UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINTE ALE EDUCȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DOMENIUL:PSIHOLOGIE
AN:II

Portofoliu
Bazele teoretice ale evaluării, evaluarea funcțiilor psihice.

Student: Cucu Margareta Coordonator Disciplină:

Prof. Univ. Dr. Roxana Maier

Arad 2021
 Opis Portofoliu:
(I)
1. Atenția distributivă - Praga
2. Atenția distributivă - ADS
3. Atenția distributivă - Romb
4. Atenția concentrată - Labirint
5. Atenția concentrată - Baraj
6. Scala de Depresie Beck - forma lungă
7. Scala de Anxietate STAI X1
8. Scala de Anxietate STAI X2
9. Scala de stimă de sine
10. Scala Holmes
11. Scala de percepție a stresului
12. Test de agresivitate Buss&Perry
13. Scala de agresivitate Yudowsky
14. SP13

(II)
Evaluarea psihologică a personajului Julian Mantle ( “Călugărul care și-a
vândut Ferrari-ul” de Robin S. Sharma).
 1.Atenția distributivă - Praga.

Testul a fost elaborat de către Institutul din Praga, preluat și adaptat de către
Prof. Dr. C. Bontila. Vizează studierea distribuirii, oscilației atenției și
determinarea nivelului dezvoltării spiritului de observație a subiectului. Timpul
de execuție este de 16 minute pentru o etapă ( coloanele I și II), urmat de un
minut pauză și încă 16 minute pentru urmatoarele etape. Testul este compus
dintr-un pătrat format din 100 de pătățele și foaia de răspuns ( 4 coloane și 25 de
rânduri). Punctajul se calculează pentru fiecare etapă în parte, evidentiind
scăderea sau mărirea posibilității distribuirii atenție, după care se calculează
punctajul total determinându-se nivelul de rezolvare a spiritului de observație.

Baremul orientativ:

Proba Grupa de control Corecte

V …-76

IV 75-63

PRAGA III 62-55

II 54-46

I 45- ...
Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 91 de semne parcurse. Acest rezultat clasându-l
pe subiect în grupa V.
 2.Atenția distributivă - ADS

Ads - ul este proba ce vizează distributivitatea atenției, concentrare, cât și

mobilitatea subiectului. Această probă are limită de timp, timpul de execuție
fiind de 10 minute. Itemii acestei probe sunt echivalentul numărului de
răspunsuri corecte.

Baremul orientativ:

Proba Grupa de control Viteza Corecte

V …-35 -

IV 34-33 1

ADS III 32-27 0.99-0.93

II 26-22 0.92-0.84

I 21-... 0.83-...
 Interpretare: Subiectul a parcurs un total de semne corecte de 36 de semne.
Un semn barat greșit și 0 semne corecte omise. Astfel, subiectul la această
probă s-a calificat în grupa V la viteză ( 3,6), iar la exactitatea probei situându-
se în grupa a III-a ( 0,97).
 3.Atenția distributivă - Romb.

Această probă vizează distributivitatea atenției, concentrarea, cât și

mobilitatea subiectului. țimpul de excuție al acestei probe este de 5 minute, iar
itemii testului sunt numărul răspunsurilor corecte.

Barem orientativ:

Proba Grupa de control Corecte

V 9

IV 8

ROMB III 7-6

II 5-4

I 3-...
 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 7 răspunsuri corecte. Acest rezultat clasându-l
pe subiect în grupa a III -a.
 4.Atenția distributivă - Labirint. Proba IV

Proba aceasta vizează distributivitatea atenției concentrate, mobilitatea

subiectului. Timpul de execuție al acestei probe este de 5 minute. Proba este
compusă din 2 coloane, prima coloană formată din 10 itemi, iar cea de a doua
din 25 de itemi.

Barem orientetiv:

Proba Grupul de control Corecte

V 25-24

IV 23-21

LABIRINT III 20-17

II 16-14

I 13-...
 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 21 de răspunsuri corecte. Acest rezultat
clasându-l pe subiect în grupa a IV -a.
 5.Atenția concentrată - Baraj

Testul se aplică de la 7 ani până la adulți. Această probă vizează atât atenția
cantitativă, cât și cea calitativă. Pentru determinarea aspectului cantitativ al
atenției se ia în considerare suma ( totalul) semnelor barate corect. Pentru
aprecierea calității se aplică formula:
TB-(E+O) / TB
TB= total semne posibil corecte pentru cât a lucrat subiectul
E= Semne barate greșit
O= Semne corecte omise
Timpul de execuție al probei este de 10 minute.
Barem orintativ:

Proba Grupa de Viteza Exactitatea

control

V …-35.1 …-0.99

IV 35.0- 27.8 0.98

BARAJ III 27.7-20.8 0.97-0.95

II 20.7-16.9 0.94-0.91

I 16.8-... 0.90-...
 Interpretare: Subiectul a parcurs un total de semne corecte de 364 de semne,
0 semne barat greșit și 3 semne corecte omise. Astfel, subiectul la această probă
s-a calificat în grupa a IV-a la viteză ( 36,1), iar la exactitatea probei situându-se
în grupa a III-a ( 0,99).
 6.Scala de depresie Beck

Inventarul Beck este un prototip al scalelor de auto-evaluare (self-rating).

Scala BDI a fost dezvoltată de Beck și Colab. (1961) ca un chestionar care este
destinat să evalueze severitatea simptomelor 8 depresive. Este compus din 21
simptome (itemi) care fiecare este evaluat în patru grade de severitate, de la 0
absent la 3 foarte sever, fiecărui grad corespunzându-i o întrebare iar subiectul
este invitat să aleagă acea întrebare a căror răspuns i se potrivește cel mai bine.
Aceasta înseamnă ca inventarul Beck contine un total de 84 întrebări. Cele 21
simptome au fost alese din simptomatologia comuna a tulburarilor depresive si
din literatura psihiatrică: dispozitia depresiva, pesimism, sentimentul eșecului,
lipsa de satisfactie, sentimente de vinovăție, sentimentul pedepsei, auto-dezgust,
autoacuzare, dorințe autopunitive, plans, iritabilitate, retragere socială,
nehotarare, modificarea imaginii de sine, dificultăți in munca, tulburări de
somn, fatigabilitate, pierderea apetitului, pierderea în greutate, preocupări
somatice, pierderea libidoului.
Pentru obținerea scorului final se adună cifra pusă în fața răspunsului
subiectului. Scorurile pot fi cuprinse între 0 și 63.\
Timpul de execuție al acestei probe este fără limită de timp.

Absența depresiei 0-15

Depresie ușoară 16-31

Depresie moderată 32-47

Depresie intensă 48-63

 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 21 de puncte, astfel situându-l în categoria “
Depresie ușoară”.
 7.Scala de anxietate STAI X1

Numită și Stare-Trăsătură de Anxietate a lui Spielberger, a fost dezvoltată de

cercetătorul cu același nume, Spielberger și colaboratorii săi, în anul 1970.
Aceasta măsăoară starea și trăsătura de anxietate a subiectului. Scala cuprinde
20 de itemi care evaluează cum se simte subiectul “ acum/ în acest moment.
Timpul de execuție al acestei probe este fără limită de timp.
La această probă răspunsul final poate fi cuprins între 20-80 astfel:

Nivel scăzut al anxietății 20-40

Nivel moderat al anxietății 40-60

Nivel crescut al anxietății 60-80

 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 46 de puncte, astfel situându-l în categoria
“Nivel moderat al anxietății”.
 8.Scala de Anxietate STAI X2.

Această scală este cea de-a doua parte a scale Stare-Trăsătură de Anxietate a lui
Spielberger. Aceasta măsoară starea și trăsătură de anxietate a subiectului și se
realizează fără un timp impus. Această scală cuprinde 20 de itemi care
evaluează cum se simte subiectul “în general”. La această probă răspunsul final
poate fi cuprins între 20-80 astfel:

Nivel scăzut al anxietății 20-40

Nivel moderat al anxietății 40-60

Nivel crescut al anxietății 60-80

 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 56 de puncte, astfel situându-l în categoria
“Nivel crescut al anxietății”.
 9.Scala de stimă de sine

A fost proiectată în 1965 de către Morris Rosenberg. Această este cea mai
frecvent utilizată și cea mai cunoscută pentru evaluarea nivelului stimei de sine.
Nu se realizează înttr-un interval de timp impus. Testul cuprinde 10 întrebări,
evaluate folosind o scală de la 1 la 4 ( 1= sunt în total dezacord, 2= nu sunt de
acord, 3= de acord, 4= foarte de acord). Scorul se calculează adunând numărul
dat de subiect.
La această probă răspunsul final poate fi cuprins între 10 - 40 astfel:

Stimă de sine scazută 10 - 20

Stimă de sine moderată 20 - 30

Stimă de sine scăzută 30 -40

 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 26 de puncte, astfel situându-l în categoria
“Stimă de sine moderată”.
 10.Scala Holmes.

Realizată în 1967 de către Holmes și Rahe. Această scală urmărește

schimbările semnificative în existența individului. Proba nu are limită de timp.
Scala este compusă din 43 de întrebări, cu diferite punctaje fiecare. Scorul se
calculează prin însumarea valorilor date în ultimul an.
La această probă răspunsul final poate fi cuprins între 0 - +301 astfel:

Nesemnificativ 0 - 150

Criză ușoară de viață 151 - 200

Criză medie de viață 201 - 300

Criză majoră de viață 301 - +...

 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 227 de puncte, astfel situându-l în categoria
“Criză medie de viață”.
 11. Scala de percepție a stresului

Testul a fost elaborat de Levenstein și colaboratorii săi, în anul 1993 și

vizează stabilirea nivelului de stres perceput. Scala este compusă din 30 de
afirmații, care trebuiesc cotate cu un număr de la 1 la 4 (1= Aproape niciodată,
2= Câteodată, 3= Adeseori, 4= Aproape niciodată).
Proba nu are limită de timp.
La această probă răspunsul final poate fi cuprins între 30 - 120 astfel:

Stres redus 30 - 60

Stres moderat 61 - 90

Stres crescut 91 - 120

Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 55 de puncte, astfel situându-l în categoria
“Stres redus”.
 12.Test de agresivitate Buss&Perry

Chestionarul lui A.H. Buss Si A. Perry, a fost realizat în anul 1992. Scala
cuprinde patru factori: agresivitatea fizică, agresivitatea verbală, furie și
ostilitate. Proba nu are limită de timp și cuprinde 29 de întrebări care sunt
evaluate pe o scală Likert cu 5 puncte ( 5= întrutotul, 4= în mare măsură, 3= nu
știu, 2= în mică măsură, 1= deloc). Scala furnizează un scor total pentru
agresivitate, obținut prin adunarea scorurilor pentru fiecare item de la cei patru
factori și un scor total pentru fiecare factor al agresivității.
Pentru instrumentul total minim este 29 și nivelul maxim 145. Pentru
subscala agresivitate fizică, nivelul minim este 10 iar nivelul maxim este 40;
pentu subscala agresivitate verbală, nivelul minim este 5 iar nivelul maxim este
25; pentu subscala furie, nivelul minim este 7 iar nivelul maxim este 35; pentru
subscala ostilitate, nivelul minim este 8 iar nivelu maxim este 40.
 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 11 puncte pentru factorul agresivitate fizică,
agresivitate verbală și furie, astfel nivelul său rezultând a fi scăzut.
Subiectul a obținut un scor de 24 puncte pentru factorul agresivitate astfel
nivelul rezultând a fi mediu.
 13.Scala de agresivitate Yudowsky

Întocmită de către Silver, J. M. și Yudofsky, S. C. în anul 199, scala de

agresivitae și evaluează nivelul comportamentuli agresiv. Acest test nu are
limită de timp. Conține patru comportamente agresive: agresivitate verbală,
agresivitate fizică împotriva obiectelor, agresiune fizică împotriva sinelui și
agresiune fizică împotriva celorlalți.
Fiecare categorie de agresiune conține declarații care descriu patru
niveluri de severitate. Scorul se realizează adunând punctajul din fiecare
categorie, mai apoi adunând toate punctajele pentru rezultatul final.
 Interpretare:
Subiectul a obținut un scor de 5 puncte pentru factorul agresivitate verbală și
agresivitate fixică împotriva obiectelor, astfel subiectul încadrându-se în
categoria “ Agresivitate moderată”.
Subiectul a obținut un scor de 4 puncte pentru factorul agresivitate fizică
împotriva propriei persoane, cât și împotriva altora, astfel subiectul încadrându-
se în categoria “ Agresivitate redusă”.
Agresivitatea total generală al acestui subiect fiind de 18 puncte, astfel
subiectul încadrându-se în categoria “ Agresivitate moderată”.
 14.SP13

Numit și Tendințe dezadaptive ale personalității - TDP, chestionarul SP13

vizează manifestarea patologică a tendințelor personalității. țestul acesta nu are
limită de timp și eeste compus din 130 de întrebări, unde răspunsul este DA sau
NU. Rezultatul acestui chestionar se realizează numărând răspunsurile cu Da și
cele cu NU. după modelul dat.

Etalon Orientativ:

I II III IV V

10 9-8 7-3 2-1 0

Interpretare:

1. Scala de validitate/ onestitate - Subiectul a obținut un scor de 2 puncte (se

încadrează în grupa de control IV )
2. Antecendente psihosociale - Subiectul a obținut un scor de 2 puncte (se
încadrează în grupa de control IV).
3. Scala Psihasteniei - Subiectul a obținut un scor de 5 puncte (se încadrează în
grupa de control III).
4. Scala Depresiei -Subiectul a obținut un scor de 1 punct (se încadrează în
grupa de control IV).
5. Scala de Imaturitate, labilitate - Subiectul a obținut un scor de 7 puncte (se
încadrează în grupa de control III ).
6. Scala Schizotmiei - Subiectul a obținut un scor de 5 puncte (se încadrează în
grupa de control III).
7. Elemente de paranoia - Subiectul a obținut un scor de 5 puncte (se încadrează
în grupa de control III).
8. Scala de Isterie - Subiectul a obținut un scor de 2 puncte (se încadrează în
grupa de control IV).
9. Scala de Psihopatie - Subiectul a obținut un scor de 1 punct (se încadrează în
grupa de control
10. Nivelul Înțelegerii verbale -Subiectul a obținut un scor de 2 puncte (se
încadrează în grupa de control IV).
11. Rezistență la frustare - Subiectul a obținut un scor de 5 puncte (se
încadrează în grupa de control III).
12. Scala de Echilibru Emoțional - Subiectul a obținut un scor de 9 puncte (se
încadrează în grupa de control II ).
13. Motivația - Subiectul a obținut un scor de 4 puncte (se încadrează în grupa
de control III).
 II. Evaluarea psihologică a personajului Julian Mantle
“Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul” de Robin S. Sharma.

● Nivelul subiectiv- emoțional.

Julian era un om dur, perseverent, perfecționist și dispus să muncească 18 ore pe zi
pentru succesul pe care îl considera menirea sa. Era în concurență cu el însuși, era
hotărât să facă lucrurile în felul său și îi plăcea să regizeze spectacole în sala de
judecată. Însă, Julian, pus acum față în față cu moartea, pleacă să descopere adevăratul
sens al existenței pe pământ. Timp de trei ani, a străbătut ținuturile mistice ale Indiei
în căutarea propriei persoane, conectându-se cu natura pentru a desluși care este
sensul vieții sale. După această perioadă el fiind cu totul o altă persoană. Devenise o
persoană cu o pace profundă, plin de vitalitate și energie, căuta bucuria prin
interacțiune cu oamenii.

Pentru a determina nivelus subiectiv-emoțional aș aplica următoarele teste: Scala

de atitudini disfuncţionale (Dysfunctional Attitudes Scale); Chestionar de cognitiv-
emoţional CERQ.

● Nivelul cognitiv.
Caracterizat a fi o persoană cu studii superioare, un avocat desăvârșit, excelând în
profesia sa, afaceri. Toate acestea aducându-i un rezultat cu un succes extraordinar pe
plan material, urmând succesul pe plan spiritual.

Pentru a determina nivelus subiectiv-emoțional aș aplica următoarele teste:

PERFECTIONISM; Chestionar de cognitiv-emoţional CERQ.

● Nivelul comportamnetal.
Din avocatul dur, fără timp pentru propria persoană, nezâmbitor, mohorât și
plictisit de viață “Obosisem să trăiesc viața ca și cum aș fi fost mereu atacat”, axat
doar pe carieră, Julian se schimbase radical după cei trei ani în India, astfel el devenise
un bărbat zâmbitor, “o prezență aproape divină”, un om darnic ce-și dorea a împărtăși
bucuria lui cu ceilalți, de a-i încuraja, de a-i ajuta pe oamenii în nevoie.
Pentru a determina nivelul comportamental aș aplica următorul test: Evaluarea
funcţionării eu-lui.
 ● Nivelul psiho-fiziologic.
Din perspectiva psihologică s-a dovedit a fi un om puternic, care reușise să
izbândească lupta cu acel accident. Se hotărâse să cunoască spiritualitatea deoarece
lumea Dreptului nu doar că l-a obosit fizic, psihic, emoțional, dar și spiritual. S-a
ridicat de “jos”, a început de la 0 din nou și asta pentru a se descoperi.
Pentru a determina nivelul acest nivel aș aplica următorul test: “Openness to
Experience”

● Nivelul de personalitate.
Julia era considerat un tip de personalitate caracterizat de competiție, preocupat de
a face cât mai multe într-un timp limitat, impuls excesiv spre acțiune și dificultate de a
se relaxa. Toate aceste caracteristici schimbându-se, iar noile caracterstice ce-l
definesc acum ca om sunt: bunătatea, înțelepciunea, dorința de a face bine celor din
jur, de a dărui pace, de a fi alături de oameni pentru a-și găsi liniștea sufletească, toate
aceste oferinu-le din propria-i dorință, fără răsplată.
Pentru a determina acest nivel aș aplica următorul test: EMPATHIC CONCERN

● Nivelul de relaționare.
“Vechiul” Julian era axat doar pe carieră, mai puțin sau chiar deloc spre
relaționare, nu era un familist, prieten, sau un spiritual, însă noul Julian iubea să
relaționeze, cu el, cu oamenii din jur, dar cel mai frumos, cu Dumnezeu “Adevărata
bucurie vine prin cuoașterea lui Dumnezeu”. „A asculta pe cineva cu atenţie este unul
dintre cele mai bune moduri de a arăta respect şi de a construi o relaţie profundă.
Oamenii nu mai au timp, răbdare să asculte. Ascultaţi cu interes real ce au ceilalţi de
spus şi veti vedea două lucruri: veţi înţelege corect ce au de comunicat şi în plus veţi
câştiga aprecierea, respectul, prietenia şi chiar şi dragostea lor. ”

Pentru a determina nivelul comportamental aș aplica următorul test: The

Relationship Structures(ECR-RS) (http://researchcentral.ro/index.php?
action=listateste&ID=630 ).