Sunteți pe pagina 1din 1

Gestiunea financi ara poate fi definita ca un ansamblu de decizii, operatiuni si modalitati de organi zare a activi tatii financi are

n vederea procurarii si utilizarii capitalurilor n scopul obtinerii, repartizarii si utilizarii ct mai eficiente a profiturilor ntreprinderii. Managementul financi ar, n aceast accep iune, se poate defini ca fiind un subsistem al managementului general al firmei, avnd ca scop asigurarea resurselor financiare necesare, alocarea i utilizarea lor profitabil , cre terea valorii fi rmei, dezvoltarea, consolidarea i si guran a patrimoniului acesteia, ndeplinind un rol activ, pornind de la resursele financi are mobilizabile n stabilirea obiecti velor strategi ce i tacti ce ale fi rmei i n controlul i evaluarea ndeplinirii acestora. Functiile managementului financi ar:Previ ziunea financi ar Organizarea financi ar Coordonare a financi ar Antrenarea financiar Controlul i evaluare a financi ar Pr. 1 Act.A=2.000u.m. Val. Nominal =1000u.m. Privilegiu dividend A = 10% Act. B=800 actiuni. Profit l a sf. anului= 850.000u.m Total dividente=30% din profit. Rezolvare: 1. 850000*0,30=255.000 um. pentru distribuirea dividentelor 2. 1000*0,10=100 dividend unitar cat. A 3. 2000*100=200.000 di vidend total cat. A 4. 255.000-200.000=55.000 um. di vid. Total B 5. 55.000/800=68,75 div. Unitar B Pr.2 Rata de actualizare (rata dobinzii) i = 14%
P r A B I n ves t 0 CI 29.30 0 38.40 0 I n tra ri de mi jloa ce fi xe (CF)

24.

25. 26. 27. 28.

29. 30.

31. 32. 33. 34. 35.

36. 37. III


5.630 9.650

I an
8.750 8.200

II
7.345 9.500

IV
7.575 10m ii

V
9.070 5.100

To t. in tra ri 38.37 0 42.45 0

38. 39.

a)A-I+2+3+4=29.300 term de re cuperare 4 ani. B-I+2+3+4=37.350 4 ani si 2,47 luni (75 zile) term de re cuperare 38.400-37.350=1050 X=(1050*12 luni)/5.100=2,47 luni X=(1050*365)/5.100=75 zile n b) VAN (Surplusul)(Valoarea Actualizata Neta) =-CI+(CF/(1-i) ) 2 3 VAN A =-29.300+(8.750/(1+0,14)) + (7.345/(1+0,14)+ (5.630/(1+0,14) + ) 4 (7.575/(1+0,14)+ =-2974 <0 VAN B =38.400+(8.200/1+0,14) + . = -8.800 <0 Reiese ca nici un proiect nu este avantajos pe 5 ani. c) IP(indicele profitabilitatii)=1+(VAN/CI) IP A =1+(-2.977/29.300)=0,9-- -0,1 pierderi l a fiecare leu investit. IPB =1+(-8.800/38.400)=0,8 -0.2 pierderi l a o u.m. -d) (RRC)Rata rentabilitatii contabile RRC=(Profit/2)/(CI/nr. de ani) RRC A=(9.070/2)/(29.300/5)=0,7 <1 RRC B=(4.050/2)/(38.400/5)=0,26 <1 Ambele proiecte nu sunt acceptate din cauza ca RRC < 1. A este mai avantajos ca e mai aproape de 1. Pr.3 In. Pune in functiune un utilaj a carui valoare de inventar este 15.400 u.m. Valoarea ramasa probabil a 950. Durata de functionare utila 5 ani. Norma uzurii-20%. Nr. Val. de Uzura Uzura cumulata Val. de ani intrare anual a bilant 1=val. util 2 3= E2 4=1-3 1 15.400 2.890 2.890 12.510 2 15.400 2.890 5.780 9.620 3 15.400 2.890 8.670 6.730 4 15.400 2.890 11.560 3.840 5 15.400 2.890 14.450 950 Val. uzurabil a = 15.400 -950=14.450 Uzura anual a=Val. uzurabil a/nr.ani Uzura anual a=14.450/5=2.890 Pr. 4 In. a pus in f. un util aj cu val. de inventar -10.700 lei. Val. ramasa probabila 850 lei. Durata de f. util a 5 ani. Util ajul are capacitatea de a fabri a 85.000 piese. c In. a produs Coloana 2 Nr. Valoarea Nr. piese Uzura ani de intrare produse anual a

40.

41. 42.

43.

44. 45.

46.

47.

48.

49.

50.

51. Uzura cumul ata Val. de bilant 5=1-4 9.080 6.740 3.020 1220 850

1=val. util 2 3= 4= E3 2*(0,12) 1 10.700 13.500 1.620 1.620 2 10.700 19.500 2.340 3.960 3 10.700 31.000 3.720 7.680 4 10.700 15.000 1.800 9.480 5 10.700 6.000 720 10.200 Val. uzurabil a = 10.700 850 = 9.850 Coef=( V.uzurabila/VPF total)=9.850/85.000=0,125 u.m. l a o piesa

52.

53.

54. 1. 2. 3. Situati a neta a intreprinderii reprezinta:activul net alentitatii neangajat in datorii Situati a neta apare atunci cand:capitalurile imprumutate sunt mai mari decat cap.proprii Fondul de rulment reprezinta:parte a din capitaluri cu un grad de exigibilitate sl ab ce serveste finantariielementelor de activ cu un gra de d lichiditate suficient de scazut Fondul de rulment net reprezinta:diferenta de cap.permanente ramasa dupa finantarea acti velor imobilizante destinata finantarii acti velor ci rculante cu caracter de permanenta Scaderea fondului de rulment este determinta de:scaderea capitalurilor permanente si de cresterea imobilizarilor nete Cresterea fondului de rulment este determinta de:cresterea capitalurilor permanente si de reducere a imobilizarilor nete Fondul de rulment propriu pune in evidenta:influenta structuri i de finantare asupra constitui rii sale, adica masura in care se asigura echilibrul financi ar prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financi ara al intreprinderii Nevoia de fond de rulment din exploatare, depinzand de marimea cifrei de afaceri are un caracter:are un caracter sezonier Nevoia de fond de rulment poziti va semnifica un:surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi imobilizate. Nevoia de fond de rulment negati va arata:un surplus de resurse temporare fata de capitalurile circul ante, necesi tatile temporare fiind mai mi ci decat resursele temporare ce pot fi mobilizate; Echilibrul financi ar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:imobilizari brute si nevoia de fond de rulment global a Cresterea necesarului de fond de rulment poate ave a loc prin:scaderea creantelor fata de clienti sau prin crestere a datoriilor catre furnizori. Reducerea necesarului de fond de rulment poate avea loc prin:cresterea datoriilor catre furnizori sau reducerea stocurilorde materii prime. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:variati a acti velor ci rculante(inclusiv cele de trezorerie) Trezore ria neta pozitiva reprezinta:un echilibru financiar l a nivelul intreprinderii Trezore ria neta negativa reprezinta:limi tare a autonomiei financi are a intreprinderii Trezore ria este informatia cheie deoarece:asi gura cunoasterea modului de finantare al activi tatii intreprinderii si pe baza acesteia se determina indicatorii necesari Cash-flow-ul pozi tiv reprezinta:o imbogatire a activului real Cash-flow-ul negativ semnifi ca:o diminuare a capaci tatii de autofinantare a investitiilor, o saracire a activului real In categori a veniturilor financiare se cuprind:venituri din investitii financi are cedate, venituri din diferente de curs valutar,venituri din dobanzi, al te venituri financi are In categori a veniturilor de exploatare se cuprind:venituri din producti a de imobilizari, venituri din subventii de exploatare,venituri din vari atia stocurilor, alte venituri de exploatare. In categori a cheltuielilor de exploatare se cuprind:cheltuieli privind stocurie, cheltuieli privind lucrarile executate si servi ciileprestate, cheltuieli cu alte impozi te si taxe, cheltuieli privind sal ariile In categori a cheltuielilor financ are se cuprind:cheltuieli privind investitii i financi are cedate, cheltuieli privind diferentele decurs valutar, cheltuieli privind dobanzile, al te cheltuieli financi are.

55.

56.

4.

57.

5. 6. 7.

58. 59. 60.

8. 9. 10.

61.

62.

63.

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

64. 65. 66.

67. 68. 69. 70.

18. 19. 20.

In categori a veniturilor extraordinare se cuprind:venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt cl ar diferite deactivi tatile curente ale intreprinderii, care nu se repeta in mod frecvent si suntprovocate de cal ami tati natural Rezultatul financi ar al exercitiului se determina ca:diferenta intre veniturile financi are totale si cheltuielile cheltuielile financi are totale. Valoarea adaugata se cal culeaza astfel:producti a stocata+producti a vanduta+ prod imobilizata+ adaos com-consumul de l a terti Rezultatul curent al exerci tiului cuprinde:rezultatul de exploatare si rezultatul financi ar Contul de rezultate sinteti zeaza:sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din acti vitatea de exploatare, financi ara si extraordinara Contul de rezultate se u tilizeaza pentru:determinarea rezultatului exercitiului Tabloul soldurilor inte rmediare de gestiune are l a baza:constructi a in trepte a indicatorilor valori ci, porninid de la cel mai cuprinzator si pina la cel mai sinteti c Rata de rentabilitate economi ca este dependenta de:structura capitalurilor intreprinderii Structura de finantare se stabileste ca raport intre:capital permanent si capital imprumutat Analiza ri scului de faliment se reali zeaza:in maniera stati ca si dinami ca Analiza ri scului de faliment in maniera stati ca se bazeaza pe studiul:studiul bilantului si notiunea de fond de rulment Masura rentabilitatii unei intreprinderi este data de:un si stem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efecteleeconomice si financi are obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor Rata ex cedentului brut de exploatare ofera:o apreciere global a asupra rentabilitatii brute a capitalului investi t Tabloul fluxurilor dupa teori a financi ara separa fluxurile financi are in:fluxuri reale si fluxuri financiare Operatiunile generatoare de incasari si pl ati l a ni velul intreprinderii sunt:operatiunile de gestiune si de capital Tipurile de bugete din sistemul planifi carii financi are sunt:bugete de orientare general a, bugete anuale si bugete de trezorerie bil antul previzional si contul de rezultate Previziunea vanzarilor se poate face pe baza:tehnicilor cantitative de extrapolare a tendintelor observate in evolutia anterioara a vanzarilor si pe baza tehnicilor cali tati ve de analiza a vari abilelor care determina marime a vanzarilor si valoarea lor in anul de pl an Bugetul de trezorerie, functie de modali tatile de luare in calcul a incasarilor si pl atilor poate fi:buget brut si net de trezorerie Ex cedentul previzional al trezorerie poate proveni, fie din:fondul de rulment prea mi c determinat de angajarea unor datorii financi are petermen lung fara o ntrebuintare imediata Acti vitatea trezorierului, in stabilirea previziunilor de finantare poate fi sintetizata in urmatoarele directii principale:evaluarea costului real al fiecarui credit, n functie de durata de folosinta si de stabilire a unei ierarhizari a mprumuturilor; cuantifi carea efectelor disponibile dupa natura lor; selectionarea surselor de finantare care genereaza cel mai redus cost al finantarii Instrumentele de realizare a previziunii financi are sunt:bugetele intreprinderii Fluxurile de trezore rie desemneaza:totalitate a intrarilor si iesi rilor de lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la vedere si cvasilichiditati acele plasamente pe te rmen scurt foarte li chide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de li chiditate si a caror valoare nu ri sca sa varieze in mod semnificativ In optimizarea marimii stocurilor se poate alege o anumita politica de gestiune:de prudenta fata de risc, o politi ca de asi gurare a unui stoc mediu desiguranta; o politi ca e chilibrata Gestiunea ci clului de exploatare este ce a mai i mportanta sectiune a gestiunii financi are, importanta acesteia fiind data de:ponderea ridi cata a activelor ci rcul ante n bil ant, de gradul ridi cat de rentabilitate pre cum si de reflectarea imediata asupra si tuatiei financi are a ntreprinderii Pentru gestiunea ci clului de exploatare distingem in intreprinderi trei politici de gestiune cu efecte diferite asupra rentabilitatii si a ri scului:o politica agresiva, o politica defensiva, o politica intermediara Stocurile reprezinta, din punct de vedere fizi c: canti tatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a ci clului de exploatare pentru a asi gura desfasurarea continu si ri tmi ca a activi tati de exploatare lor Stocurile reprezinta, din punct de vedere financi ar:alocari de capital ce nu pot fi re cuperate pana ce ele nu parcurg intre g ci clul de exploatare si sunt valorifi cate prin vanzarea si ncasarea produselor, lucrarilor si servi ciilor realizate in intreprindere Politica agresiva, utilizata ca procedeu in gestiunea ci clului de exploatare, presupune: ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe rentabilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de li chiditate a acti velor ci rculante Politica defenesiva, utilizata ca procedeu in gestiunea ci clului de exploatare, este:o politi ca de aversiune fata de risc, i armanage rii prudenti nu accepta riscul rupturii de stoc chiar si n detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afe ctata de costuri suplimentare ale prudentei in asi gurare a stocurilor Politica inte rmediara, utilizata ca procedeu in gestiunea ci clului de exploatare:presupune realizarea cifrei de afaceri prin echilibrarea relatiei rentabilitate - risc si sincronizare a perfecta dintre scadentele activelor si pasi velor pe te rmen scurt In gestiunea ci clului de exploatare armonizarea relatiei rentabilitate sc se -ri realize aza: n cadrul echilibrului dintre necesarul de acti ve circul ante si sursele de finantare a acestora. Gestiunea activelor circul ante urmareste:reali zare a unui nivel minim de active ci rculante, eliminare a rupturii de stoc, a lipsei de lichiditate, diminuarea costurilor de exploatare, cresterea rentabilitatii Gestiunea pasivelor ci rcul ante urmareste:realizarea celui mai redus cost al procurarii capitalului necesar, permanentasurselor de finantare, autonomi a financi ara a ciclului de exploatare Nevoia de finantare a stocurilor cuprinde:totalitatea cheltuielilor de formare si pastrare a stocurilor de active circul ante, n toate fazele ciclului de exploatare, astfel nc t sa se asigure desfasurare a continua si ritmi ca a productiei Rata rentabilitatii economice trebuie sa: permi ta intreprinderii reinnoirea si crestere a activelor sale intr o perioada cat mai scurta. Ratele de rentabilitate financi ara masoara :randamentul sau rentabilitate a capitalurilor proprii Rata rentabilitatii financi are poate fi descompusa in: ratele de structura valori ca a cifrei de afaceri (rate de marja), ratele de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri Autofinantarea minima permite: mentinerea capacitatii intreprinderii, nefiind suficienta pentru reinnoirea imobilizarilor necesare, pastrarii capacitatilor de productie existente Autofinantarea de mentinere include: surse ce vor asigura atat acoperirea cheltuielilor necesare mentinerii potenti alului productive cat si reinnoirea imobilizarilor si acoperirea riscurilor de exploatare; Autofinantarea de dezvoltare cuprinde: al aturi de sursele autofinantarii de mentinere si o parte din rezultatul exercitiului, astfel incat sapermita modernizarea si crestere a capaci tatilor de productie. Operatiunile de exploatare sunt: operatiunile referi toare l a desfasurarea activitati propriu-zise privind realizare a produselor si prestarea servi ciilor Operatiunile financi are sunt:operatiunile aferente pietei de capital si monetare Cash-flow-ul de exploatare expri ma: rezultatul operatiunilor de exploatare avand semnificati a unei capacitati potenti ale pt autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pt remunerare a investitorilor de capital,respecti v actionarii cu dividende si creditorii cu dobanzi Nevoia de fond de rulment de exploatare se determin a ca diferenta intre: activele de exploatare si pasivele de exploatare; Nevoia de fond de rulment se cal culeaza ca diferenta intre: b. nevoile temporare si resursele temporare; Randamentul capitalurilor proprii se cal culeaza ca raport intre: b. dividende si capitaluri proprii; Rata capaci tatii de rambursare se cal culeaza ca raport intre: capacitatea b. de autofinantare si imprumuturi (termen lung);

21.

22.

23.