Sunteți pe pagina 1din 9

Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

Emoțiile
Emoția este o stare mentală indusă de unul sau mai mulți stimuli interni sau
externi, care determină modificări corporale chimice, răspunsuri
comportamentale și o anumită stare. Emoția este într-o interdependență
permanentă cu starea de spirit, temperamentul, personalitatea, dispoziția și
motivația persoanei respective.
Emoția poate fi clasificată ca un sistem de apărare, întrucât psihologic emoția
afectează atenția, capacitatea și viteza de reacție a individului dar și
comportamentul general.
Emoțiile pot fi evenimente sau dispoziții, de durată variabilă.
Răspunsurile la emoții pot fi mecanisme verbale, fiziologice, comportamentale
și/sau neuronale. Emoțiile au ca rezultat schimbări fizice și psihologice care
influențează comportamentul. Ele sunt adesea forța motrice a motivațiilor
Emoțiile sunt răspunsuri la evenimente interne și externe semnificative Emoțiile
facilitează adaptarea la mediu, fiind rezultat al evoluției. Emoțiile permit
Emoțiile nu sunt doar reacții la ce se întâmplă în exteriorul și interiorul nostru.
Nu suntem receptori pasivi ai aportului senzorial, ci constructori activi ai
emoțiilor noastre. Folosind aportul senzorial și experiența, creierul nostru poate
construi semnificație și poate prescrie emoții. Dacă ne-ar fi lipsit concepte care
să reprezinte experiențele noastre trecute, atunci toate aporturile senzoriale ar fi
doar zgomot. Nu am fi în stare să știm care sunt senzațiile, ce le provoacă sau
cum să se ne comportăm și să le facem față. Folosind concepte, creierul nostru
poate crea sens din aceste senzații pe care le primește, iar uneori sensul creat
este o emoție.

Factori care pot influența emoțiile:


- Ce cauzează emoțiile negative și de ce le avem?-
Odată ce începeți să explorați puțin mai mult emoțiile negative, puteți
începe cu adevărat să vedeți ce le poate provoca sau declanșa și de ce le
avem în primul rând. În ceea ce privește cauzele, poate fi vorba de o serie
de lucruri, de exemplu: ● Anxietatea simțită în jurul participării la un
interviu pentru un nou loc de muncă ● Furia de a fi blocat în trafic ●
Tristețe când experimentați o despărțire ● Supărarea pe faptul că un coleg
nu a făcut munca pentru un proiect mare ● Disperarea de a nu putea să
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

respectați un nou regim de antrenament. Emoțiile sunt o sursă de


informații care ne ajută să înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru.
Emoțiile negative, în special, vă pot ajuta să recunoașteți amenințările și
să vă simțiți pregătiți să faceți față pericolelor posibile. Multe experiențe
diferite în viața noastră vor incita reacții emoționale diferite, la diferite
grade de intensitate. Ca ființă umană, veți experimenta o gamă completă
de emoții de-a lungul vieții, ca răspuns la situații care se schimbă rapid.

- Cum pot să ne afecteze sănătatea și starea de bine? -


Nu sunt emoțiile negative cele care afectează în mod direct sănătatea și starea
noastră de bine, ci modul în care reacționăm și le procesăm atunci când le
experimentăm, acest lucru contează cu adevărat. Să rămânem blocați de emoțiile
negative ne poate crește producția de hormoni de stres, cortizonul , care la
rândul său epuizează capacitatea noastră cognitivă de a rezolva problemele în
mod proactiv și ne poate afecta, de asemenea sistemul imunitar, făcându-ne mai
susceptibili la alte. Stresul cronic a fost, de asemenea, legat de o durată de viață
mai scurtă . Furia este emoția negativă care s-a dovedit a avea cel mai mare
impact asupra sănătății și bunăstării noastre, în special acolo unde acest lucru
este prost gestionat. Studiile au conectat furia la diverse probleme de sănătate,
inclusiv hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare și tulburări digestive.

Controlul Emoțiilor
Lecția aici este că emoțiile care par „să vi se întâmple” sunt, de fapt, create de
voi. Nu sunteți la mila unor circuite emoționale mitice îngropate adânc într-o
parte antică a creierului. Aveți mai mult control asupra emoțiilor decât credeți.
Nu înseamnă că puteți să pocniți din degete și să vă schimbați sentimentele așa
cum v-ați schimba hainele, dar creierul vostru este programat așa încât, dacă
schimbați ingredientele folosite pentru a crea emoțiile, vă puteți schimba
întreaga viață emoțională. Așadar, dacă schimbați aceste ingrediente azi,
practic, vă învățați creierul cum să prezică lucrurile altfel mâine și asta numesc
eu a fi arhitecții propriilor experiențe.

Iată un exemplu: Cu toții am avut emoții înaintea unui test, nu-i așa? Însă unii
oameni suferă de o anxietate debilitantă înaintea testelor. Suferă de anxietate
de test. Pe baza experiențelor avute anterior cu testele, creierele lor prezic
bătăi de inimă puternice și palme transpirate, în așa măsură încât nu sunt în
stare să dea testele. Nu obțin rezultate bune, iar uneori pot să pice cursuri, iar
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

altădată nu sunt în stare să promoveze anul școlar. Dar iată ce e: bătăile


puternice ale inimii nu înseamnă neapărat anxietate. Ele pot însemna că
organismul nostru se pregătește să lupte sau să ia un examen... sau să țină un
discurs în fața a sute de oameni, pe o scenă, în timp ce sunteți filmați.
Iar cercetările arată că, atunci când studenții învață să fie hotărâți , în loc să
devină anxioși, obțin rezultate mai bune la teste. Această hotărâre le învață
creierele să prezică altfel în viitor, astfel încât să-și poată organiza fluturii din
stomac. Iar dacă fac acest lucru destul de des, vor putea să treacă mai ușor nu
doar un test, ci toate cursurile și ar putea chiar să termine facultatea, lucru care
are un impact imens asupra veniturilor potențiale viitoare. Asta e ceea ce eu
numesc inteligență emoțională în acțiune.

Cum poate fi îmbunătățită starea de sănătate emoțională?


În primul rând se va încerca stabilirea tipurilor de emoții si descoperirea
factorilor declanșatori. Identificarea a ceea ce declanșează tristețea, stresul si
anxietatea poate ajuta la gestionarea stării emoționale de sănătate. Iată câteva
sfaturi utile in acest sens:
- Exprimați-va sentimentele in moduri adecvate. In cazul in care stresul,
tristețea sau anxietatea cauzează probleme fizice, menținând aceste
sentimente in interiorul dvs. puteți agrava lucrurile. Nu este nimic in neregula
sa le spuneți celor dragi ce anume va deranjează.

Cu toate acestea, rețineți ca familia si prietenii nu pot fi in măsura sa va ajute si


sa se ocupe de sentimentele dvs. in mod corespunzător. In aceste momente ar
trebui sa apelați la un ajutor din exteriorul familiei psihoterapeut, medic de
familie, duhovnic pentru consiliere si sprijin pentru a va îmbunătăți sănătatea
dvs. emoțională.

- Trăiți o viața echilibrata. Încercați să faceți in așa fel încât probleme de la


locul de munca, școala sau cele de acasă sa nu devina obsesive si sa nu se
transforme in sentimente negative. Asta nu înseamnă ca trebuie sa va prefaceți
ca sunteți fericiți atunci când sunteți stresați, anxioși sau supărați. Este
important sa acordați atenția necesara sentimentelor negative dar sa va
concentrați pe partea pozitiva a vieții.

Ar putea fi util sa scrieți într-un jurnal care sunt lucrurile va fac fericiți sau va
liniștesc. Unii cercetători au confirmat ca optimismul si perspectiva pozitiva
asupra vieții ar putea îmbunătăți calitatea acesteia dar si starea generala de
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

sănătate. Încercați să găsiți modalități de a înlocui sau chiar înlătura unele


dintre lucrurile care vă stresează sau va copleșesc din viața dvs.
- Încercați să fiți mai rezistenți și înțelepți. Persoanele care sunt mai rezistente
pot face fata stresului într-un mod sănătos. Rezistența poate fi învățată și
consolidată prin diferite strategii păstrarea unei atitudini pozitive si a
respectului fata de propria persoana, sprijin social, acceptarea schimbărilor si
privirea lucrurilor in perspectiva.

- Relaxați-va mintea si corpul. Relaxarea contribuie la echilibrul emoțiilor.


Meditația ar putea fi o alternativa. Aceasta poate include respirație profunda
sau chiar exerciții fizice. Medicul de familie v-ar putea ajuta cu sfaturi pentru a
putea găsi metoda potrivita pentru dvs.

Clasificarea Emoțiilor
1. Emoții primare sau de bază
Emoțiile primare sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de emoții de
bază, și sunt emoțiile pe care le experimentăm ca răspuns la un stimul. Pentru
Paul Ekman, emoțiile de bază sunt 6: tristețe, fericire, surpriză, dezgust, frică și
furie. Toate acestea constituie procese de adaptare și, în teorie, există în toate
ființele umane, indiferent de cultura în care s-au dezvoltat.
Pe de altă parte, trebuie luat în considerare faptul că faptul că un fenomen sau
trăsătură psihologică apare universal în toate societățile umane nu înseamnă că
face parte din instinctele noastre și nici că este o expresie a genelor noastre.
Există universale culturale, care, în ciuda faptului că au avut loc istoric în toate
grupurile umane, în anumite contexte dispar. De exemplu, tendința de a crede
în religii.
Revenind la tipurile de emoții de bază, am văzut că este posibil să descriem
aproximativ 6 din tiparele comportamentale ale oamenilor. Cu toate acestea,
recent, cercetările efectuate de Universitatea din Glasgow, care au fost
publicate Biologie actuală, concluzionează că nu există șase emoții de bază, ci
că sunt patru.
2. Emoții secundare
Emoțiile secundare sunt un grup de emoții care îi urmează pe cele anterioare.
De exemplu, atunci când experimentăm emoția de bază a fricii mai târziu,
putem simți emoțiile secundare de amenințare sau furie, în funcție, desigur, de
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

situația pe care o trăim. Emoțiile secundare sunt cauzate de normele sociale și


normele morale.
3. Emoții pozitive
În funcție de gradul în care emoțiile afectează comportamentul subiectului,
acestea pot fi fie pozitive, fie negative. Emoțiile pozitive sunt, de asemenea,
cunoscute sub numele de emoții sănătoase, deoarece afectează pozitiv
bunăstarea individului care le simte. Ele favorizează modul în care oamenii
gândesc, raționează și acționează. De exemplu, bucuria, satisfacția,
recunoștința nu provoacă o atitudine pozitivă față de viață și ne fac să simțim
experiențe care ne ajută să ne simțim bine.
4. Emoții negative
Emoțiile negative sunt opuse emoțiilor pozitive, deoarece afectează negativ
bunăstarea oamenilor. Ele sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de
emoții toxice și adesea provoacă dorința de a le evita sau de a le evita. Frica sau
tristețea sunt câteva exemple.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că aceste tipuri de emoții, în
cantități mici și intensitate relativ mică, nu sunt dăunătoare. De fapt, ele fac
parte din procesul de învățare, deoarece datorită lor memoria noastră
emoțională ne ajută să ne amintim consecințele anumitor comportamente
(sau expunându-ne la anumite contexte).
5. Emoții ambigue
Emoțiile ambigue sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de emoții neutre,
deoarece ele nu provoacă nici emoții negative, nici pozitive, nici sănătoase,
nici nesănătoase. De exemplu, surpriza nu ne face să ne simțim bine sau rău.
Existența acestor emoții arată clar că suntem animale complexe și că
experiențele noastre sunt foarte nuanțate.
6. Emoții statice
Unii autori s-au referit și la emoțiile statice. Sunt cele care sunt produse grație
diferitelor manifestări artistice, cum ar fi: muzica sau pictura.
Astfel, atunci când ascultăm o melodie ne putem simți foarte fericiți sau foarte
triști, dar acel sentiment ar fi calitativ diferit de fericirea sau tristețea trăită
înainte de orice altă experiență, întrucât este trăită într-un context artistic,
mediat de simboluri și atribuții pe intențiile autorului.
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

7. Emoții sociale
Emoțiile sociale nu se referă la emoțiile învățate cultural, dar este necesar să
existe o altă persoană prezentă sau altfel nu pot apărea. De exemplu,
răzbunarea, recunoștința, mândria sau admirația sunt emoții pe care le simțim
față de alți indivizi.
8. Emoții instrumentale
Emoțiile instrumentale sunt cele care au scopul sau obiectivul manipulării sau
scopul realizării a ceva. Sunt greu de recunoscut, deoarece pot părea a fi
naturale. Cu toate acestea, ele sunt emoții forțate și ascund o intenție. Uneori,
acestea sunt rezultatul autosugestiei: supunerea voluntară la anumite contexte
pentru a face ca o parte din acea emoție să ne coloreze modul de comportare.
Ne întâlnim cu 7 Emoții fundamentale:
- Surpriza – este o emoție trecătoare, cu cea mai scurtă durată dintre toate
cele 7 emoții fundamentale, care se manifestă în fața unei situații neprevăzute,
neașteptate, ciudate, pe care persoana respectivă nu a anticipat-o în niciun fel
și care se asociază, de obicei, cu un alt tip de emoție, în funcție de situație. Este
însoțită, de multe ori, de o senzație de incertitudine, de o accelerare a ritmului
cardiac, o creștere a tonusului muscular, o alterare a vocii, o dilatare a pupilelor
și o creștere a activității neuronale și a amplitudinii respirației.
- Bucuria – este singura dintre cele 7 emoții fundamentale categoric pozitivă și
poate fi generată de situații diverse, de la cele obișnuite, cotidiene, care dau o
stare de bine și de împlinire, până la cele importante, legate de viață, de viitor,
de dorințe, aspirații, proiecte, realizări. Desigur, bucuria nu este o emoție care
să poată fi trăită continuu, așa cum nici nefericirea nu poate fi permanentă, iar
sursele bucuriei sunt diferite, de la om la om. Pentru unii bucuria este legată de
câștiguri, de poziția socială, pentru alții vine din capacitatea de a iubi, de a fi
generos, de a-ți împlini vocația .Cert este că bucuria, ca emoție de bază, poate
da unui om sentimentul că este “viu” și că are manifestări specifice: un chip
luminos și un zâmbet autentic.
- Frica – este o emoție de “anticipație”, ne avertizează asupra unui pericol, a
unei potențiale sau reale amenințări și ne ajută să decidem dacă vom înfrunta
acea situație sau ne vom apăra altfel. Frica este o emoție atât de puternică
încât ne poate bloca sau, dimpotrivă, stimula. Strict biologic, frica este asociată
instinctului de supraviețuire, dar, de-a lungul timpului, la om, o astfel de emoție
a devenit mai complexă. Se poate asocia cu o incapacitate temporară de a
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

reacționa, cu perturbarea ritmului cardiac și respirator, cu paloarea nefirească,


transpirație, uneori chiar cu pierderea conștiinței. Alte emoții, din categoria
celor “elaborate”, asociate fricii, sunt neliniștile, anxietatea, fobiile, stresul.
- Furia – este, de cele mai multe ori, o iritare puternică, necontrolată, violentă,
reflexul unui sentiment de nedreptate, de neputință în fața unui obstacol, de
frustrare sau o reacție în fața unei amenințări la adresa integrității fizice sau
psihice a unei persoane. Unii specialiști consideră că furia este una dintre cele 7
emoții fundamentale, alții o trec în categoria emoțiilor secundare.
- Dezgustul – este o emoție de respingere instinctivă sau culturală, de
aversiune fizică sau psihică față de o persoană sau un obiect, percepute ca fiind
dăunătoare, o lipsă de interes și de stimă. Din punct de vedere filosofic,
dezgustul este definit în opoziție cu noțiunile de bine, bun, frumos.
- Rușinea – se distinge, în cadrul celor 7 emoții fundamentale, prin dimensiunea
sa socială, secretă, narcisistă și spirituală, având deopotrivă aspecte pozitive și
negative. Este definită adesea ca fiind versiunea socială a culpabilității, cu rol
esențial în fobiile sociale. Mulți specialiștii o consideră ca fiind o emoție
complexă, amestec de teamă, frică, furie, disperare etc. Se poate identifica
ușor, prin reacții precum: stânjeneala, starea de rău sau, dimpotrivă,
exuberanța forțată, capul plecat, evitarea privirii celuilalt, inhibiție etc.
Aspectele pozitive ale rușinii țin de educație și viața socială, în sensul instituirii
unor limite de comportament, care să nu altereze însă identitatea fiecăruia. Ca
și celelalte emoții fundamentale, rușinea transmite mesaje despre sinele
nostru, pentru a nu ne manifesta nici în ipostaza de victime, nici în cea de
supra-oameni, prin autoritate și putere.
Aspectele negative ale rușinii se raportează în special la nivel individual. O
astfel de emoție în exces poate deveni motiv de suferință, de izolare, de
umilință, de fobii sociale, deoarece induce sentimentul de a fi nedemn de un
context social. În plus, rușinea influențează abilitățile cognitive, deoarece
determină, alături de alți factori, cu rol important în memorizare.
-Tristețea – este consubstanțială ființei umane, este o emoție care se leagă de
o pierdere, o decepție, un sentiment de neputință, o dorință neîmplinită. Se
caracterizează prin scăderea energiei și a motivației, iar plânsul este frecvent
semnul unei astfel de stări. De la Paul Ekman, până astăzi, toți psihologii o
includ în categoria celor 7 emoții fundamentale. În cazurile severe, tristețea se
poate manifesta prin letargie, stres și izolare socială.
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

Orice om se confruntă, de-a lungul vieții, cu sentimente de tristețe, din cauze


diverse, sunt firești și, în cele mai multe cazuri, ele se “vindecă” de la sine. Când
nu se întâmplă așa, atunci este necesară o schimbare esențială în felul
persoanei respective de a se raporta la viață, la cei din jur, la activitățile
cotidiene, pentru ca o astfel de emoție să nu se transforme în depresie.

Cum să-ți recunoști propriile emoții?


Recunoașterea emoțiilor constă în capacitatea unei persoane de a identifica și
accepta emoțiile, ale sale și ale celorlalți.
Practic este ca și cum ai vorbi o limbă. La început este confuz și este posibil să
nu înțelegem bine semnificația anumitor lucruri, dar apoi, pe măsură ce ne
ocupăm zilnic de acest limbaj, devine mai ușor de înțeles și devenim capabili să
îl gestionăm fluent.
Pentru a ne recunoaște propriile emoții, trebuie să putem aduce în partea
conștientă a minții noastre unele aspecte ale persoanei noastre la care adesea
trecem cu vederea sau evităm să ne gândim. Acest lucru este esențial pentru
dezvoltarea inteligenței emoționale.
Există întotdeauna probleme legate de noi înșine pe care preferăm să le lăsăm
uitate. Cu toate acestea, cu cât îndrăznim mai repede să analizăm aceste aspecte
cu criterii obiective, cu atât vom fi mai aproape de a înțelege cum ne simțim.

Considerații personale:
Eu consider că emoțiile se transmit în primul plan din starea noastă de spirit, de
felul cum tratăm o problemă , de exemplu dacă avem o problemă superficială și
noi o vedem ca pe o traumă , din start emoțiile ne copleșesc și ne dau stări de
suparare, panică.
Eu ca să scap de emoții indiferent de circumstanță mă încurajez singura ,
ambiționându-mă . De exemplu, acum 4 ani m-am hotărât să merg la un casting
pentru o prezentare importantă de Modă la Cluj. Aveam niște emoții de nu
puteam sta bine pe tocuri, dar când a trebuit să defilez cu atâta lume care se
uita la mine , am zis ”Știu ce pot, trebuie să demonstrez , de asta am venit până
aici.” Așa mă încurajez de fiecare data. Și uneori am emoții să fac un lucru , care
poate l-am făcut de 10 ori.
Danci Dana Cosmina Portofoliu Psihologia Generală An I ZI

Consider că, emoțiile descriu oarecum starea noastă de scurtă durată, iar ca să
scăpăm trebuie să ne ajutăm pe noi înșine . ambiționândune . gândindu-ne la o
rezolvare pentru a scăpa de starea de panică , stres.

S-ar putea să vă placă și