridica, Pa- peso. céreia | se mal spune s1 Poarta Sanctuarulul oculf (RIT. 229). tine In miini Cortea Cor flor, Cartea acelel Dies iroa in core foote sint cuprinse si prin care se va face judecata Lumil. Ea moi este comporoté si cu luno. core reprezintd tntelep- ciunea, bogdatia ; sfatornicia, ra- tineraa ; inerfla necesarad sou déundtoare. Ea coraspunde in astrologle cu cea de-a doug asd horoscopica. Nu are importanté dacd va fi existat sau nu o Popesd In evul mediu. Cesa ce simbolizeaza ea alci este Femeia, eo Tnstsl Preoteasd sau zelld, care de- fine, far a vrea 8 le arate, toote tainale tumil, Ea nu este Incd manttestare, zeltd-mamd. Dincolo de vdlul oparentelor. ea acoperd puterea (culoarea ro- sie) CuO mantie albostrd (ai- doma impdrdtesel, Draptatil sl Pustniculul), ea sta in astep- fare: lege morold (...) sacer- dofiu ¢...) $tintd opusa Puteril (WIRT, 125). confradicfie fdaun- tried o dualitatii, aterna antitezd ce Existanta si Esentd (RIT, PAPIRUS Derivat din cuvintul gracesc Popyros core a dot popler (hirtia) $i care, la rindul lul, pore 36 fl derivat dintr-un cuvint e- gipteon samniticind ragescul. Papirusul este un echivolent al cor. Pe vremea cind oco- Peres In tufe dese Intinderile midstinogse din delta Nilulul, ara Imaginea vigutoasé a funil tn gestotie : fransformat fn coloa- nd arcuitd fa mijioc, sustine tem- plul, codru al renasterilor ziinice gle universulul. Verde $i vivace, semn de bucurle $/ de tinerefa (= verde, in hlerogiife), e! este scepfrul magic al zelfelor; ser- vaste ia olcdtuirea unor splen- dide buchete, simbol de triumt 51 —$—_—_______________Patabis, ravis de bucurle, oferite zeilor si mor- filor (POSD, 212), Papirusul rulat, ca hierogilta, Insaomnd cuncastersa. Faptul dae a-! rulo $1 derula corespunde celor doud miscdui da involutie gi evolutie, celor doud aspecte e- zoterice sl exoterice ala cunoas- teril, altearnantel toinei $1 rave- Jatlel. o non-manifestatulul si o moniféstatulul. Din punct de ve- dere psihic, exprimé cela doud toze de avint # de odihnd, de exaltare $i de depresiune. PARADIS, RAI Operele de arta §I visele, ce- le ale somnulul co si cele din trezio. spontane sau provocote de drogurl, sint pling de repre- zentdarl inspircte de ceaa ce am numit nostalgia Paradisului. [n- felegem prin aceasta, explicd Mircea Eliade (ELIT, 322). dorinfa de a te afia mereu si fdrd stradonie fn inima lumil realitajil, sl, pe scurt, dorinta de a depdsi In chip firese conditia omeneas- ca $i de a regdsi condifia divi- nd; un crestin or spune : condi- tia dinaintea cdderil in pdcot. Un wracl modern, privind spre vil- tor mai curind decit spre trecut, ar zice : Conditia supraumand, intreadevr. aceasta ara si- twatia jul Adam In raiul parin- fesc :.0 stare de grofie supro- hoturalé. Un singur lueru ii lip- $80: dreptul de o se atinge de Pomul cunostintel binelul si ru- lul. care s@ afla in mijlocul grd- Gini. Aceasté interdictie a dus lo céderaa in pécat a amului. lata descrierea acestul ral con- form Faceril: Apol Demnul Dum- nezeu a sddif ral in Eden, spre 'SsGrit, si @ pus acolo pe omul Be care-l zidise. $i a facut Dom- nul Dumnezeu sd rdsard din po- int tot soiul da pami pldeuti lo vedera si Cu raade bune de mincot; for fm mijiocul raiutul era pomul viefil, si pomul eunos- Hintel binetul si rautul, $1 din Eden fesea un tiu, care ude raiul, iar de ocolo se impértea In patru brate. Numela unuio era Pison : acesto Tnconjura featé fara Ha- vila. In core se afd aur. Aurul din fara aceeo este bun; tot a- colo se gdseste bdeliu $i platra de onix. Numela riuiui al dollea este Gihon. Acesta fnconjoard foafa fara Cus. Numele riulul al trelleo este Tigru: ocesta curge prin fafa Asiriel; jor erful al pe- truleo este Eufroful. §/ a luat Domnu! Dumnezeu pe omul pe care-! focuse, 3 +a pus In rolul” cel din Eden, ca sd-I jucreze $i 30-1 pézeascd, A dat apol Dom- nul Dumnezeu ful Adam poruncd # a a2is; .Din tof pomii din rai pofi $4 maéninel. lor din pomul cunostinfel binelul $i roulul sd nu méninci, caci inziua in care vel minca din el, vel muri negresit r (Facerea, 2, 8-17), Poradisul este paradésha sonserit, ragiunea suprema, Par- des-ul chaidean, Este, cu Izvorul sdu central $1 cele patru fluvil core curg in cele patru directil, centrul spiritual dintii, originea orlcdrel tradifil. Este, de ase- meneo, in chip universal, sGlogul nemuriril. Esta cantrul imuabil, - fimo jum, punctul de comu- nicare Intre Cer si Pomint. In consecinfé, se identificd cu muntele central sou polar, Meru-ul hindus, Qaf-ul musul- man... Primul poradis hindus, Utforakura, este fara nordulul, centul hiperborean. Ezoterismul slamic vorbeste de asemenea despre o pesterd a lui Adam, al cérui simbolism este legot de cal al muntelui, Roiul pomintesc @ devenil inocecesibil pentru co relatiile dintre Cer si Pomint ou fost rupte dupa cddere. Aspi- ratla cétra Rolu! plerdut este universald ; se traduce, ou notat mal multi teclogi. printreo ru-20/PARADIS, RAI catra Orient, Paradisul amigo, 31 cel ol muntelui Kunlun sint. cimpotrivd, situete In Oc- cident ; tol aso, cel al grecilor, sou spre nord, Ceec ce permite 34 presupund intultlo universald @ unul centry primordial unic - fara localizore, bineinteles - céci aceasté convergenté tul- burStoare aste mai putin in- dreptaté cétre un loc cll Inspre o stare, Poradisul este de cele mal multe orl raprezentat ca a grd- ding a cérel vegetatie luxuriantd # spontond este fructul activi- 1Otil cerestl. Am arétat care este folul tintini, sou al izvorulul cen- tral, origine o viefll si a cuncas- teri. Dobitoacele élesc acala In libertate. Limbojul lar aste in- feles de om care la doming spontan, Aceasta aste, clor. o carocteristicd a stérll edenice: functia lui Adom care numeste dobitcacele ; ea traduce. spu- ne taslogic, dominatia intelec- tulul supra simfurifor si o instinc- telor, precum $1 cunoasterea na- turll proprli a flintelor. Aceeasl nofiune se regdseste In China, unde Insulela Nemuritorilor 31 po- rodisul Kunlun sint populate cu animale pasnice. Grodina circu- lara Plyong. ce iInconjoard Mingtang-ul este plind de ani- mole ; ralurila budiste sint popu- late cu pésdri, simpolurl ange- lice. Am spus ca este vorba mal putin de locuri decit de star; Intoorcerea lo starea edenicd este intr-adevér asteptorea u- nel stéri cerebrale, punct de placare a ascensiunii spirituale de-a lungul oxel pdmint-cer, De oltfel, cerurile sint, adesea, mul- ple $1 lerarhizote pentru o sim- boliza o Ierarhie de stérl la care 88 ojunge succesiv, Centrul lumii corespunde cu Brahmatoka, ca- ta este in centrul fiintel, storea de nemurire virtuald. Asa cum, spune AbD Yo'qib. grédina p: radisiacd este populatad cu bor, planie » ope vil, fof ingitete darurile Percept terioare (CORT, ELIY, ELIM, GRIB,) GROC, GUED. GUEM, GUER, GUES, GUEV. LIOT, SCHC). Traditio Islamicé Inmulteste $f omplificd detaliiia concrete. in- trarea Th poradis se foce prin opt porfl. Flecare etojf para- diziac ara o suté de grade. Etojul cel mal tnalt se afld In carul al saptelec. Dupd o tra: ditie profeticd (hadith) celebrd, cheia core deschide aceste Portt are trel zimfl : proclamarea ascultérli In fota Unicitatil divine (awhid), ascultaraa fotd de Dumnazeu, abtinerea de io o- rice act ilicit. Paradisul esta de asemensa reprezentot ca bucutindu-se de ‘9 primavard 3 deo lumind ves- nicé. O zi de paradis valoreaza elt o mie de zila pamintestl; potru fluvil curg din munti da mosc, intre molurl de peria si tubine. Muntil sint In numar de potru (Ubud, Sincl, Liban, Hasid). Unul cal alergind tn galop |-ar trebul o suté de anil ca sé jasd de sub umbra bananierulul. O singuré trunza a jujubel hotarului or putea adéposil Intreaga co- munitate a credinciosilor. Muzica minunata, trgeril, o- lesil, dealurile, copacil, pdsarile, toate tind 9 crea o meledie uni- versald, delicil paradiziace. Melodia cea mal minunata este Vocea Domnulul tntim- pinindu-| pa Alesi. In tlecare vineri, acestia sint poftifi si primiti dé Dumnezeul Mare. Bdr- totil mergind in urma Prote- tulul. femaila mergind In urma tlicel ocestuia, Fatima, strdbar cerurila, stébot Kaba careas- ¢4, Inconjuraté de Inger In ru- gociune, se apropie de Mosg a #0 unde calama scrie De- cratele divine: vdlul de lumind se rdicd si Dumnazeu apare In iota oaspetilor sal, ca luna plind. in Scolile moataziite, antro- pomorfismela aplicate lui Dum- nezeu sint interpretate meta- foric ; dimpotrivd, deliciila sansi- bile din ral stint luote in sens propriu. Primil saritl insist osupra coracterulul de neasemult $i ine- fabii a! desfatdrilor paoradisiace, imposibll de comparat cu cele pdmintasti. Pentru ficzofl, pantry Avicena In special, Infeleptul trebuie so Infeleaga renasterea Intru para- dis In simboluri 51 alegorii. Filozofil sufltl dezvolt sensul spiritual superior, ravelat de Kashf (dezvdluire, destdinulre). Pentru ibn-Arabi, ralul este o lo- euinté de viata, Paturile Inditate reprezintd treptele perfectiunil : dublura de brocort, fata Infe- floor a suflatulul ; hurille, sufle- tele divine etc. (ENCI. art. Djanna. 459). Célugérl irandez! din evul meciy timpuriu au asimitat global falul cregtin cu sid-ul vechil traditil Celtica, Dar, in virtutea corespon- dental stabilite de al Insist intre slementele tradifiel celtice pe core 0 cunosteau ined foarte bi- Ma si cronologio biblicd tradific- nald, el du asimilat de osemenaa lands cu un pdmint al tdgd duintel $1 cu o imagine pdmin- teond a poradisulul : pdmint fertil, ‘Cu elimd blindd, In care nu sdids- lulese nici serpi, nici animale vate- Métoara (LEBI. 1; passim) (v. gf LUMEA CEALALTA). PARFUM Buna mireasma despre Vorbeste Hturghlo catolicd, aoe unul din elementete jarttel, care trebule 34 contripule ja ee, fea el de catre matele joacd un rol sunalce de important Tn ritualurile eyrelior. De asemenea, In ceremoniiia teligloose ale grecilor si ole ro- manilor, porfumurile erou mult folosite ; erau réspindite pe sta- tulle zellor, serveau fa Tmbdld- Morea cadavrelor, flacoane cu Parfum erau depuse in mor- minta, #1 insdsi stela era frecaid cu partum. In Egipt, esentele de porfum erou extrase $i ames- tecate Tn temple ; se spuneo co zelfele eclipsaazd toate femetia cu porfumul lor. Subtiiiiatea tn- sesizablld 3 totusl reaia a par- fumuiul Tl inrudeste simbolle cu ‘© prezentd spirituold si cu natura sufletuiul, Persistento parfumulul unel persoans, dupd plecarea acestelo, evocd o idee de du- rate si de omintira. Parfumul ar simboliza astfel memoria i a- cesta or fl poate unul din sen- surile folosiril sole In riturile tu- nerare. Der partumul mal este 31 ex- presio virtutilor: este ceea ce numeste Origene In legdturd cu minunatul miros al chiparosulul. Este, de asemenea, In yoga. manifestarea une! onumita per- fectunl spirituale, cdcl mircsul pe care-l amand un om poote fi determinct de optitudinea sa de transmutare o energie! semi- nale. Dacd «este urdhvoretas, Parfumul pe care-| emand este acelo ol lotusulul, Partumul joacd un rol de purificare, cu atit mal mult cu cit el este adeteo exolarea substantelor Inciterabila. ca rési- nila sau tamiia. Ele reprezinté perceptia constiintel, Parfumuri esta numele Gon- dharva-iior, flinte cerestl care,Tn loc 84 producé emanatii suave se hranesc cu ale. Ele sint in relatia cind cu soma, cind cu suflul sou cu forfa vitald. Bu- dismul tibetan face din cetdfile lor tipul fantasmagoriel, miraju- jul, constructiilor ireaie (AVAS, DANA, EVAB. SAIR). Partumul este de csamanea un simbol de luming, Orice lam- pa esta o plantd. spune Victor Hugo, parfumul este lumina. Du- pd Balzac, orice parfum este o combinatie de aer § de lumingd (in BACC, 73). Rituatul hindus TI laagd de elementul cer. Experlentele asupra imagini- lor mentale ale medicilor Freti- gny sf Viral cu demonstrat ca Parfumuriia $1 mirosurile actio- neazd asupra psihismulul, Ele In- leasnese oparitia imaginilor # a scenelor semniticative. Aceste |- magini, la rindul lor, suscitd sf orlanteaza emotiila $1 dorintele : se mal pot lega si de tracutul Indeportat. Heliotroping, in spe- celal. Induce Imagini de flor $1 de grddini, de oblects parfumate ; gq trezeste senzualitates ; vani- lina aminteaste Imagini alimen- tare si emofiile stadiulul oral. Fe- nomenele de simbolizare prin mediul senzorial sint inca putin studiate (v. $1 TAMITIE). PAS Chiat de la nastere, spune lagenda, Buddho a mésuraf uni- versul, facind cite sapte pas! in flecore din directiila spotiutui : se mai zica cd Vishnu a mésurot universul din tral pasl - unul co- raspunzind pdmintulul, al dol- lea, lumii intermediore, lar ol trelleo, Cerulul, sau, alteorl, ré- séritului. zenitulul $1 apusulul soo- relul. De aceea, In Asia orlen- tald sint venerate nenumérate Vishnupado si Buddhapada sau, mai rar, Shivapada. Aces- fea sunt urmele pasiior zeulul. lul Bodhisattva, In lumea cam nilor ; p@ Muntele Maslinilor ni aratdé uma pasilor lul Hristos : muntele Daoying. a pagllor muritorulul Pongzou ; a pasilor Mohammed la Mecco $I In tava marl moschel. Mama resc. Pasi pelerinulul apar preqima multor locurl de ci (SOUF, 59). Cind TH lagi pasiior, nu spul doar am venilf, ci, alel sint, alel ramin, asa ct o afestd uneorl o legenda formuleaza dorinta de a rémin Tn prezenta divinitatil, Se spune totus! co Buddha moarii sfinti oi budismulul nu | urme si nu pot fl ating! : regdsh aici simbolismul universal ol melor. vestigla pedis. Acast céléuzesc vindtoarea 41, simbo: lic, vVindtearea spirituald. Dar ut mele nu se vad decit pind Poarta soarelul, pind ta limite! cesmosulul. Dincolo de aces punct. urmele dispor, cdc! Di nitatea aste dintru fnceput pururl lipsita de picioare (oa! diond), Din punctul de vedere lerarhiel stariior spirituale, ur starilor superioare se confund: cu pictorul axel verticale, de cu starea centrald a Omului devarot din traditia chinez @henren). In atara acestel st centrate, omul nu mal poot percepe urma cu pricing, (BHAB. COOH, GUEV. SOU) (Vv. PICIOR), PASARE Zborul pdsdritor la predispu- ne, bineinteles, lo o servi de simbol relatiiior dintre cer si pémint. In greacd, cuvintul a putut fi sinonim cu prevestire si cu mesaj al cerulul. Este sem- nificatia pe core o au pasdrile jn taoism, unde Nemuritorii lau o infotisare de pésdri pentru a somnifica usurinto, eliberarea da greulatea pominteascs. Sa- crificatorli sau donsotoarele ri- tuale sint adesea caliticate In grahmana drept pasar care Ts jau zberul dire cer. in aceeos| pespectiva, pasdrea este ima- gineo sufletulul care scapad din frup sau numal a functillor inte- lactucle. (inteligenta, se spune in Rig-Veda, este cea mal jute dintre pdsdri). Anumite desene prestorice reprezentind oa- meni-pésdri au putut fi inter- pratate Tn sens analog (Alta- mira. Lascoux) : zbor a} sufletulul sau zbor extatle al samanulul. Pasdrea se opune sarpelul 930 cum simbolul lumii ceresti se opune celui ol lumii pamintestl. intr-un fel si mal general, pésérile simbolizeazdé starile spiri- tuole, bor Ingeril stdrile superioa- ra cla fiintel. Numeroasele pd- sil albastra (Masterlinck) ale literoturll chineze din tmpul di- nastiel Han sint zine, nemuri- toare. mesagere ceresti. in Oc- cident ca si in India, pésarile se asazd - lerarhic - pe crengile Arborelul tumil. In Upanisade sint doud ; una manned fructul pormulul, ceglalta priveste [ard a minco, simbolurl raspectiv ole sufletului individual (jivatm4) ac- tiv si ala Spiritulul universal (Atm), care este cunooslereo purd. in reailtate, ele nu sint deosebite, de aceea sint uneorl reprezentote sub forma unal pd- s6ri cu doud capete. in islam, Pdsdrile sint simbotul Ingeriior. limbajul pdsdrilor, despre care vorbeste Coronul, este acela al ingerilor, cunsasterea spirituald, Po'yi, carat asista pe Yu-cel- Mare In opera so de organizare © lumi, Intelegea si el limbajul Pdsdriior $1 asa a reusit. poate. 8 subjuge barbarli-pdsdri, Pa- sdrile céldtoare - precum cele ale lul Farid Addin Attar si cin Povestireo Pasar de Avicenna - sint suflate angajate Intr-o céu- tare initicticé. Guénon mai sam- naleaz4 $i cazul auspiciiior din Roma : prazicerea dupd zborul gsi cintul pdsdriior nu asta ea, in- trun anume fel, o Infelegere a limbajulul posdriior si deci a limbajulul divin? Poetul Saint- John Pese o avut desigur in- fulfla. existenfal unui fel de pu- ritate primordiald In acest lim- baj cing a scris; Pdsdrile pas- treazd printre noi ceva din cin- tul Genezel, Usurinta pdsOrll are Tnsd, cum asta adesea cazul, un aspect negotiv: stintul loan al Crucii vede in ea un simbol al ope- ratiilor imaginatiei, usoare pen- tru cd sint instobile. zouratécind de colo-colo [4rd metoda si fara coerenta; ceea ce budismul ar num distractie sau, mal rdu, di- vertisment. In acest sens, poate, le-c dot Too borborilor o infdtsare de pasar, pentru a desemna o spontansitote primordiald. vio- lentd sf necontrolota. In China, Hoosul este simbolizat prinir-o pasdra galbend $i rosie. ca o minge de foc fora chip, dar in- restrataé cu 6 picioare si 4 aripi, Tn store sé danseze si sd cinta, dar nu s4 mdnince sau sd res- pire. In secundar se va nota o- cest semn relevat de chinezii din antichitate: cind o pasdre isi distruge cuibul, ocest tucru pre- vestaste tulburdri si dezordini In Imperiu. Trebuie mentionat In Orient simbolul hindus ol lui Kinnare, pe jumétate om, pe jumétate pa- sore. core cinta din fiterd $i core ‘pare mal ales asociat cu per- sonaje cu coracter solar sau re- gese precum Vishnu. SUrya sauBuddho (AUT, BENA, CALL, COOH, DANA, ELIY, ELIM, GRAP, GUES, GUEV, LECC, MALA), Bocumentele cele mai vechi dintre textele vedice aratd cd posdreo (in general, [ard spe- citicotil speciale) este consi- deraté drapt un simbol al prie- teniel pe care o ay zeil fata de oameni. O pasdre este aceea core se duce 34 lo soma, adicd ‘ambrozia., pa un munte inac- Cesibil §l-1 dd oomenilor, Tot pa- sGrlia atocd serpil, permitind victoria arlenilor asupra _barba- lor Gare se opun Tnalntéril lor, Mal tirziu, apopeec va preamari fidelltatea pésdril Yatayu care se va jertti pantru a-l Impledica pe demonul ROvana s-o répeas- 06 pe Sita, lar interpretarsa mis- ticd o acestel povesti. admisd de mulfi hindusi, vede priatenia diving sub forma unel pdsdri straduindu-se 34 apere sutletul de Intreprinderila demoniace ale spiritulul raulul. In mésura tn care zeii sint socotitt nigte fliinte zburdtoarea (ca Ingerll din Bi- blige), pdsériia sint Intr-un fel sim- bolurile vil ale libertatll divine, liberate de contingentele pa- mintesti (de greulate, fold de @fotie, apana) o! zeilor), Cit ‘despre culbul pdsdrilor, acest re- fuglu cvasiinaccesibil, ascuns In Tnaltul arborilor, el esta cons derot © reprezentara a Poradi- sulul, lo¢ supram de sedere unde suflatul nu va ovea acces decit In masura in care. daz- bérat de greutdtile omenesti, va reuyi 36 zboare pind acolo, De unde, de osemenea, ideea cd sufletul insugi este o pasdre, $i Uponisadele precizeazd: o pa- sdre_ migratocra (In sanscrité Homsa ; cf. germ. Gans), refe- findu-se la credinia tn migrarea sufletulul din trup in trup pind la zborul final spre acel culb In Care isl va gési in stirsit addapost Tmpotiva pericolalor transmi- grérll, Acest ullim simbel este a- tit de putemle incit se poves- teste ca R&makrishna, acu wreo sutG sl mal bine da ani, cézut Intr-o 21 In extaz vazInd pasdére migratcare albd lasin deodald dintr-un nor negru. In umea celticd. pasdre este. In general, mesagerul sau auxillarul zelior si-al Lumil Cela! lalte, tle cd este lebddd (co fh Irlonda), cocor sau stirc (in Ga-) nou din core pdsdrile si, du cum se spune prin texte, min cau cameo de rata, Dar acest nu pore sO fl fost un obic recvent sl lumea celticd, 1 ansamblul el, venera oceas pasére. Despre Rhiannon (marea scurt posaj din Mabinogion-ul lul Pwyll na spune cd avea pdsdrl ‘care trezeau mortil si adormeau, (éce@au 8G moard) pe cei vii cu suavitateo cIntulul lor, $1 Galla cunoastle In plastica epocil ra- mane o zeita cu paséri, Mon mente Ti sint dedicate la Alésia (Céte-d'Or), Complagne (Oise), Martigny # Avenches (Elvetia), Pot fi evocate 4] pdsdrile lul Od) $s Wotan din spatiul german (OGAC, 18, 146-147; Genova, 19, 119-184). In Coran, cuvintul posdre ste luot adesea drept sinonim cu destin: De gitul fiecdrul om, am lagat posdrea ful (Coranul, V7.13) 27, 47; 36, 18-19). Cind abisinianii condusi de Avraam au pomit-o spre Mecca, otocot cu tre de (Co- ranul, 105, 3). in traditio Isio- mulul, numele de pasdre verde este dat uner sfintl, jor Ingerul Gabriel are dovd aripl verzi. Sufletele martiior vor zbura spre Porodis sub forma unor pdsdrl yer! (Coranul, 2. 262). Este Indeobste odmis cd pa- yoriia au un limbo) al tor. Co- ronvl (27, 16) spune cé regele solomon Tl cunoslea. Opera ca- jebrd a ful Farid Addin attar Gec. XI-XID, Mantiq ut-Tolr (limbajul pésdrilen, © tuctare closicé o literaturll parsane. to- loseste oceasté temé pentru a descrié = paripafitia Itinerarutul mistic In cOutarea divinulul, Pasdrea mai esta tuatd gl ca un simbol al nemuriril suffetulul in Coran (2, 262; 3. 43 ; 67, 19) #1 In poezie. Sufletul este com- parat cu un s0lm care asculté de chemarea tamburinulul $id: pinulul, cu posdrea Inchisé In- f-o callvie de lul ate. Ca ma- jorttataa celorlalte traditii, mis- fica musulmend compard ade- $80 Nasferea splrituaia cu In- florea trupulul spiritual sfdri- mind, ¢a © pasdre, cochilia oulul, inveligul sau pomintesc, Pasdrea, simbol al sufletulul, joocd rolul de Intermediar Intra pomint $i car. Samnul droplei, simbol al unirll sufletelor s al fecunditatil, al coboririi sufletu- jul In materia... asta comun mal multer triburl morabutice berbe- ‘es, Tuaregil din Air, la sud de muni Hoggor. poartdé pe scutu- tle lor semnul celor dol Shin opusi, cele doud picioare ale droplel. Acest simbel se regd- sesfe fn india, In jumea celticd (Crow's foot), pe vesmintul sa- Manilor din traditile uraio-al- tolce si pind $1 in pestera Las- aux (SERH, 74-76), in ey tatu! alt arle, hopil Stripule de asemenea pdsdriler Puterea magica de a intra In comunicara cu zeil, Ele sint fecvent reprezentate cu capul inconjuret de nori, simbol de Slosie core este un dar bine- (eGtor ol zellor. fertilizator al Somintulul si curectate cu un Cere frint ce reprezintd creatia, PASARE/25 viata, precum $l deschiderea gi Poarta, simbol de comunicara. in legdturd eu omitomancia, Ibn Holdin declard cd este vor- ba despre facultctea de a varb/ Necunoscutulul core se tre- teste, la anumite peroane, la vedereg unel pasar! care zboord s0U.0 unui animal care trece, 3) de a-sl concentra mintea dupd disparitia ef (sou a fui), Este o fecultate a suflatulul care pro- voacd o Infelegere rapidd a Iu- erurilor vdzute sau guzite permi- tind povastiraa si care presu- pune o imaginatie puternicdé... Cele doud ramuri ale ornl- tamanciei arabe se Intemeiozd pe interpretarea directial zbo- rulul pasdrilor urmdrite $i a tiv petelar for (FAHN, 206-207), In Kuraistan, yoziditil, osa- nuit Abli-t-Hagg (Credinciasil Adevéruiul) considera ¢é simba- jul pdsGri opare a dalé eu ‘existenta lumii spirituoia, Astfal, la yaziditl, Dumnezeu era repra- zentat, pe vremea In care tot unlversul era acoperlt de ape. sub forma unel pdséri asezate pe o ramurd de copac, ale ca& rul radécini se Intig In aar, A- ‘calosl lucru se intimpid tn cos- maogonia Ahli-il-Haqq-lor ; Dum- nezeu se Infdtiseazd ca o pa- sdére cu aripl de aur, pe vremea cind nu exista Inc nici pomint, nici cer. $4 mal amintim ca la inceputul Facer! (1, 1), dubul tul Dumnezeu se purta ca o pastre, deasupra apelor primordiale (M, Mokri, Le Chasseur de Dieu et fe mythe du fRoi-Aigie, Dowro-y Damyri, Wiesbaden, 1947), Pasdrea este a imagine foar- te frecventé Tn arta africand, core apore mai clas pa mdsti, Posdérea Puterea g/ viata; este adesea simbol da fecunditate, Uneoril, ea ja inal- genil bambara, dorul vorbiril es-26/PASARE te legat de pasdre. de cocorul mofat. spre pildd. lar pe vase, ef repreziniad adeseo tema luptel pdsdni cu garpeie. imagine a luptei dintre viata sf moore (MVEA, 129). lokulii cred cd. la moarte. cei bun. ca si cel rdi, urcd spre cer unde suflatele for iau forma unor pésdérl. S-ar porea cé sufle- fele-pdsdri se a5azd pe crengila Arborelul lumii, imagine miticd, cvasiuniversaid (ELIC. 189). De asemenea, in Egipt. o posdre cu cap de bdorbat sau de tameie simbollzeaz6 sufletul unul defunct sau pe cel al unui zeu vizitind pdémintul. Conceptia despre sufletul-pasdre $i. in con- secintd, identiticorea mortil cu o pasdre sint deja atestate in re- ligille Orlentulul Apropiat arhaic. Cartea Martilor descrle moartea co pe un soim care-si io zborul si. in Mesopotamia, detunctil sint reprezentati sub formd de pésdri, Mitul este dasigur si mal yachl: pe monumentela prels- torice din Europe si Asia, Arbo- rale Cosmic este reprazentol cu doud pdsari asezate pe ramurila tut. In afara valor lor cosmo: gonice. oceste pdsdil par sa fi simbalizat si sufletul-stramos. In- treadevar, ne amintim cd In mi- tologille centro-aslatice. sibaria- ne 3i indoneziene, pdsdrile ase- zote pe romurila Arborelul Lumii reprezinta sufletele camenilor. Dotoritd taptulul c4 se pot frans- forma in pdsdn, adicd datorita conditiel lor de Spirit, samanii sint in store sO urce pind pe Arporela Lumii pentru a aduce de-acolo sufletele-pdsdri (ELIC, 17-818), Cea mai veche alestare despre credinta In sufietele-pa- sdri poate fi gdsité, fad in- doiald, in mitul fanixului, pasdre de {ec ce culoarea purpurei - agicS AlcStuitd din fortd vitald - #1 COr® teprezintd sutietul ja e- gipteni. Fenixul, dublet sublimat al vulturulul care se afid in virful Arborelul cosmic, afa cum sar- pele st la boza acestula. re- prazinté Incununorea Operei in simbolismul alchimic (DURS. 135). Ce 4 fluturil, pdsdrelele ra- prezinia odeseo nu numa sutle- tele mortilor, adicd sufletele eli- berate, In drum spre patria lor din cerurl unde fsi asfeapta re- incamores, ci si sufietale co- pillor, - de plld& Tn credinta po- faior uralo-altaice din Asia Centralé (HARA). Asttel, bdsti- nasil gold spun cé o femele In- sércinotd care viseazd o pasdre si-| poate distinge sexul stle da- dé pruncul ei va fl bajo! sau fata (HARA, 120) Pésdrila da noapte sint ade- sea asimilate cu stofilie, Cu su- tlatele morfilor core se Intore 34 se tinguloscdé noaptea ling ve- chea lor locuinté. La populatia negritos semang, cintecele lor terorizeazd satele. mortil, potrivil tradifiel semeng. intorcindu-sa in familie lor pentru a-st ucide rudele, cdci singurdtatea le esta nesuferitd, Buriatii din Siberia, cred ca bufnijele vineazd sutletela te- mellor decedote In timpul nas- teri, cara se intorc sti perse- cutd pe cel vil (HARA, 263). Pan- tru a-si pdzi vitelo, bakutil fixeazd In cule un cop de buinitts pe uso stoululul (ibid., 284). In Altal, costumul de saman. intotdea- una omitomort, este adesea Im: podobil cu pene de butnitd. Dupd Harve (ibid., 341). ansom- blul costumulul, asa cum era odinioard, trabuia sO reprezinie © buinifé. Bufnita indepdrtea: foate duhurils, contomm, cradin- fei populare din Altal. In multe tocurl, cind copilii se Imbol ndvesc, gf ozf mal ddinuie obl+ celul de a se prinde o bufnita si PASAREA ROC (ROKH)/27 _—_——$— $$ ABA BOC (RORM RT dg ao rani In speranta ca a- ceastdé pasdre vo olunga du- hurile rele care atacd leagonui. in timpul sQrbdtoriior ursului, la joguil. 9 persoand deghizata in pufnitd are drapt misiune sd find la distanfd: sufletul ursulul ucis (HARA, 349). Traditia ezotericd (VALC, 185) a stobilit un set Intreg de co- raspondenta intra pdsdri, culeri si pulsiunile psibice. Cele patru culorl principale oar fi rapra- zentate de cétre corb, pasdra neagrd, simbol al inteligentel ; de cdlre pdun, varde si albastru, simbol al asplrafillor amoroase ; de cétre labOdG, albd, simbol al libldoulul core zdmisleste viota corporald zi, prin logos, viata spirituald; in stirsit, de cdtre fe- nixul rogu. simbol al sublimitétil divine 1 ol nemuriril. Numeroase variante au dezvoltat aceste tablout de corespondente (LOEC, 150-152 etc,). Da exam- olu, iubirea, de lo dragostea tru- peoscd lo iubirea divind, va fl reprezentoté de porumbel, pa- sOrea Afroditel, $1 de rata; su- blimarea sufletulul, tot prin po- rumbel, prin vultur sl prin si- Morgh; mijlociraa intra divin 51 uman prin corb gl prin lebadé care joacd rol de cdlduzd si de Mmasoger (stranie $i semnificativa opropiera dintra negru $i al): acvila $l fenixul sint pdsdr| psi- hopompe ; vulturul, soimul, ara vor semnifica valorila solara 51 uroniene, triumfurile rézbolului, vindtorl si recoltelor: pdsdrile Moptil vor reprezenta valor lu- Rare si htoniene. in vise, pasdrea este unul din simbolurile personalitatil visdte- fulul. O mare posdre galbend Ti Spare Intr-o zi unul_ personoj al lui Truman Capote. in Cu singe face, romancierul american a- Molzeoz6 cazul unul tinér care a omorit mal muita persoane f motive oparenta: De-o “el Intragil sale vietl de copii sdérac si Druftuit, de adolescent fara sprijin. de om intemnitat, o i- mensd pasdre galbend cu cap de papagal se Invirtise In visale Jul Perry, ca un Inger razbundtor, otecind cu ciocul sf cu ghea- fale pe dusmonil jul sau, ca acum, ajutindu-l cind trecea printr-un. pericol da moorte: m-a tidicot cu el tn vdazduh, eram ja fel de usor ca un soricel ; ne-am Indifat §! puteam $0 véd seuarul de jos cu camenil care fipau 3/ alergau, $i seriful care tragea asupra noasird: a- fou fof furiosi pentru ca eram liber, pentru ca zburam, zburam mal bine ca orlcare dintre el. Astfel, pasdrea de pradd se transformase in vis Tntr-o pasdre tutelard. Aceasté imagine ambi- valenté corespunde perfect trd- sdturlor personalitatil lul Perry, fredate de docterul psihiatu Jones: .. o furla constanta $f greu de stdépinit, repede de- clangara de sentimentul de a fi fost Ingelot, umilit sau consi- derot inferior de cétre cellaifi, Oe cela mai multe orl. in tracut, furia ful fintise pe reprezentantil guforitetil: tata, frate, piuto- nier.. $| duces ia un com- portament de mal multe ori violent, agresiv,... furia craste tn el... puterea nemasurata a mi- nlei sale 3i neputinia de a o stépini sau de a o conaliza reflect o siébiciune esentiald in structura personalitafil sale... (v, | Express nr, 792, p. 54). Acest dualism al personolitéfii sale neintegrate se refiectG in imo- ginea onlricd a pdsdril rind pe rind crucd si ocrotitoare. PASAREA ROC (ROKH) Pasdrea Roc (v. M. Mokri, Le Chasseur de Dieu ef la mythe du