Fig.1 https://www.mapsofworld.com/australia/location-map.

html

Fig.2 https://www.mapsofworld.com/egypt/egypt-location-map.html

Australia - scurta descriere

 Austalia este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai
mare țară din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua
Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est; și Noua Zeelandă la sud-
est. După descoperirea acestor teritorii de către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea
Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii
prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788. Populația
creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese explorat iar alte cinci colonii ale
Coroanei au fost stabilite.
Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind
Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un sistemului politic stabil, bazat pe
democrație liberală ce funcționează ca o democrație federală parlamentară și monarhie
constituțională. Federația cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Populația țării este de 23 milioane
de locuitori ce trăiesc mai mult în mediul urban și este concentrată mai ales în statele din est.
Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a
economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor. După
cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13. Fiind pe-al doilea loc după indicele
dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în lume după multe alte performanțe precum
calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și protecția drepturilor civile și a celor
politice.
Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constituțională federală. Șeful
statului este regina Elisabeta a II-a, care este și regina tuturor statelor ce intră în Commonwealth,
reprezentată de un guvernator general. Capitala țării este Canberra, în timp ce Sydney este cel mai
populat oraș, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.
Australia are o densitate medie a populației de 3,3 persoane pe kilometru pătrat, fiind una
dintre cele mai puțin populate țări din lume. Populația este puternic concentrată pe coasta de est și,
în special, în regiunea de sud-est dintre South East Queensland la nord-est și Adelaide la sud-vest.
Este o țară foarte urbanizată, 67% din populație trăind în 2018 în zonele denumite Greater Capital
City Statistical Areas (cuprind zonele metropolitane din statul respectiv și capitalele statale
continentale). Zonele metropolitane cu peste un milion de locuitori sunt Sydney, Melbourne,
Brisbane, Perth și Adelaide.
La fel ca multe alte state dezvoltate, Australia se confruntă cu o îmbătrânire a populației ce
determină o creștere a numărului de pensionari și o scădere a numărului de persoane aflate în
câmpul muncii. În 2018 vârsta medie a populației australiene era de 38,8 ani. Aproximativ 2,15%
din populația australiană trăia în străinătate în 2015, una dintre cele mai mici proporții la nivel
mondial.

2
 Egipt - scurta descriere

Egipt este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea
Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu
Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia. Capitala sa
este Cairo. Are o întindere de aproximativ 1.000.000 km², fiind pe poziția a 30-a ca întindere și o
populație de circa 100.000.000 de locuitori (estimată în 2020), rezultând o densitate de circa 100
locuitori /km² (poziția a 83-a).
Egiptul are o populație de aproximativ 101,5 milioane de persoane. Majoritatea populației
este concentrată de-a lungul Nilului, fiind în proporție de 80% de religie islamică, restul fiind
creștini (în principal copți)- 17%.
Economia Egiptului este dependentă în principal de turism, exporturile de petrol și de cele
peste cinci milioane de egipteni care lucrează în străinătate,[13][14] preponderent în Arabia Saudită,
Golful Persic și Europa. O sursă importantă de venituri este ajutorul financiar acordat de S.U.A. în
mod permanent după încheierea păcii între Egipt și Israel. Activitatea principală a populației este
agricultura. Prima sursă de venituri a țării este turismul (așa-numita "pensie a lui Ramses"), care
aduce opt miliarde de dolari anual. De aceea, autoritățile duc campanii susținute pentru a explica
populației importanța turismului și, astfel, a descuraja terorismul islamic, care a afectat în ultimii ani
această activitate economică vitală. O altă sursă de venituri este așa-numita "pensie a lui Ferdinand",
adică banii obținuți pentru permisiunea de trecere a vaselor comerciale prin Canalul Suez (francezul
Ferdinand de Lesseps este cel care a construit canalul) - aproximativ două miliarde de dolari anual.
Și încă o sursă importantă de venituri este și așa-numita "pensie a lui David", referire la ajutorul
financiar pe care Statele Unite îl acordă anual țării, ca urmare a încheierii păcii la Camp David în
1978 - alte două miliarde de dolari anual, deși ajutorul american depășește cel mai adesea această
cifră.

Analiza dimensiunilor culturale propuse de Geert Hofstede

Profesorul Geert Hofstede a realizat unul dintre cele mai cuprinzătoare studii despre modul
în care valorile la locul de muncă sunt influențate de cultură. El definește cultura ca fiind
„Programarea colectivă a minții distingând membrii unui grup sau categorie de oameni de ceilalți”.
Acesta a realizat unul dintre cele mai cuprinzătoare studii despre modul în care valorile la
locul de muncă sunt influențate de cultură. El a analizat o bază de date mare de scoruri ale valorilor
angajaților colectate în cadrul IBM între 1967 și 1973.
Datele au acoperit peste 70 de țări, din care Hofstede a folosit prima dată cele 40 de țări cu
cele mai mari grupuri de respondenți și apoi a extins analiza la 50 de țări și 3 regiuni.

3
 Studiile ulterioare care validează rezultatele anterioare includ astfel de grupuri de
respondenți, cum ar fi piloții de linii aeriene comerciale și studenții din 23 de țări, managerii
serviciului public din 14 țări, consumatorii „de piață” din 15 țări și „elitele” din 19 țări.
Cele șase dimensiuni ale culturii naționale se bazează pe cercetări ample realizate de
profesorul Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkov și echipele lor de cercetare.
Modelul culturii naționale Hofstede este format din șase dimensiuni. Dimensiunile culturale
reprezintă preferințe independente pentru o stare de lucruri față de alta, care distinge țările (mai
degrabă decât indivizii) unele de altele.
Scorurile de țară pentru dimensiuni sunt relative, în sensul că suntem cu toții umani și
simultan suntem cu toții unici. Cu alte cuvinte, cultura poate fi utilizată în mod semnificativ numai
prin comparație. Modelul constă din următoarele dimensiuni:

1. Distanța față de putere (power distance)

Această dimensiune exprimă gradul în care membrii mai puțin puternici ai unei societăți
acceptă și așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Problema fundamentală aici este modul în
care o societate gestionează inegalitățile dintre oameni.
Oamenii din societățile care prezintă un grad mare de distanță față de putere acceptă o
ordine ierarhică în care toată lumea are un loc și care nu are nevoie de nicio altă justificare. În
societățile cu distanță de putere redusă, oamenii se străduiesc să egalizeze distribuția puterii și să
solicite justificarea inegalităților de putere.

2. Individualism versus colectivism (individualism)

Latura înaltă a acestei dimensiuni, numită individualism, poate fi definită ca o preferință
pentru un cadru social slab în care se așteaptă ca indivizii să aibă grijă doar de ei înșiși și de familiile
lor apropiate.
Opusul său, colectivismul, reprezintă o preferință pentru un cadru strâns legat în societate
în care indivizii se pot aștepta ca rudele lor sau membrii unui anumit grup să aibă grijă de ei în
schimbul unei loialități incontestabile. Poziția unei societăți cu privire la această dimensiune se
reflectă dacă imaginea de sine a oamenilor este definită în termeni de „eu” sau „noi”.

3. Masculinitate versus femininitate (masculinity)

Latura masculinității acestei dimensiuni reprezintă o preferință în societate pentru realizare,
eroism, asertivitate și recompense materiale pentru succes. Societatea în general este mai
competitivă. Opusul său, feminitatea, reprezintă o preferință pentru cooperare, modestie, grijă pentru
cei slabi și calitatea vieții. Societatea în general este mai orientată spre consens.
În contextul afacerii, masculinitatea față de feminitate este uneori legată și de culturile
„dure versus tandre”.

4. Indice de evitare a incertitudinii (uncertainty avoidance)

4
 Dimensiunea de evitare a incertitudinii exprimă gradul în care membrii unei societăți se
simt incomod cu incertitudinea și ambiguitatea. Problema fundamentală aici este modul în care o
societate se ocupă de faptul că viitorul nu poate fi cunoscut niciodată: ar trebui să încercăm să
controlăm viitorul sau să lăsăm să se întâmple?
Țările care prezintă indicele de incertitudine puternic păstrează coduri rigide de credință și
comportament și nu sunt tolerante la comportament și idei neortodoxe. Societățile care au un indice
de incertitudine slab mențin o atitudine mai relaxată în care practica contează mai mult decât
principiile.

5. Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt (long term

orientation)
Fiecare societate trebuie să mențină unele legături cu propriul său trecut în timp ce se ocupă
cu provocările prezentului și viitorului. Societățile acordă prioritate diferit acestor două obiective
existențiale.
Societățile care au un scor scăzut pe această dimensiune, de exemplu, preferă să mențină
tradiții și norme onorate în timp, în timp ce privesc schimbările societale cu suspiciune.
Pe de altă parte, cei cu o cultură înaltă adoptă o abordare mai pragmatică: încurajează
economia și eforturile în educația modernă ca modalitate de pregătire pentru viitor.
În contextul afacerilor, această dimensiune este denumită „(pe termen scurt) normativ
versus (pe termen lung) pragmatic.

6. Indulgență (indulgence)
Indulgența reprezintă o societate care permite o satisfacție relativ gratuită a pulsiunilor
umane de bază și naturale, legate de a te bucura de viață și a te distra. Restricția reprezintă o
societate care suprimă satisfacerea nevoilor și o reglementează prin intermediul unor norme sociale
stricte.

5
 Australia - modelul Hofstede

Fig.3 https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/australia/

1. Distanța față de putere (power distance)

Australia are un scor scăzut la această dimensiune (38). În cadrul organizațiilor australiene,
ierarhia este stabilită pentru comoditate, superiorii sunt întotdeauna accesibili, iar managerii se
bazează pe angajați individuali și echipe pentru expertiza lor. Atât managerii, cât și angajații se
așteaptă să fie consultați, iar informațiile sunt împărtășite frecvent. În același timp, comunicarea este
informală, directă și participativă.

2. Individualism versus colectivism ( individualism)

Australia, cu un scor de 90 pe această dimensiune, este o cultură extrem de
individualistă. Acest lucru se traduce printr-o societate slab unită în care se așteaptă ca oamenii să se
îngrijească de ei înșiși și de familiile lor. În lumea afacerilor, se așteaptă ca angajații să se bazeze pe
ei însuși și să manifeste inițiative. De asemenea, în lumea muncii bazată pe schimburi, deciziile de
angajare și promovare se bazează pe merit sau dovezi ale a ceea ce a făcut sau poate face.

3. Masculinitate versus femininitate (masculinity)

Australia obține 61 de puncte pe această dimensiune și este considerată o societate
„masculină”. Comportamentul în școală, muncă și joc se bazează pe valorile împărtășite că oamenii

6
ar trebui „să se străduiască să fie cât mai buni” și „câștigătorul ia totul”. Australienii sunt mândri de
succesele și realizările lor din viață și oferă o bază pentru deciziile de angajare și promovare la locul
de muncă. Conflictele sunt rezolvate la nivel individual și scopul este să câștigi.

4. Indice de evitare a incertitudinii (uncertainty avoidance)

Australia înregistrează un punctaj 51 pe această dimensiune. Există un grad echitabil de
acceptare pentru idei noi, produse inovatoare și dorința de a încerca ceva nou sau diferit, indiferent
dacă se referă la tehnologie, practici comerciale sau produse alimentare. Australia tinde să fie
tolerantă față de ideile sau opiniile de la oricine și permit libertatea de exprimare. În același timp,
australienii nu au nevoie de o mulțime de reguli și sunt mai puțin expresivi emoțional decât culturile
cu punctaje superioare.

5. Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt (long term

orientation)
Australia are 21 de puncte pe această dimensiune și, prin urmare, are o cultură normativă.
Oamenii din astfel de societăți au o îngrijorare puternică cu stabilirea Adevărului absolut; sunt
normative în gândirea lor. Ele prezintă un mare respect pentru tradiții, o tendință relativ mică de a
economisi pentru viitor și un accent pe obținerea de rezultate rapide.

6. Indulgență (indulgence)
Cu un scor ridicat de 71, Australia este o țară indulgentă. Oamenii din societăți clasificate
după un scor ridicat în Indulgență manifestă, în general, dorința de a-și realiza impulsurile și
dorințele cu privire la bucurarea vieții și distracția. Ei au o atitudine pozitivă și au o tendință spre
optimism. În plus, acordă un grad mai mare de importanță timpului liber, acționează după bunul plac
și cheltuiesc bani după cum doresc.

7
 Egipt - modelul Hofstede

Fig.4 https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/egypt/

1. Distanța față de putere (power distance)

Egiptul are scor ridicat la această dimensiune (scor de 80), ceea ce înseamnă că oamenii
acceptă o ordine ierarhică în care fiecare are un loc și care nu are nevoie de nicio justificare
suplimentară. Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalități inerente, centralizarea
este populară, subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă, iar șeful ideal este un autocrat
binevoitor.
2. Individualism versus colectivism (individualism)
Egiptul, cu un scor de 35 este considerat o societate colectivista. Acest lucru se manifestă
printr-un angajament strâns pe termen lung față de „grupul” membru, fie că este o familie, o familie
extinsă sau relații extinse. Loialitatea într-o cultură colectivistă este primordială și depășește
majoritatea celorlalte reguli și reglementări societale. Societatea promovează relații puternice în care
fiecare își asumă responsabilitatea pentru colegii din grup. În societățile colectiviste, infracțiunea
duce la rușine și pierderea feței, relațiile angajator/angajat sunt percepute în termeni morali (cum ar
fi o legătură de familie), deciziile de angajare și promovare țin cont de grupul angajat al angajatului,
managementul este managementul grupurilor.
3. Masculinitate versus femininitate (masculinity)

Egiptul are scorul 55 la această dimensiune, reflectând prezența a ceva mai multă elemente
masculine decât feminine, făcându-l mai orientat spre succes și mai motivat.
4. Indice de evitare a incertitudinii (uncertainty avoidance)
Egiptul are nota 55 la această dimensiune și, prin urmare, are o ușoară preferință pentru
evitarea incertitudinii. Țările care prezintă un nivel ridicat de evitare a incertitudinii mențin coduri
rigide de credință și comportament și sunt intolerante la comportamentul și ideile neortodoxe. În
aceste culturi există o nevoie emoțională de reguli (chiar dacă regulile par să nu funcționeze
niciodată) timpul înseamnă bani, oamenii au un impuls interior de a fi ocupați și de a munci din
8
greu, precizia și punctualitatea sunt norma, inovația poate fi rezistată, securitatea este un element
important în motivarea individuală.
5. Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt (long term
orientation)
Scorul Egiptului de 42 indică faptul că cultura sa este oarecum normativă. Oamenii din
astfel de societăți sunt preocupați de stabilirea adevărului absolut; sunt normative în gândirea lor. Ei
manifestă respect pentru tradiții, o tendință relativ mică de a economisi pentru viitor și un accent pe
obținerea de rezultate rapide.
6. Indulgență (indulgence)
Cu un scor foarte scăzut de 0, Egiptul se arată a fi o țară foarte restrânsă. Societățile cu
un scor scăzut în această dimensiune au o tendință spre cinism și pesimism. De asemenea, spre
deosebire de societățile indulgente, societățile reținute nu pun prea mult accent pe timpul liber și
controlează satisfacerea dorințelor lor. Oamenii cu această orientare au percepția că acțiunile lor sunt
reținute de normele sociale și simt că a se răsfăța este oarecum greșit.

9
 Comparație
Australia - Egipt

Fig.5 https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/australia,egypt/

Concluzie

Din grafic observăm că doar la 3 din cele 6 dimensiuni există asemănări și anume că ambele țări
având un număr mai mare de bărbați sunt orientate spre succes si motivare. Ambele au o ușoară preferintă
spre evitarea incertitudinii și fiecare țară e orientată spre obținerea de rezultate rapide în privința orientării.

În schimb mari diferențe observăm la distanța fată de putere, Egiptul acceptând ordinea ierarhică în
care fiecare are un loc iar in Australia ierarhia este stabilită pentru comoditate si superiorii sunt accesibili.
Diferențe mari la individualism, australienii fiind un popor individual în schimb Egipt e o societate
colectivistă. Dar de departe cea mai mare diferență e la gradul de indulgență, Australia fiind o țară destul de
permisivă în care oamenii manifestă dorința de a realiza dorințele și impulsurile, ei fiind optimiști. În schimb
Egiptenii au o tendință spre cinism si pesimism, acțiunile lor sunt reținute de normele sociale si distracția e
văzută ca ceva greșit.

Între Australia si Egipt sunt multe diferențe si prea puține asemănări.

Australia este net superioară aproape din toate punctele de vedere. În privința produsului intern
brut Australia cu 1.3 trilioane de dolari față de 360 de miliarde ale Egiptului. Pe cap de locuitor Australia are
52.000 de dolari față de numai 3.500 de dolari ale egiptenilor. Este o diferență uriașă care se reflectă chiar și
asupra bunăstării populației sau stilului de viață mult mai sănătos și implicit o medie de viață mult mai mare a
australienilor (82 ani vs 73 ani). Pe lângă acestea infrastructura Australiei este net superioară cu 810.000 km
de drumuri față de 65.000 km ale Egiptului ceea ce permite o dezvoltare net superioară din toate punctele de
vedere. Accesul australienilor la internet este mult superior față de al egiptenilor ( 86% vs 46% ) ceea de
denotă încă odată infrastructura net superioară.

10
 Un mare dezavantaj între cele două țări este ca populația din Australia beneficiază de un sistem de
sănătate public bine pus la punct în detrimentul celor din Egipt care preferă să mearga la spitale private fiind
mai bine echipate si cozile sunt mai puține. Nu degeaba Australia aloca 10% din PIB sistemului de sănătate în
timp ce Egipt doar 3%.

Unul dintre avantajele Egiptului este ca cota maximă de impozitare este de 22% în schimb în
Australia fiind 45%. Cu cât cota este mai mica cu atât valoarea neta a salarului este mai mare. O cotă mare de
impozitare atrage după sine o mai mare pondere a oamenilor ce preferă să lucreze la negru. Cu toate ca taxele
sunt mai mici în Egipt, aceasta are o rata a șomajului de 12% fată de doar 5% în Australia ceea ce denotă că
sunt mult mai multe posibilități și oportunități de lucru in Australia.

Una dintre asemănări ar fi că ambele țări au acces la mare deci se poate practica comerțul naval
care la momentul actual este cel mai ieftin mijloc de transport.

11
 Bibliografie

1. https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/australia,egypt/
2. https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/australia/
3. https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/egypt/
4. https://www.mapsofworld.com/australia/location-map.html
5. https://www.mapsofworld.com/egypt/egypt-location-map.html
6. https://www.mylifeelsewhere.com/compare/australia/egypt
7. https://info.australia.gov.au/information-and-services/money-and-tax/financial-
regulation
8. https://rechtampunkt.at/de/home?
gclid=Cj0KCQjwqPGUBhDwARIsANNwjV7Q2YKz6RbhdSNCwxirNgiGAZ72tuVUBLVEJycssfiK
Y0n7Ua5OmfgaAqwTEALw_wcB
9. https://graphics.wsj.com/table/DoingBusiness

12