PROIECT DE LECȚIE

Data: 24.05.2022
Școala: Şcoala Gimnazială” Matei Basarab”, Piteşti
Clasa: a VII-a A
Profesor: Vlăsceanu Elena-Corina
Obiectul: Limba română
Subiectul: Adverbul
Scopul: consolidarea deprinderilor de a analiza adverbul și extinderea cunoștințelor
legate de această categorie gramaticală;

Tipul lecției: de predare de noi cunoştinte (actualizarea cunoştintelor dobandite

anterior, transmiterea si insusirea de noi cunoştinte ).

COMPETENȚE GENERALE:
Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare:
-Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situații de comunicare monologată și dialogată;
-Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE:
- sesizarea corectitudinii / incorectitudinii gramaticale a unor forme lexicale;
- alcătuirea unor propoziții sau fraze corecte din punct de vedere gramatical;
-sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate;

CONŢINUTURI ASOCIATE:( OBIECTIVE OPERAŢIONALE)

– definirea si clasificarea corectă a adverbelor;
– recunoaşterea gradelor de comparaţie;
– identificarea funcţiilor sintactice ale adverbului;
– integrarea in structuri lexicale proprii a diferitelor adverbe;

RESURSELE ȘI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A. Resurse materiale: Limba și literatura română – manual clasa a VII-a;
– fișe de lucru;
– capacitatea de invaţare a elevilor;
– cunoştintele lor anterioare;
– caietele elevilor;
– tabla;

B. Resurse de timp - timpul de desfășurare: 50 minute;

METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, explicația, observația, analiza

gramaticală, exercițiul, problematizarea, învățarea prin descoperire;

MIJLOACE DIDACTICE: manualul, tabla, caietele elevilor, fișe de lucru ;

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂRII: activitatea individuală și activitatea

frontală.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:
- Evaluare frontală;
- Evaluare orală;

BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii în școală, Ed. Polirom,
Iași, 2001
2. Crăciun, Corneliu, Metodica studierii limbii și literaturii române în gimnaziu și
liceu, Editura EMIA, Deva, 2007;
3. Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești 2003
4. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală.
Ghid teoretico-aplicativ, Iași, Editura POLIROM, 1999;
5. DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura
UNIVERS ENCICLOPEDIC, București, 2005
 Desfășurarea activității instructiv-educative

I. Moment organizatoric – 1 minut

Se organizeză clasa și se asigură climatul necesar bunei desfășurări a activității.

II. Verificarea temei – 5 minute

Se verifică modul în care elevii au efectuat tema pentru acasă.
Prin sondaj, se solicită elevilor să citească răspunsurile. Se corectează eventualele
greșeli.
III. Captarea atenției: - 5 minute

Profesorul anunță elevii că astăzi vor studia o parte de vorbire neflexibilă.

Pentru a afla despre ce parte de vorbire este vorba, se va rezolva un rebus( anexa1)

Răspundeți întrebărilor pentru a afla subiectul lecției noastre!

Cum se numește modul personal care indică o acțiune reală, sigură?
Care este funcția sintactică a verbelor predicative?
La ce timp verbul exprimă o acțiune realizată după momentul vorbirii?
La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn?
Cum se numește timpul care indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii?
Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”?
Care din modurile nepersonale se recunoaște după terminația „-ând” /
„-ind”?
Care este forma verbului „iau” la infinitiv?

IV. Anunțarea subiectului lecției și a competenţelor (obiectivelor ): 2 minute

Vom afla împreună ce este ADVERBUL. Va trebui ca, la sfârșitul orei, să: (se anunță
competenţele ).
Profesorul scrie titlul pe tablă.

V. Dirijarea învățării: 20 de minute

Profesorul definește adverbul și explică titlul ( lat. adverbium – lângă verb, care
determină un verb)
Dictează definiția.
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determina un verb si arata
circumstanţele desfaşurării acţiunii.
Totuși adverbul poate să determine și un adjectiv sau alte adverbe.
Pentru a exemplifica profesorul scrie pe tablă enunțurile:

Au ajuns acolo.
Ne vedem curand.
Am scris bine.
Are o privire destul de ageră.
Ana a răspuns suficient de bine.

Profesorul face o schemă pe tablă, clasificând adverbele.

Clasificarea adverbelor după înțeles:
 adverbe de loc;
 de timp;
 de mod.
Acesta notează diverse adverbe pe tablă , solicitând elevilor să le utilizeze in
propoziţii şi să precizeze felul acestora.

-Acolo................................................
-Acum................................................
-Bine..................................................
-Incet.................................................
-Curând.............................................
-Târziu..............................................
-Repede............................................
-Niciodată.......................................

Clasificarea adverbelor după alcătuire:

 adverbele simple: des, abia , aşa, azi, sus;
 adverbele compuse: deloc, vreodată, după-masă, niciodată.

Se atrage atenția asupra ortografiei adverbelor compuse:

“Compunerea se poate realiza prin sudare perfectă : deasupra, rareori, oarecum,
niciodată, undeva, iarăși sau prin alăturare: azi-noapte, mâine-seară, după-masă, etc.”

Clasificarea adverbelor după origine:

 propriu-zise: abia, alene, apoi, azi
 prin derivare cu sufixe: -ește, -mente, -iș, -âș: târâș, bărbătește, furiș, vulturește,
realmente.
 prin schimbarea valorii gramaticale, explicându-se exemplele alese:
adj.-adv.: Este frumos. Cântă frumos.
subst.- adv.: Iarna a sosit. Iarna ninge.

Funcțiile sintactice ale adverbului:

Solicită elevii să scrie niște propoziții la tablă și să pună întrebările potrivite pentru a
afla funcția sintactică a adverbelor existente:

Să stăm strâmb și să judecăm drept.

Bunica vine mâine în vizită.

Aici locuiește prietena mea.

Nu am citit cartea de sus.
Profesorul le solicită elevilor să noteze in caiete funcţiile sintactice pe care le
îndeplineşte adverbul într-o propoziţie.

Profesorul atrage atenţia si solicită elevilor să noteze sub forma de observaţie că

unele adverbe nu au funcţie sintactică, fiind numite semiadverbe: chiar, doar, decât,
mai, măcar, nu, tot, şi etc.

Se anunță continuarea studierii adverbului, notându-se pe tablă subtitlul:

Gradele de comparație ale adverbului

Profesorul menţionează că gradele de comparaţie ale adverbului sunt aceleaşi ca ale

adjectivului.

Profesorul solicită elevilor să treacă adverbul BINE prin toate gradele de comparație.

Profesorul atrage atenția că unele adverbe, ca și adjectivele, nu pot avea grade de

comparație( acasă, aici, afară, împreună, mereu etc).

VI. OBŢINEREA PERFORMANŢEI ŞI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI -

15 minute

Se distribuie elevilor fișe de lucru, solicitându-se rezolvarea acestora.(Anexa 2,3)

VII. ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI: 2 minute

Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat lecția, se notează elevii
care s-au remarcat. Se dă tema pentru acasă:
Scrie o compunere gramaticală, de 10-12 rânduri, pe o temă la alegere:
Călătoria, Prietenia, Aventura în care să integrezi opt adverbe de diferite tipuri.
Transcrie adverbele şi precizează felul acestora.
 ANEXA 1-REBUS

1. Cum se numește modul personal care indică o acțiune reală, sigură?

2. Care este funcția sintactică a verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o acțiune realizată după momentul vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn?
5. Cum se numește timpul care indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se recunoaște după terminația „-ând” /„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la infinitiv?
 FIȘĂ DE LUCRU (ANEXA 2)

1. Analizați, după model, adverbele din enunțurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?

ieri – adverb de timp, funcție sintactică de complement circumstanțial de timp.

Maria vorbește prietenește cu toată

lumea.
...............................................................
...............................................................
A pus deasupra cărțile împrumutate.
...............................................................
...............................................................
Atunci am așezat acolo lucrurile care
nu-mi aparțineau.
...............................................................
...............................................................
Gherasim luase cizmele și căciula de
altădată.
...............................................................
...............................................................
Întotdeauna reușește să facă bine
lucrurile grele.
...............................................................
...
Mereu se comportă așa.
...............................................................
...............................................................
Aici va avea loc petrecerea.
...............................................................

2. Alcătuiți, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

femeie - __________________
tânăr - ____________________
viteaz - ___________________
țăran - ____________________
prieten - __________________
bătrân - ____________________
francez - ___________________
voinic - ____________________
cruce- _____________________
școlar - _____________________
real - ______________________
chior - ____________________
orb - _____________________
piept - _____________________

3. Treceți următoarele adverbe la toate gradele de comparație: târziu, repede,

încet, sus.
 ANEXA 3
ADVERBUL

1. Completează definiţia după ce analizezi exemplele de mai jos:

Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei
acţiuni, ..............., .................,şi împrejurarea în care are loc o....................... .
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. (împrejurarea în care are loc o acţiune/locul şi timpul acţiunii)

2. Grupează adverbele acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată,
oricum , în tabelul de mai jos:

adverbe de loc adverbe de timp adverbe de mod

3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului frumos din enunţurile:

Frumosul citeşte. .................................
Copilul frumos citeşte..........................................
Citeşte frumos.....................................................

4. Construieşte propoziţii în care cuvântul primăvara să fie, pe rând,

substantiv............................................................................................
adverb:................................................................................................

5. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B,

formând astfel , prin derivare, adverbe:

A a târî B –eşte......................................................................
Prieten - iş.........................................................................
Piept - âş.........................................................................
Actual -mente.................................................................

6. Treceţi adverbul repede din enunţul” Aleargă repede. „la toate gradele de
comparaţie învăţate la adjectiv:
Pozitiv...............
Comparativ- de superioritate........................................
 - de egalitate.............................................
- de inferioritate.........................................
Superlativ - relativ de superioritate..............................
de inferioritate................................
- absolut de superioritate.............................
de inferioritate...............................
7. Precizaţi funcţia sintactică pentru adverbele subliniate:
a. A mers până afară.

b. Mănâncă încet.

c. Mâine merg la munte.

d. Casa de acolo e a noastră.

 ANEXA 4( fişă suplimentară)

1. Subliniază adverbele din text:

Acolo, sus, zboară vulturii puternici. Ziua se rotesc lin.. Vara mergem la mare.

2. Grupeză adverbele din text după înţeles: .

adverbe de timp:..............................................................................................................

adverbe de loc:…………………………………………………………………………

adverbe de mod:………………………………………………………………………..

3. Precizează funcţia sintactică a adverbului vara.

…………………………………………………………………………………………
4. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul vara să aibă altă valoare morfologică decât cea
din text.

……………………………………………………………………………………………………

5. Imaginează-ţi că la finalul anului şcolar ai avut de prezentat online un discurs

care să conţină cât mai multe adverbe. Prin urmare, vei avea de redactat un text ce
vizează activităţile din timpul anului respectiv, folosind adverbe pe care va trebui să
le subliniezi.