Elaborarea programului de producție într-o exploataţie

agricolă

Profesor coordonator: Student:

Conferenţiar univ. dr. DOBRE Iuliana seria

Cuprins
2
Cap.1. Programul productiei vegetale
Cap.2. Diagnosticul economico-financiar al exploataţiei agricole
I.1. Prezentarea exploataţiei agricole
I.2. Analiza potenţialului tehnico-productiv
I.3. Analiza forţei de muncă
I.4. Rezultatele economico-financiare
I.5. Analiza SWOT
I.6. Piaţa
II. Elaborarea programului de producţie
II.1. Prognozarea producţiilor medii
II.2. Optimizarea structurii de producţie
Cap.3. Programul de comercializare
Cap.4. Programul financiar

Capitolul 1 Funcția de previziune a managementului

3
 În acest program se concretizează întreaga producție prevazută a se obține din cultura
plantelor. În cazul unor unități mari (societăți comerciale etc.), programul reprezintă o
formalizare a ceea ce urmează să se facă în domeniul amintit. Alteori, și acestea sunt cele mai
numeroase cazuri, programul se regăsește sub forma unor reprezentări mentale, fără a fi prins
într-un document, în memoria unui calculator etc. Șeful unei exploatații familiale, de
exemplu, își formulează idei în legatură cu ceea ce și cât va cultiva, dar este puțin probabil că
le va da o formă concretă pe hârtie sau prin intermediul altor posibilități, ca să nu mai vorbim
de recurgerea la fundamentarea deciziilor, la corelarea producției cu factorii ce vor fi utilizați
și, mai departe, la estimări privind rezultatele economice posibile de obținut.
Intr-un fel sau altul, programarea există, ea trebuie desfășurată pe judecăți de valoare ,
astfel încât, urmărindu-se realizarea a ceea ce s-a programat, sa se ajunga la rezultate
economice pozitive. Programul cuprinde: structura culturilor (felul acestora si suprafata care
revine fiecareia), ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor (de
altfel, metodele de optimizare a structurii culturilor sunt prezentate în capitolul referitor la
sistemul de productie mentionat), productia medie prognozata (q ) si productia totala aferenta
fiecarei culturi (Q) si cheltuielile de productie totale si pe hectar.
Programul se fundamenteaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere)
a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. Resursele
se vor repartiza pe culturi în functie de solicitarile existente fata de fiecare (cultura), carora li
se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente
specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.
De altfel, în elaborarea programului se are în vedere “Modul de folosinta al terenului”,
care , în cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine
repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fânete naturale), ca
si posibilele modificari care vor interveni, în suprafata fiecareia, în perioada pentru care se
elaboreaza programul de productie, referitoare la:
• cresterea suprafetei arabile prin, de exemplu: arendarea de teren, introducerea, daca
exista posibilitati, în circuitul agricol a unor suprafete;
• diminuarea suprafetei arabile din diverse motive (scoaterea din circuitul agricol de teren
arabil, potrivit unor reglementari, sau retragerea din societatea agricola a unor membri).
Suma suprafetelor repartizate pe culturi, în urma procesului de optimizare, trebuie sa fie
egala cu suprafata totala arabila prevazuta în “Modul de folosinta al terenului”. Elaborarea
programului de productie ia în considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe
4
si, în special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit
nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura, si anume:
• îmbunatatirea structurii categoriilor de folosinta;
• executarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate (scarificare, evacuarea apei,
modelari si nivelari) sau pe pajistile naturale (curatirea de vegetatie lemnoasa, fertilizare etc.);
• situatia terenurilor amenajate pentru irigat, redata la societatile comerciale prin “Balanta
terenului irigat”, în care sunt prevazute suprafetele pe categorii de folosinta irigate, la
începutul anului, carora li se adauga noile puneri în functiune si se scad eventualele casari,
inclusiv programul de cultura pe aceste suprafete (reactia culturilor la irigatii este diferita);
• modul de asigurare a necesarului de samânta (NsI)
• asigurarea cu îngrasaminte, amendamente si pesticide ( insecticide, erbicide si
fungicide). Cantitatea de îngrasaminte, pe feluri ale acestora, pentru anul pentru care se face
programul (Capi), rezulta din tehnologiile culturilor (dupa ce s-au stabilit dozele convenabile
din punct de vedere economic si ecologic), acesteia i se adauga necesarul de astfel de
substante pentru culturile si suprafetele ce trebuie fertilizate, în anul amintit, pentru recolta
anului urmator (Caui), iar din suma lor se scade eventuala cantitate existenta în stoc (Sti),
obtinându-se necesarul total pe feluri de îngrasaminte (NtI
Elaborarea programului de productie are în vedere si cunoasterea directiilor de valorificare
a produselor, fiind evidenta legatura sa cu diversele componente (marketing, vânzare,
promovare etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .

Elaborarea programului productiei vegetale , în cazul societatilor care se ocupa si cu

cresterea animalelor, putând sa existe, totodata si alte activitati, va tine seama de legaturile
sale cu acestea, urmând sa se prevada cantitatile de produse care le sunt necesare pentru
furaje, pentru prelucrare etc. Gândind asupra nivelului, a structurii obiectivelor si a
elementelor de fundamentare a acestora, trebuie reflectat, în mod implicit, si asupra
satisfacerii cerintelor legaturilor dintre productia vegetala, productia din cresterea animalelor
si din alte componente ale domeniului de activitate. Fie ca se priveste dinspre programul
productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi are o anumita
succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata. În acest fel, se asigura un program coerent si
fundamentat, la nivelul societatii .

5
Cap 2. DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAŢIEI
AGRICOLE

I.1.Prezentarea exploataţiei agricole

Societatea agricolă S.C. Dănilă S.R.L. s-a constituit de către proprietarii de terenuri în
anul 2005. Situatia într-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru
cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului și de
recoltare.
Suprafața totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grâu, porumb, floarea-
soarelui și rapiță. Societatea deține echipament agricol modern cu eficienta maximă si dispune
de una din cele mai calificate echipe de management agricol din județul Prahova.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnică ( utilaje agricole,
magazii de depozitare a cerealelor-silozuri, mașini, tractoare) și de baza materială (seminte,
carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

I.2 Analiza potenţialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A SOCIETĂȚII

Structura organizatorică a societății agricole, de data recentă, răspunde obiecivelor

strategice privind organizarea activităților de producție agricolă. În cadrul organigramei se
observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor, iar pe urmatorul nivel
ierarhic conducerea administrativ executivă fiind asigurată de manager cu atribuții și
răspunderi specifice postului. Subordonați managerului general sunt directorul economic,
directorul tehnic si compartimentul de marketing. Pe următorul nivel întâlnim compartimentul
ecoonomico-financiar subordonat directorului economic și compartimentul de producție
subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are întocmită fișa postului în baza căreia își
desfașoară activitatea la fiecare loc de muncă (ferma, sector, compartiment functional). Forța
de muncă de care dispune societatea agricolă este formată din muncitori permanenți și din
asociații care doresc să participe la procesul de muncă.

AGA

Director economic Compartiment de marketing Director tehnic

Compartiment Compartiment de producție

Economico-financiar

F1- vegetală

F2- vegetală

6
 Dintr-un total de 100 de salariați, 80 sunt permanenți, în timp ce restul de 20 lucrează
sezonier.
Se observa ca 90 % din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar în ceea
ce privește gradul de îmbatranire, 10% reprezinta salariații peste limita de varstă.

STRUCTURA DE PRODUCȚIE

Între structura de producție și cea organizatorică trebuie să existe relații de legatură și

condiționare. Printr-o structură de producție eficientă, societatea devine competitivă pe piață.
Structura culturilor din societatea agricolă este specifică zonei de câmpie, societatea cultivând
doar culturi de câmp. În perioada analizată, terenul arabil de care dispune societatea a fost
repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crt Cultura Suprafata

H %
a
1 Grau 100 20,0
2 Porumb 150 30,0
3 Floarea-soarelui 100 20,0
4 Rapită 150 30,0
Total 500 100,0

POTENȚIALUL MATERIAL

Sistemul de maşini defineşte ansamblul utilajelor destinate realizării tuturor proceselor de

muncă prevăzute în tehnologia de producţie a unei culturi, ramuri de producţie agricolă sau a
unui produs determinat
Sistemul de maşini trebuie să asigure realizarea următoarelor cerinţe:
1. Să corespundă particularităţilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;
2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;
3. sa amelioreze conditiile de munca
4. sa sporeasca productivitatea muncii
5. sa amelioreze conditiile de munca
6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata
scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente

Nr Specificare Numar
crt
1. Tractoare, din care: 15
1.1 U 650 9
1.2 U 800 6
2. Plug PP 3-30 9
3. Semanatoare SUP 29M6 6
4. Semanatoare SPC 8M 8

7
 5. Disc GD 3.2 6
6. Remorca 2RB5A 9
7. Combina Sema 140 7

I.3. Analiza forţei de muncă:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normală a activitatii societatii se afla:
 Director general
 Sef de ferma
 Tehnician
.....

Structura fortei de munca:

Nr. crt Specificare Numarul Sex

feminin masculin
1 Total salariati 100 40 60
2 Salariati cu studii 90 40 50
superioare
3 Salariati aflati 10 5 5
peste limita de
varsta

I.4. Rezultatele economico-financiare

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr Indicatori Valoare
crt 2009 2010 2011
1 Stocuri 13 180 000 9 230 100 10 501 400
2 Active circulante 17 164 050 13 820 600 15 901 200
3 Active curente 28 156 050 15 820 300 16 601 400
4 TOTAL ACTIVE 58 500 100 38 871 000 43 004 000
5 Capitaluri proprii 130 350 300 16 660 400 20 130 800
6 Total datorii 90 390 400 13 100 450 15 670 580
7 Pasive curente 75 835 825 15 840 750 18 740 250
8 Cifra de afaceri 130 660 250 17 420 000 9 650 370
Productia vanduta 130 660 250 17 420 000 9 650 370
Venituri din vanzarea 0 0 0
marfurilor
Venituri din exploatare 130 660 250 17 420 000 9 650 370
Prestari servicii terti 0 0 0
9 Venituri financiare 0 0 0
10 Venituri exceptionale 0 0 0
8
 Total venituri 130 660 250 17 420 000 9 650 370
11 Cheltuieli pentru 110 540 230 12 150 320 7 440 410
exploatare
Cheltuieli cu servicii 38 060 820 1 950 580 770 400
prestate
12 Cheltuieli financiare 0 0 0
13 Cheltuieli exceptionale 0 0 0
Total cheltuieli 148 601 050 14 100 900 8 210 810
14 Profit brut 20 130 000 5 320 700 6 220 300
15 Impozit pe profit 3 220 800 851312 995248
16 Profit net 16909200 4469388 5225052
Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

1) Indicatori de lichiditate
 Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
 Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
Indicatori de solvabilitate
 Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
2) Indicatori de gestiune
 Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
3) Indicatori de rentabilitate
 Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100

Nr crt Indicatori Valoare

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
I INDICATORI FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate
-rata lichiditatii imediate 0.0525 0.2897 0.2881
-rata lichiditatii curente 0.2263 0.8724 0.8485
2. Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale 154.5% 33.7% 36.4%
-solvabilitate financiara 0.99 0.95 2.08
3. Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor 4.6 1.1 0.60
4. Indicatori de rentabilitate
-marja de profit 12.94% 25.65% 54.14%
-rata rentabilitatii resurselor
13.54% 37.73% 75.75%
consumate

9
Analiza indicatorilor economico-financiari.
Analiza SWOT

PUNCTE FORTE OPORTUNITĂȚI

-Situarea geografica in jurul municipiului
Ploiești
-Traversarea județului de catre doua coridoare
pan-europene (accesibilitatea transportului in
toate zonele țării- Moldova, Ardeal,
Muntenia, Dobrogea)
-Forta de munca bine instruita si calificata
disponibila la costuri minime
-Resurse naturale si materii prime variate
PUNCTE SLABE
-Integrarea europeană care va determina creșterea rolului pe
care judetul Prahova îl joacă în economia romanească prin
creșterea numărului de investitori
-Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor
-Asocierea între fermieri pentru cresterea profitabilitatii in
agricultura
-Posibilitatea practicării agriculturii ecologice
-Potential de dezvoltare a parcurilor industriale din jurul
orașului.
-Dezvoltarea unor relatii parteneriale cu municipiul
Ploiești
PERICOLE

-Probleme serioase cu saracia rurala, servicii -depopularea satelor şi îmbătrânirea populaţiei

sociale precare.
-Judet marcat exodul fortei de munca spre
zonele urbane (Ploiești, București)
-Lipsa infrastructurii de baza in mediul rural
ce impiedica dezvoltarea
industriala in afara orașelor
-legislaţie instabilă ce dezarmează iniţiativele private
-migrarea tineretului cu studii superioare şi lipsa de
interes pentru agricultură
-preţuri ridicate pentru achiziţionarea de maşini, utilaje
agricole, seminţe, îngrăşăminte, lucrări agricole

-Descresterea naturală a populatiei -lipsa unor facilităţi privind acordarea de credite cu

dobândă redusă, garanţiilor şi a perioadelor de graţie
-Slaba educație antreprenorială extinderea urbanistica a municipiului Ploiești.

I.6.Piața

Piata de desfacere este cea zonală, reprezentată de societățile care doresc o gama de
produse agricole de calitate superioară,obținute printr-o tehnologie de ultimă oră.
In privința produselor secundare, paiele, există oportunitatea ca acestea sa fie vândute
societăților zootehnice din zonă, în special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea
asternuturilor specifice cresterii puilor de găină în sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricolă sunt reprezentate de
societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate
superioară la un pret avantajos.
Produsul final și produsele secundare sunt vândute direct clienților amintiți, pe baza de
precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

10
 Existenţa în zonă a unui număr mare de societăţi comerciale interesate de produsele
agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producţiei
obţinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale
auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile
(combustibil, piese de schimb).

Furnizorii de materiale:
Nr Furnizor Produsul Cantitate Pret de vanzare
crt (%) (lei/kg)
1. Agrosen S.A. Samanta (grau , 100% 6000
porumb,floarea 5000
soarelui, rapiță) 12000
13000
2. PETROM SRL combustibil 100% 4500
3. AGRICOLA IMPEX SRL Erbicide,fundicide 100% 3500
4. FITOPLANT SRL Ingrasaminte 100% 7500
5. SAFKAR ROM SRL Piese de schimb 100% 3000

Clientii:Moara SRL
AGROBANAL SA
Boromir SRL
Panetone SRL

Concurenții: Agra Plan SRL

Cap.3. Programul de producție

3.1. Prognozarea productiei medii

Pentru a raspunde cerintelor pieței, societatea agricola Redias Redea trebuie sa-si organizeze
structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea
suprafetei de productie cu 100 ha, prin arendare.

Rezultatele de productie din ultimii ani:

-Kg/ha-
Cultura Anii
2005 2006 2007 2008 2009
Grau 3500 3900 4300 4400 4500
Porumb 3300 3350 3450 3580 3800
Floarea-soarelui 2800 3000 3100 3300 3300
Rapiță 3400 3450 3500 3900 3500

Dupa cum se poate observa producția crește de la an la an, motiv pentru care se foloseste
metoda mediilor mobile.
Evolutia productiei la grâu:
an 2005 2006 2007 2008 2009

11
kg/ha 3500 3900 4300 4400 4500
3500
3700
3900 3900
4100 4062,5
4300 4225 4187,5
4350 4312,5
4400 4400
4450
4500

Evolutia producției la porumb:

an 2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 3300 3350 3450 3580 3800

3300
3325
3350 3362.5
3400 3410
3450 3457.5 3470
3515 3530
3580 3602.5
3690
3800

Evolutia productiei la floarea-soarelui:

an 2005 2006 2007 2008 2009

kg/ha 2800 3000 3100 3300 3300

2800
2900
3000 2975
3050 3050
3100 3125 3118.25
3200 3187.5
3300 3250
3300
3300

Evolutia productiei la rapiță:

an 2005 2006 2007 2008 2009

12
kg/ha 3400 3450 3500 3900 3500

3400
3425
3450 3450
3475 3518.75
3500 3587.5 3581.25
3700 3643.75
3900 3700
3700
3500

In urma efectuarii calculelor se obtin urmatoarele rezultate:

Productia medie prognozata (kg/ha)

Cultura
Grâu 3470
Porumb 4187,5
Floarea-soarelui 3118.25
Rapiță 3581,25

3.2 Optimizarea structurii de productie

Structura de productie este definita prin felul si numarul ramurilor, prin proportiile dintre ele
si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.
Sub forma tabelara, structura de productie se prezinta astfel:
Nr crt Cultura                 Suprafata

        Ha      %
1 Grau 100 20

2 Porumb 150 30

3 Floarea­soarelui 100 20

4 Soia 150 30
Total 500 100

Optimizarea înseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru
aceasta se pot utiliza mai multe metode: metoda bugetului partial sa metoda programarii
liniare.
In continuare vom analiza metoda bugetului partial. Aceasta se utilizeaza in cazul in
care o cultura se inlocuieste cu alta, fara sa fie puse in discuție sistemul si aparatul de
producție (cheltuieli fixe raman la acelasi nivel).

13
 Se doreste a se inlocui cultura graului cu cultura de porumb. Pentru asta se utilizeaza
metoda bugetului partial.

Nr.
Specificari Simb U. Cultura Cultura care se
crt o înlocuită introduce în
l (floarea structură (rapiță)
soarelui)

1 Productia la q kg 2500 2500

hectar

2 Cheltuieli cu 3000
productia la ch lei 2000
hectar

3 Pretul de vanzare 1,5 1,2

pe kilogram p lei

Bugetul partial se reda sub forma urmaoare:

Pierderi Câștiguri

A.cheltuielile la hectar al culturii C.venituri de la cultura care se

care se introduce in structură introduce în structură 2500
(rapiță) 3000 lei lei
B.veniturile de la cultura înlocuită
D.cheltuielile la hectar ale culturii
(floarea soarelui) 1400 lei inlocuite 2000 lei

Total 4400 Total 4500

Pentru a decide asupra oportunitatii schimbarii se face diferenta :

(C+D)-(A+B)=(2500+2000)-(3000+1400)=10 lei (S)

Pentru că S >0 => că modificarea propusă este convenabilă, având astfel

un profit suplimentar.

Capitolul 4. Programul de comercializare

In vederea promovarii produselor, societatea participa la targuri nationale si internationale
cu caracter agroalimentar.
Livrarea produselor are loc pe baza de contract. Termenul de livrare este stabilit prin
contract si nu depaseste mai mult de 24 zile de la data incheierii contractului. Termenul de

14
plata este stabilit de comun acord de catre partile contractante si plata se poate face fie prin
banca, cash sau prin bilet la ordin.

Nr. Crt. Produs Beneficiar Cantitate(t) Pret vanzare Venitri totale

(Lei/kg)) (lei)
1 Grau SC. Boromir.Srl 347000 0.7 242900
2 Porumb SC. Moara SRL 628125 0,5 314062,5
3 Floarea SC. 311825 1,5 467737,5
soarelui AGROBANAL
SA
4 Rapiță SC. 537187,5 1,2 644625
Panetone.Srl
5 TOTAL 1824137 - 1 669 325 lei

Cantitatea totala=productia medie*suprafata

Venit= productia totala*pret de vanzare

Cantitatea totala (grau)= 3470 * 100= 347000 kg

Venit (grâu)= 347000 kg*0.7=242900 lei

Cantitatea totală(porumb)= 4187,5 *150=628125 kg

Venit (porumb)= 628125 kg*0.5= 314062,5 lei

Cantitate totala(floarea soarelui) =3118.25 * 100= 311825kg

Venit (floarea soarelui)= 311825 kg*1.5=467737,5 lei

Cantitate totala(rapiță) = 3581,25 * 150= 537187,5 kg

Venit (rapiță)= 537187,5 kg*1,2= 644625lei
Venit total= 242900 + 314062,5 + 467737,5 + 644625= 1669325 lei

Capitolul 5 Programul financiar

Programul financiar cuprinde in cazul de fata veniturile societatii, cheltuielile, profitul

si rata profitului.O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli,
care reflecta in final in expresie baneasca, activitatile de productie, de aprovizionare etc.

Nr. Indicatori UM Valoare

Crt.
1 Venituri Lei 1 669 325
2 Total cheltuieli din care: Lei 850 400
-cheltuieli materiale 250 600
-cheltuieli salariale 599 800
3 Profit total Lei 818925
4 Profit net Lei 687897
5 Rata profit lei 41,20 %

15
Inlocuirea culturii de porumb cu cea de rapiță conduce la cresterea substantială a profitului net
pentru anul 2011. Acest lucru demonstrează ca decizia de a înlocui cultura respectiva cu rapiță
s-a dovedit a fi profitabila.

16