Ac- NAZlONAlF «ifc!

ar-.
I

Digitized by Google
 I

Digitized by Google
 POPULASE

Iotockitk

VAS1 LETALECSAN DRl

« vlud« to fol oral

• y-
A8n.Cl.Cl KLRNA DOM N A

BCeURESCI
TYPOOIUPH1A LUCBiTOBILOBO ASOCIAI
1H7.

m ir
3^-/.
Digitized by Google
--

n
 V yO . * „ «r

.
' s.
«;
'» x ^vtr „V*
f
V. V
^
v
*^s.
j
/
y»-*^
*» -t. <j
r

/ v">
*A

î t
f
1 POESII POPULARE

ALE ROMÂNILOR
ADUNATE SI ÎNTOCMITE

DE

i/yt "V A. SILE ALECSANDRI

Bigîilzed by Google
Digitized by Google
 narea i coordonarea Poesiilor poporale din Terilo Ro-
mânescf i am parvenit a forma o culegere preids ;

de balade, de legoudc i dd fellurite cântice improvisate I

de poporulfl Român în orele salo de suferina efi de !

veselie, de cdere efi do mrire. ,

O parte din acele petre scumpe a comorii geniului

|
Românesc afi fost scdse la lumin i traduse in limbile ,

i
frances, ongles i german. Fiind pretutindene bine

! priimite i admirate ,
ele afi deteptat luarea aminte

Digitized by Google
 ;

rx
'
X -.
'
t>
/' y \
-j*^
o>

V? '-« o Aj Ax
i

<?'.» V
*?><:>
'*(* J-'V « V,yi?
J '
r) A
/ .

“) al 6menilor erudii i aii contribuit mult a atrage sun- >

1
patil meritate asupra naiei nostro de atii secoll uitat
i prsit pe marginile Orientului.
Complectm! acum, precât iul-afl fost prin putin
colecia început i dorind a face ca so contribue însui

!
geniul poporului în folosul Asilulul de copil-gsil ce

port numele înlimel Vostre, iert indrsncl a drui

j

acestui aezmânt manuscrisul med de poesil culese din

j

gura poporului.
Ele coprindil glasurile intime ale sufletului i
sort ,

;
merit de a fi unite cu glasurile de rocunoscin i
j

• de binecuvîntare ce resnml împregiurul numelui îul- j

iinel Vostre. Ele suntil copil-gsil al geniului Ho-

uiânesc, i dar afl dreptul a so bucura de îmbriarea 1

înaltei Protcctdre a Asilulul Elena.

Am onorul a fi cu cel mal adine respect

al înlimel Vostre

pro plecat i supus servitor

V. Âlecsandri

Oclomvric 1S02.

Digitized by Google
 ,

pf.
'
.
t
*»V<
M> s'

4
V
fc

SCRISOAREA MRIEI SAI-E DOMNEl

DOMNUL MEC.

Nu voii! se întârzii! mal mult a vS mulemi pentru

buna i înarinimbsa cugetare ce ai avut. Ani cetit cu

plcere scrisoarea prin care iiut dedicai complecta

ediie a poosiilor naionale enlose de D-vdstr. Ve
mulumesc ca Român i ca Domnii.

Ca Român, cci ai alturat numele med la acest

lucrare patriotic, la aceste cântice scpate do uitare,

mulumit serioselor vostre cercetri ,

i carele amin-

tesen bucuriile, durerile, istoria i simimintele erel.

Fr a rcdica ceva din caracterul naiv al espresiel po-

porale, ai mldiet cu o rar fericire forma acestor

încercri inteitore. De acum înainte aceste fol respân-

dite ale trecutului nostru, snntil aezate pe o carte fru-

rnos, i ori cât de modest ai fi la partea ce vi se cu-

vine, Românii nu vor despri nici o dat de Doine

Balade i Lcrimiore numele poetului care a aruncat
o strelucire atât de vie asupra litoraturel naionale.

Digitized by Google
 1

n
v
X(V^
3
sh C
bK'T
&
v/
-

-A:
**
Jf >

rK-V r» *<V
V' " /
'<»
(
7
v'-Vr"‘
\
'V^ * V
Tt« V
4 ’<3
1»
Ca Domn,a ,
vS mnlemesc cfl ai dat ca desvîrit s

proprietate rodul ocnprel vostro de mal muli ani, la

j

j
Asilul-Elenace am fundat pentru pruncil-gsil. Acesta ]

j
lucrare este o comdr adeveratâ pentru bieii mei mi-
cui adpostii, i o priimesce cu recunoscinîl.
Vroosc ca ediiile ce se vor face i se vor vinde in

.
folosul Asilulul-Elena se fie demne de geniul poetic
Romanilor.
1

al

Voiil comanda doa, din carele una, ediie de lues,

pentru admiratorii frumseilor poesiel poporale ;
cea-

;
lalt ,
ediie tiprit cu caractere, fiind menit a se
vinde cu preul col mal mic, va servi a duce cânticele

naionale ale României, In sinul munilor, in sate, în

MonastirI, de unde le-ai cules cu pietate.

Dar mal mult in Asilul-Elena acele poesii se vor

pstra, cci ele ,

puse pe music ,
vor legna inerile
fiiul adpostite in el. — Micii copilai al Asilnlulj

mefl te vor cânta i atunci voia fi îndeplinit acea gin-

ga cugetare diu scrisorea vdstr de a dedica primcilor-

gsil din România aceste poesii pe caro le numii j

«Copil-gsiI al geniului Românesc.»

Priimil, Domnul mefl, cu ospresia recunotinei pe

acea a stimei mele particulare.

Elena.
Bucureti, 10 Oetoravrie 1862

Digitized by Google
7
>tiV.
v*"
\*r*w ,
-t

, TV
*%> y <>y
<£ V?
J*

\
*
f

CÂNTICE BATRINESCI

LEGENDK- -BALADE

Digitized by Google
Digitized by Google
 !

JPOESIA POPORAL

Homânul e nscut poet

înzestrat de natur cu o închipuire strelucit i cu o inim
simiWre, el îi revars tainile sufletului în melodii armo- ;

nidse i în poesil improvisate.

De’l muncesce doml , de‘l copvinde veselia , de'l minu-

nez vre o fapt mre, el îi cânt durerile i mulemirile, !

il cânt eroii, îi cânt istoria, i ast-feli sufletul seu e ,

un isvor nesfîrsit de fnimdsft poesie.

Nimic dar nu pute ti mai interesant de cât a studia ca-
j

racterul acestui popor în cuprinsul cânticelor sale, cci ele !

coprinde tâte pornirile inimel i Lite radele geniului eii.

1

: Comori nepreuite de simiri duidse ,

de idei înalte , de
I
notie istorice , de creijeri superstiiâse ,
de datini stremo-
escî i mal cu se m
de frumsel poetice pline de originali-
tate i âr seamen în literaturile streine, poesiile ndstre po-
porale compun o avere naional demn de a sc<5s la , ti

s. !
lumin ca un titlu de glorie pentru naia Român.
Aceste poesil se împart in trei clase deosebite :

0
j
1 Cânticele btrinescl sa Balade,
i
2 U Doine,
.3° Hore.

> i

Digitized by Google
 4
Hm vr
\,. ,i ;
\ j V> /
*1*
‘
V
/ *U
&
i'
Baladele suntti mici poemurl asupra întempirilor istorice
§i asupra faptelor mree.
^

Doinele coprindQ ’ldte cânticele de doruri ,

de iubire i \

de jale.

Horele suntti cânticele de veselie ale poporului.

Pe ling aceste se mal afl uuile cântice numite Colinde
carele aii un caracter religios, precum : Nascerea h Hri-
stos, Florile dalbe ,
Plugul ,
etc. ce se cânt iu agiunurilo

Creciunuluî i al anului noii.

T<5te aceste poesil, fr dat sigur, i fr nume de au-

tori, sunt ascunse de secoll întregi,, ca nisce petre scumpe
în sinul poporului. Ele suutii espusc a se perde ;
priu ur-
mare e o sfint datorie de a le cuta i a le feri de tioenul
: timpului i al ultrel.

Datoria acesta am cercat se o îndeplinesc. Agiutat de

câte-va persdnc, ear mal cu sein de 1). A. Russo, am adu-
nat în deosebite cltorii prin munii i prin câmpiile înflo-

|
rite ale erel ndstre ,
o marc parte din poesiile poporale, i
I
acum sevârind coordonarea lor, le închin patriei mele ca
I
cea mal drept avere a el.

Moldova 1852

.Vota. — Acesta prcfacla au fost tiprit In broura I , a balade-

lor - 1852.

Digitized by Google
 , , j , , ! ,,!

*& /* m
X, /' *
.W
,

X
' 1
• 5 î
XA W x <.y

"x.
r
.

va- o '

^
fe -4v*

^
y-vw. x
*
*
v
\

MIORIA

Pe-un picior de ’plaiO , i cai învai

Pe-o <jur de raiQ i câni mai brbai!...
Eat vin în cale, Dar cea Miori
Se coborî! la vale Cu lân plvi
Trei turme de miei De trei di le ’ncoace
Cu trei ciobnei. Gura nu-î mai tace
Unu-i Moldovan Erba nu-I mai place,
Unu-î Ungurean « — Miori lae

i unu-i Vrancean .
1
Lae, bucalae,
Ear cel Ungurean De trei ijile ’ncoace
i cu cel Vrancean. Gura nu’î mai tace
Mri, se vorbir Ori drba nu’l place
Ei se sftuir Ori eti bolnvWr
Pe l’apus de sdre Drgu Midr?
Ca se mi’l omdre — Drguule bace
Pe cel Moldovan Dî oile ’ncoacc
C-i mai ortoman La negru Zevoi
’are ol mal multe C-i erb de noi
Mîndre i cornute, i umbr de voi.

..Dig ilizedby Google

 , ,, ! ;
, , ! ,!
! ! , , , , ,!

& tf
i»

t -*v> J V
v
<-
\
,

<9x& l
s? & '(

y*
J
H
r
( Stpâne stpâne, Vintul când a bate V
I
I
i
îi chlam 'uu câne Prin ele-a resbate \

Cel mal brbtesc ’oile s’or strînge }

i cel mal fresc Pe mine m’or plânge

C l’apus de s6ro Cu lacrimi de sânge
Vrcfi se iui te-omdre Ear tu de omor
Baciul Ungurean Se nu le spui lor.

i cu cel Vraucean Se le spui curat

— Oi Bîrsan ,
2
C m’am însurat

|
De escl nsdravau CO-o mîudr Craâs
i de-a se mor
fi
3
A lume! mires ;
4

In câmp de mohor C la nunta mea

s
Se spui lui Vraucean Au ctjut o stea ;
i lui Ungurean S6rele i luna
Ca se me îngrdpe Mî-aft inut cununa. I!

Aice pe-apr6pe llraijl i paltiual

Iu strunga de ol l-am avut nuntai
Se fi tot cu voi Preoi ,
munii mari
In dosul stînil Paseri ,
lautarî

Se'rnl aud cânii. Pserele mii.

Aste se le spui i stele fclii

Ear la cap se'ml pul Ear dac-I zri

Fluera de fag Dac-Î întâlni

I
Mult (jice cu drag Mâlcu batrin
|
Fluera de os Cu briul de lân
|
Mult (jice duios Din ochi lcrimând.
I Fluera de soc, Pe câmpl alergând
Mult jice cu foc De toi întrebând

I .

Digitized by Google
 ;; ;

WW w
r<o

x»
X
«CV*
A î
tf
rr< «X
t»Jr>
* (
V V ,
vj- •>n

V v.
•6
"a
i Ia toî rjieând : i-Î spune curat
Cine-att cunoscut C m’am însurat

Cine ’ml aii vetjut C-o fat de Crai

Mîndrn ciobnel Pe-o gur de rai îi.

Tras printr'un inel? Ear la cea micu

Fcidra lui Se nu spui, drgu,
Spuma laptelui C la nunta mea
Mustelora lui A c<}ut o stea,
Spicul grâului Cam avut nuntai
Periorul lui Braijl i paltinaî,
Pena corbului Preoi ,
munii mari,

Ochiorii lui Taserî, lutari,

Mura câmpului!... Pserele mii
Tu, Midra mea, Si stele fclii!...
Se te ’ndurl de ea

NOTE
1
Unu-i Moldovan
Unu-i Ungurean
i unu-i Vrancean
Adic : unu-T de pe valea Moldovei, unul din munii Vrancel i
unul din Ardeal. Din ncsciin, poporul nostru confund ades nu-
Ungurean cci el anc nu a agluns a
inele de Ardelean cu cel de ,

cunusce întinderea pmentulu! locuit de RomnI. El nu scic c

dincolo de tote hotarele Moldovei i a Valachieî, peste CarpaI i
piu la Tisa, peste Dunre i pin In centrul Macedoniei, peste pirncle
Milcovul i Moina, i peste rtul Prutului se afla frai de al lui, cu n-
celal port, aceleai obiceiuri, aceleai credini, aceca limb, acelai
trecut de glorie i de suferini, precum i acelai viitor!

Digitized by Google
 <T
4 >r O *
VW

\
“l* .
:•
e'
‘

«y
v.v/
<
V
%
Oi Birsan il

5
Birsa, in Ardeal.

5
£1 fir-o /« «ii mor

Românul are mare plecare a crede în sort! El ii împarte vieaa

In $ilc bune i (Jilo rele, tn orc cc aduc cu ele fericire sa nenoro-
cire. Ast-fel întâmplrile lumel îl gsesc tot de-auna pregtit a prii-

mi lovirile lor cci el se introaeo in credina mingetdre c ua

i-aii fost scrii! aa i au fost zoclia! aa i-au fost se fie ! ctc.

1
0 mituirii crhu
A lamei mirh.
J
Miirtca! Ea doiimesce ca o regin asupra omenirel i e tot o data

iniresa lumel. Tot omul e logodit cu mbrfea din minutul ce el Intr

in viea.
Românul Inbece imaginele poetice, de pild :

lin om bnn, e bun ca sinul mamei, sa e bun de pus pe ran.

Un volnic, c Puna de codru.
Un tlnor cu prul alb, e nins in luna lui Mai.
'
Femeea frumds e rupt din sore.... etc.

8
A ciul ut o stea

Stelele afl mareinriurire asupra Inchipulrel Românului. Elcredec

tot omul are câte o stea in cerlnrl ce este tainic legat de sorta Iul.
Aa steoa omului se întunec când el este ameninat de vre o curs,
i cade in vezduh când el ac apropie de finitul vieii. Pentru dlnsul
un om Însemnat e nscut cu stea in frunte.
Sunt stele carele, dnp crederea poporului se arat ca prevestiri |

de mari întâmplri pe pmint, precum apele stele roii ca de sânge

1

ce apar înaintea resboelor.... etc.

8
4fl -au {mut cununa
Cununa de nunt care se pune pe fruntea mirilor iu ceremonia cu-
nuniei. Surele i Luna inu aici locul nunilor mari.

Digitized by Google
 ,, ! , ,, ,

f \ * r
/
* te “ »'<y <iV
%v*
S$»
9W
o
'
-

.
w* -
\ ,.r* f
v.„V
tu.. X
i

• Wg'
c ys •*

V'«
V
: >5

XELUCA

Frunz verde alunic !

1
Soîs chiar cu mâna mea
Mircea sue pe petic Desealee i o bea ,

i ’ntîlnesce o fetic Be-o tt dac-I vrea

Ce purta cofi ’n mân Da’l f cruce mal înteî

Cu ap de la fontân : i sufl pe fayla el

*

« Copili, stî s beli Se nu fie descântat

Recorite-ar Duimieijeu I)e baba cea blestemat
I — Ba bdi , ,
ba , nu vrefi Se nu alb vre-o neluc
C m tem de dragul
, j

meii. In pusti duc-s'ar, duc ! *

Ei mî-a (JU se m feresc Mircea ’n vale se ducea

L)e strini ce-I întelnesc, Dar el cruce nu’î fcea
C de ap nu le-I sete Peste ap nu sufla

Ci de srutri de fete. Ci la ea nval da.

— Xu te teme ,
fata mea ,
i
înghila ,
bietul ,
o dat
C el de s’a mâniea i'l lovla dorul de fat.
1

Cu baltagul l’oiti lovi înghila de do ori

Cu pmînt 1’oift înveli, i-l apuca reci fiori,

j
— Mergi în valea cu sulein înghila ear de trei ori

'
C-I gsi o cof plin Si
•
cdea mort între fiori ! ;
i

l
 X ,-^w
>FX^r V’-v,,
\

*‘ s
- '»*'>

*v
%
NOTE
1
Frunz verde alunie

VcJI nota In balada lui Codrdnul.

* fiti suflu i>e fm-hi fi

Românul a pstrat multe obiceiuri i crederi din t impulS paga-

nismuluî, perlend simul mitologic acelor datini. Aa cl fr a se ,

ghîndi la libaiile vechilor Romani, crede c

e de augur bun a sufla
in faia apel sad al vinului dinlr’un vas, i chiar a vrsa o parte din
butur pn’ a nu duce vasul la gur. Acest soîu de libaie, el o face

j
pentru ca se alunge nelucile morilor ce sboril prin lume i se ame-
stec in faptele omeuilor. Asemine este in <!-r o datin vechie de a
pune câte o mic moned în mâna fie-crul mort, când este a’lln-
fr
j

i
mor mi u ta, i acesta poporul o face a se ghîndi la antica obol
i a lui Caron.

igre
 ; , , , ,, ,

CUCUL SI TURTURICA

CUCUL i m’a lrmeca

Dulce turturic, De te-olu dismlerda.

Dalb pseric!
CUCUL
Hat se ne Iubim,

Se ne drgostim Drag turturic

La nouri ,
la s6re Pasere dlbic
în fruni la recore Nu’nil fii dumnic,
La stele ,
la lun Vara c ne ’ndeamn
Cântând împreun. i t'rumjn ue chiainft

Se ne drgostim
TURTURICA
i se ne iubim.
Pentru Dumn4ta
TURTURICA
Efin'a <}ice ba
Dar <Jic i <Jic ba Ba ,
cucuie ,
ba
Pentru maica ta Nu te-olu asculta.
C-I bnuitdre D’ml tu bun pace
i fnnectdre 1
C , «Jet» ,
m'oîu preface
Ea ’mî a bnui A/.imloi ’n vatr
De te-olu pr4 iubi Cu lacrimi udat

Digitized by Google
 , , , , ,,, ,, ,

v n? T
vj «v
4
i de foc uscat C te-oîy pre iubi.
*

'
De toi lepdat. M’oîu face mal bine
Ca se scp de tine
CUCUL
Trestidr ’n balt
* Ori cum te-I preface Subire i 'nalt.
Tot nu î-olu da pace
C i eO m’oîu face
CUCUL

Un inie vtrre. Ori cum te-I preface,

'
Fnimos ,
subirel Tot nu t-olu da pace
i ’n foc oîu intra Ci eft m'oîu face
,'
De te-oiu sruta Un mic ciobna
i te-oiu coperi Din fluer doina
De foc te-oiu feri ’oTu cta prin balt
înrât chiar de sil 0 trestie nalt,
Dac nu de mil i cât te- ol ii vedea
Tu me-I îndrgi Pe loc te-oîu tia
i ne vom Iubi. i ’n tine-oîu cânta
•
Si te-oiu- sruta.
TURTURICA *

Efi u’a ba TURTURICA

(Jice

Pentru Dumndta Ba , cucuie ,

ba
Dar cumplit rnl-e team Nu te-oitl asculta ,

De cumplita’l mam Porumbaculc

C-I bnuitdre Frumuelule,
i lrmectdre. Pestriorule
De cât m’a mustra Drgnorule
' C te-oiu desmlerda Seifi c ml-ar fi bine
• Si ml-a bnui Se fi tot cu tine

•
 , ,, , , ,

s~\
^ _

$%* \
1>:

v, J
t fjr
-A.
MTV

4
*

Dar malcata-I rea i m’oîu închina

i decât cu ea i le-oîu sruta
M’oîu face mai bine De luni care pic
Cu ghîndul la tine Pân dumenic.
Iconi mic ,
Ear când te-otu zri
într’o biseric. Astfel î-oîu gri :

'sî Sfînt iconic

CUCUL
F-te paeric
Ori cum te-I preface Ca se ne Iubim
Tot nu l-otu da pace. Se ne drgostim
•
Ci eft m’oîu face La nonrî , la sdre

Un inie dscla în fruuijl la reedre

La cel sfînt loca. La stele . la lun

Si pe la icoane în veci împreun!
Oîu duce plocoane

NOTE
Turturica figtirez ades in cânticele poporale ca simbol de Iubire
i de credin. Cucul , asemine In crederea Românului, c o pasere
misterios ce are taluice legturi cu sorta omului. Glasul se me-
nesce a bine când resun de-a drepta aurului, i din potriv, me-
nesce a rett când resun In sting.
1
C-i frmectâre
Poporul crede in puterea farmecilor i atribne babelor sciina vr-
i jitoriilor de unde vine i c baba
1 calul dracului.— Iii ochii
vorba -

i lui un om om frmecat, un tindr aprins de

cu mintea distras este un
Iubire c frmecat de vre o baba Clona ce î-a fcut cu ulcica. Acel
nenorocit este espus a încleca pe o prjin i a se duce prin vzduh

V. )

Digitized by Google
 !

JV &
x W T'-s'&' 1!
'-
r A«*
• •• >*
.*• .

*v
/dup glasul frmectorel care, btend cu o vergu de alun peste o
>'

ulcic din vatr, chiani necontenit pe Iubitul el.

'

[
Simt omeni carii pretind c
au vflut asemino clrei fanta-

atici trecnd ca sgeta prin aer. j

J
Nimica nn-î pote opri din cltoria lor, decât numai tnfigerea unul i

cuit in pmint. ,

Vrji tbrele scifi a face de dragoste cu ose de lilieci prini tn aglu-

j

nul Crciunului i Îngropai de vil intr’un furnicar. Din sclieletul

liliacului nu române decât un cârligel i o lopic. Cel intelu serv
j

a atrage pe cine l-e drag, ear lopic a deprta pe cine l-e urât.
Vrjitorelc ai putere a inchlega apa, a lega ploile, a ghici sdrfa
dmenilor tragend In 41 bobi de porumb, a vindeca de feilurl de bole
1

prin descânticc i prin ap

ne'nccput.
Descânticele sunt forte numerose i unele dih ele pre originale-
j

precum acela de mucarea erpilor, de diochlu, de sagettur, de Iele,

j

de urit, etc. Kat ca esemplu acel de diochlu i acel de Iele :

De diochlu. Descântice de Irit

Fugi dioclil Voi Ielelor mestrelor
Dintre ochi Dumane omenilor,

C te-aglunge-o vac m-gr Stpinelo vintulul

Cu cornele se te sparg. Demnele pmântului
Se te-asvirlc peste mare Ce prin vzduh «burai
In pustelu, in deprtare. Pe erb lunecai
Acolo se pieri i pe valuri clcai,
Ca ijioa de Ieri Vc ducei in locuri deprtate
Ca roa de flore In balt, trestie, pustietate,
Ca spuma la sore. Unde popa nu toc
Far capul cel diochtat Unde fata nu gloc.
Se remâe luminat Ve ducei in gura vintulul
Curat, de bol scpat. Se v lovii de'tdrta pmint ului.
Ochii cel vtmtori EiI din mân, trup, picior,

i de foc sgettori i se periî sus intr’un nor.

învelii se fie cu perdele albe Dai omului sntate
Se nu mal privesc la obraze dalbe. C sabie de foc v bate

Digitized by Google
 , ! ,

La mijlocul drumului, Pe Balaur de ’ntîlnla

:

La puul porumbului |
Un viteaz de Ortoman
Vfe^uitt Horea câmpului, i Pe-un cal negru Dobrogean
Dar nu’I fldrea câmpului
|
« Mi Balaur ! striga el,

i
i’î chiar ochiul erpelul, Las trupul tinerel

|
erpe lung cu solzii ver<jî, C te curm pe gîumtate
Nici se’l ve<JI nici se’l vise<JI. Se’mlrescumprdinpacate» 1

i
Oel Balaur din pcate arpele se svircolia
înghiise gîumtate i cu epte limbi gria :

i Trup cu arme ferecate « Ortomane

Trupuor de voinicel Hoomane

Ce striga mereu din el: Batei negrul
« Sal , bdi ortomane Pe de ’ntregul
C m'aglunge la ciolane! i te du, i fugi de mine
bdi, de me
Sal, scdte !

C nu-î bine nici de tine.

C m’apucfi de fiori mrtrte!» — erpuli
Lat ’n lungul diurnului Dini de cri,
j
La puul porumbului Am un palo de oel,
C venîa, mri, venîa |
Las trupul tinerel.

l J

Digitized by Google
 /

p
JM *
rv
V ‘
C*
,

«V
j'

4
vv.
/
s
— Tae-mS, nu m6 tia, Apoi trupul înghiit.
\ Nu m£ las de prada mea, Plin de rane, otrvit.

1
Ist copil chiar din pruncie El în cârc ‘1
redica,
Maica sa mi l’a dat mie Sus, Ia stîn se urca

C3 ades îl blâstema i în lapte mi’l sclda ,

i-I (Jicea când îl culca : De venin il curia

Culc-te, alin-te i cu viaa "1
druia.
erpele sug/Xmite Apoi, mri cât tria
Cel viteaz de Ortoman Frai de cruce se prindea *

Isbla negrul Dobrogean i’mpreun volnicea

i cu pala lui cea notiS Pe Balauri de stirpea!
Pe Balaur tia ’n do

. N O T £

Românit a multe crederi in privirea erpilor, unele inteinelete pe

ispit, altele nscute din Închipuire. Aa gsim in povetile i iu ba-
ladele lor nite fiinî fantastice sub nume de Balauri carii aii trup de
erpe i gratii omenesc i carii când se lupt cu vitejii Fel-fru-
,
,

inoî, se lovesc cu el in buzdugane, ear când alung vre o prad, o

alung cu o falc ’n cer i cu una in pmintii. îns el sunt tot-
deauna învini de ctre Fei-frumol i taicl in multe buci carele
cerc n se împreuna pân ce asfinesc c sorele.
Acel Balauri se rudesc cu Dragon» [«©porelor Apusului. Ca i
acestil, el emit pzitori de comore i de fete miudre de tmperal,
rpite de dtnil.
Romanii cred anc c petrele scumpe se formez din spuma gu-
reî erpilor, i c cuiburile lor sunt adeverate comore de briliantnrl
i de rubinurl.

Digitized by Google
 /' * cf
JVi
/'-
‘X Xrr*<*V>‘ **Sk

V
V, V *v
9 fc
1
fie’inl rescnmpr din pacnte .

j- Superstiia poporal pretinde c de fie-care irpe ucis. Dumne- ^

) ifeii ertii un parat. i

(J
Sunt câte-va ijile In an, Începând de In sfintei Petru, tn care se <
lice ci csfl erpii Ia drum. Atunci se face mare ucidere de aceste
reptilurT. Unii erpi ins afi privilegiul dea fi respectai, de pild
acel de cas. El. ca i barzcle dc pe coperiul casil, i ca rtndnnelile
de sub strein, sunt ospel neatini, fiind aprai de legea sflnt
a ospeicl ce doinnesce din vechime la Români.
1
frai de cruce se prindea

A se prinde frai
de cruce c o datini antici ce impune datorina
de ai da viea unul pentru altul. Legtura acestei frii se fcea
prin amestecarea sângelui. Cânii doi brbai se derulau a se Înfri,
trebuia sc-î faci el pe braul drept câte o tietur in form de cruce
si se uneasc sângele lor. — Acest obicclu mistic, carele tn epoha de ,

;
astiJT c mal de to e^ut, se ine negreit de orc care tradiii de pe
timpul cruceadelor, saiî pote clilar de tainele introducere! Hristia-
nistnulul Ia Români.
Romanii vechi ânc aven maro respect pentru erpii de cas ,
pe

|
care ii imblaiujîau i-î priitului! la mas de'I hranlau cn lapte.

V.

Digitized by Google
 , , ,,

A
r
"*'
O O”»-' *%y

ERCULEAN

Plecat-afi în $ori « Ner limpede

Trei surori la flori. Stl de’mi spune mie
Sora cea ma! mare Despre trei surori

S’a dus în spre mare. Plecate din <jiorî.

Sora cea mezin — Sora cea mal mare

Pe mal ,
grdin
în S’adus-ctr mare
Sora cea mal mic Pe Dunrea ’n jos
i mal selbic La uu plaiu frumos.
S’a dus, mri, dus Sora cea metjin
Pe Cerna în sus. 1
S’a dus din grdin
Ear în urma lor Peste no muni
Muli volnici cu dor în codri cruni.
S’a luat cântând Sora cea mai mic
’aft venit plângând. i mai selb ic
Eat-un Capitan Plânge colo ’n stineâ

Capitan Kimlean ,
2
La umbr adînc. » .

C mi se ivesco Ercul Erculean,

Pe mal so opresce Capitan Kimlean
Cu Cerna gresce : îi rpede calul

Digitized by Google
 ! , , ,, ,, , , ;
,

v x, Q
,/l* x** •

/ ta
b.
t

De resun malul Capitan Rîmlean

’agîunge ’ntr’un sbor Calc peste peatr
La stînca cu dor. i eat c ’n dat
« EI, fat, din peatr Lumel se arat «

Se te vd odat 0 dalb de fat

— Cum se es din peatr Alb, gî
tot,
C sunt gl tt Vie i frums
i m tem de sre... Dulce ,
recors
Nu m’a srbe 6 re ? Cu pr aurit , ,

— Se n’al nici o fric Pe umeri leit.

Fat selbic, Ct o i zresce

C te-olu lua ’n bra Srele s’opresce,

Se mal prind la vlea, i fa(,'Ia-I s'aprinde

i te-olu coperi i raija-l se ’ntinde

i mi te-oîu feri Ca un srutat

l)e vînt i de sre Lung i înfocat.*
De-a lor srutare. Ear cel Ereulean
— Bdi bdi , Capitan liimlean
De’l sunt drguli Mî-o apuc ’n bra
Soie de vrei De prinde la vlea,
De vrei se m iei MI-o strînge la pept
M scote din stîuc ’o legn ’ncet
Din umbl adînc, i-Î face ’n re c re
Se’l es la lumin Departe de sore
Cu inima plin. » Cuib de doricele
Ercul Erculcan, Ivite la stele.

Digitized by Google
 *
v.
Ai /»^%=v'
r
'V
t<x'
v„J V/ v .

n >,
< *

V»
V t,
\
SOTE 5

Acost legend parc a cuprinde o alegorie ingenio- i poetic as-

supra descoperire! apelor minerale de la Mihndin In Banat. Numele
de Ereul Erculean reporta ghtndirea la timpurile domnirel Koma-
nilor in Dacia pe când bile astupi cunoscute sub numele de Miha- I

dia purtai! numirea latin de : Ponte* /fermii i aii mediu ncqutr

sac ne. Chiar acum anc unul din acele isvdre minerale se clilam «

isvorul Iul Ereul, ijeul putoret, cci apa Iul este intâritdre.
mic i mal selbaic ce st ascuns intr’o stinc i
Sora cea tna!
plânge in umbr adfnc, represint negreit, sub o form alegoric,
un isvor limpide i dttor de vîea. Temerea el de a sorbit de fi

raijele sdreliil, i cuibul «ei! de floricele aeijat la recore, infi<Jâ j

imagina unul pirifl de munte ce curge la umbra pdurilor.

1
Cerna este numele piriulul de munto ce curge prin Mihadia i
merge de se arunc in Duncrea. Acest cuvint insemnezâin limba sla-

von un lucru negru; prin urmare se înelege pentru ce Ereul Krcu-

len ijice piriulul : Ner limpc<Jie.

• 5
Capitan Rimlean

In letopisiele nostre cele veclil se vede numele de Umileau dat lo-

cuitorilor din Roma.

Digitized by Googl
 . , , ! ! !

BL8TEMCL

Pe cel deal ,
pe cel colnic |
— Nu î-e mil i pcat!
Trece-o pruncii ’uu volnic, J
De. la prini m’ai luat,

|
Voinicelul haulind i ’n ret codri m’ai bgat!
i pe murgul netezind l>are-ar Domnul Dumnegefi
Ear pruncua suspinând Se (ie pe gbindul mett

i
i din guri rjicând :
J
Se te duci ,
bdi ,
duci

|
« Id-me ,
bdi ,
clare j
Pan’ ii pica rob la Turci,
C nu mai pot de picldre. I
Cu picldrele ’n butuci

Drumu-i grea i grunuros i cu mânele’n ctul!

4
Nu mai pot merge pe gios! Se tosagiung dorul mea
1

— Puîculi, chip frumos, Unde-a fi drumul mai grea

Eft te-a lua bucuros, Se te bat jalea mea
Dar mi-e murgul sprintinel Unde-a fi calea mal grea
în picldre subirel. Murgul se se potiendse , J

Murgu-î mic i drumu-T greQ în cretet se te trîntdsc,

Abîe duce trupul mea Mâna drept se’i sclintdsc
i Trupul cu pcatele, Mâna sting
1
Mijlocul cu armele. Se tl-o
i
frîng

Digitiz-ed by Google
 , , , .

tyf
A**j
-

<1
*V
1
\ Se ii derlogi! cu dinii Ei se trc uerâud
*
^
* Se mi te plâng prinii Când te-ar amji plangead
, j
( Se te ’nsori de no ori
8
Ea în palme se-l tot car ]

Ca se faci no feciori Ap turbure ’amar

I

Se te mal însori o dat Tu se bel ,

se bel mereu
4
Ca se faci numai o fat . . Gbîudindla blstemul meu !

NOTE
1
Mijloculiî cu armele

Pistblele, paloul sau catalanul se purtat înainta intr'o ching

lat de curea intuit cc se numla seleaf (cuvfntturecsc) «i care cu-
i prindea mijlocul trupului.

*Se te-ag'iung dorul meu

Unde-a fi drumul mai greii I

Si le bat jalea mea

Unde-a fi calea mal grea !

Pentru cine înelege puterea dorului, nu pute tl blstem mal a-

mar de cât acela esprimat cu atita [wesie in strofa acesta. Itorul ce

alung pe cltor i jalea cc II bate sufletul represint imagine de
o rar frumuse.

' Se te ’nsort de no ori

Ca se faci no feciori

« Mulimea omului » tjice Românul.

copiilor averea
Partea acesta a blst emulul e cu atit mal crunt ca atinge una c
din credinele cele mat scumpe Românului, menindu-î no feciori
nepstori de suferinele printelui lor. —
Românii n
mult dragoste pentru copii. Când un copil e singur
la casa omului, el este nuntit unicelul; când sunt doi el sunt cltie-

Digitized by Google
 wf* ^ '0 r
vj’w “1H
V
fmai
'
oc/iii capului; car dac mure âni^>-
vre unul, pSrinitficS plangân
I c Va îndrgii Dumnctjeu
’ Clhîndind la blslemul meu.

tu locul acestui vers, unii cântrei ^icfl:

Câte lacriniT am pltus efl.

DTgiiized by Googte
 :, ; ,

cf
<*-t r
sssîN
v_„.v
*v
*

VII

INELUL I NAFBAMA

* « Draga mea, sufletul meu

9 i

•
Tine
*
tu inelul mett.
I

Fosfai, fost un Crijor I

Pune’l în dogitul teu. |»

Tinerel, mândru fecior Când inelfl-a rugini

Cum e bradul codrilor ;

Se scil, drag, c’olu muri !
1

Sus, pe vîrfnl munilor. — De melagl plângând acas,

De soie î-aft luat Na'l nfram de matas
O copil din cel sat, Pe margini cu aur tras. ,

I
Copili Romfincu :

Aurul când s’a topi

Toi vecinilor drgu Se scil, frate, c’oîu muri! >

Cu chip dulce luminos

n
Cu trup ginga mldios
,
Cura e fldrea câmpului El pe cal a ’nclecat
în lumina sdrelul. i pe drum a
apucat.
Eat lui c ’I att sosit Mers’a el pân' la un loc
! Carte mare de poniit j
'a aprins un mare foc
La tabr de eit. în mijlocul codrului.
El in suflet sa mâhnit La fântâna corbului.

i din
j

gur a grit Mâna ’n sîn el l-o bga

L-

Digitized by Google
 ! , . ,! ! !

\
o
K^fV"AX, ,Â
t *. >
H'" V
< La nfram se uita.... i c ’n ap m’am svârlit
I
Inima-î se despica La copila ce-am iubit.»
j ]
I «Dragi! mei, ostaii mei.
î
Puiori viteji de zmei! Tatl seQ dr’ a sculat.

Stai pe loc de osptai Tu ’ntreg de l’ail secat

i la umbr ve culcai. i copiii l-afi aflat

.Eu sunt gata de plecat, Amîndol îmbriai,

A cas c mî-am uitat Pe nsip galben culcai
Paloul cel rotilat Amândoi senini la fafi
Pe-o mas verde-aruncat» De pârtia c suntfi în vlea
înderept el a pornit Atunci Craiul s’a cit,

C’un volnic s’au întelnit în matas l-a ’nvelit,

Cun volnic cu calul mic : i ’n biseric I-afl dus

«—Noroc bun, tîner volnic! i ’n do racle I-afi pus.

Ce veste , de unde vil ? Racle mîndre ’mprtescl

— Dac vrei, Domne, s’o scil, Purtând semne latinescl.
*

De altul pote-ar fi bine i pe dinsul l’a zidit

Dar e refl ’amar de tine în altar, la resrit,

Tatl te c s’a sculat Pe ea ’n tind l’asfinit
era ’ntrdgâ ne-a clcat Ear din el, frate-a eit
Pân’ ce mîndra l-a aflat Un brad verde, ctinat,
j.
i pe dîns' a aruncat Pe biseric plecat.
îutr'un tâft adine i lat ! i din ea o viidr
|
— Na, volnice, calul meft înflorit, mldidr
Se mi’l duci la tatal meii. Ce din ijlorl i pân’n ser
I)e-a ’ntreba unde sunt eiî, Pe biseric s’a ’ntins

Tu se-î spui c e m’am dus i cu bradul s'aQ coprins

Pe malul apel, în sus

Digitized by Google
 v, ’
/ 1 A _ f -I rS

fc*’* 'm tfea X **ty a' >«e

S%# \ ™„.r»r Tn>-,
')'% u '
+'-f **>
V' ' v^-f V. ,> r -' * -V

7Tun.
,
K
Dtfinne, i trsnesoe
"
Dulcea dragoste ’nfocat
\-
r Tun ’n cine despresce De-un fecior i de o fat.
^

1
Când ii inelii-a rugini,
Se jitii, drag, c’niu muri,
#

In povestele, In legendele i tn baladele romftncscl se gscscil o

mulime de idei poetice i de imagini nlpitdre, precnm inelul ce
ruginesce, i aurul nframei ce se topescc in aglunul mortelimulom.
Pe lâng minunile din povesti: palatini de cristal zidite pe muni
de oel, copaci crescui pân In nuorî i purtând in virful lor culhu
de ijinî, crghelit de cal solbaticl ce esO miptea din sinul miilor ca
se pasca pocnile codrilor, paseri niestre ce adi eri vesti de pe ceea
lume. pajuri urice a cror cuiburi suntfi in fundul pnifntulul, zmei
ce rp 'scii fetele de Împrai, erpi mari ce stau culcai pe paturlde
petre scumpe, erba’ ferului care descinde zevorclc cetilor, tuba er-
pel'il ce invie tnorfl vindecândulc ranele, poduri de argint, cn copaci
de aur in care crescS mere de rubin i cânt paseri de briliant, ete.
cte. gsim mere de aur carele, aruncate glos.sc prefac in (urlaturi
Inrpertescl, furci de argiut carele torc ii singure, pcatra de tecii a

sfintei Mierenre, peria Sfintei GioT, i'stergarul Sfintei Vineri, date

de tustrele tinerulul Fet -frumos ca sc-I tic de ajutor când i'ar ajunge
Zineit. Petra de tec aruncat in calea Zmeilor se schimb intr’o
'
stinc nalt pân la cer, peria tntr’nn codru des In care nici n'ntul
nu resbate, tergarul iutr'o marc lung i lat ca facla pmintului.
Zmeii trebue se macine stinca, se dobore codrii, i s sorb apele m-
rel pentru ca se aglung pe Ft -frumos.
In nnmerul aminelor considerate de Români c prevestiri de morte,
mal sunt i cderea stelelor, cânticul cucuvacT, urletul cnelor, ar-
ri de nluce. pocnirea lemnului icoiielor diu cas, sttutulil cailoru
|

,
pe locfl când au a pleca la drum, etc. _
.

Gooole
 ! .

v r.V
VV pfr
>* '-•-
r

Ow
J*
V*- ,.te«*
y,
*v
^
J*
.

x^'sr*
o
T >*
’Y u,^ r
; *».'•>
*^
1
<? Purtând senin e huinesci.

i Adic inscripio cu litere latine, precum sc obicinuesce pe sarco-

‘‘

! fagiuri.
\

I
0 variant a legendei sun aa :

Trecu tot primavura, Vorba bine nu sfiria

Treeu pe urm i vara. !
i de cale se gtia
Inelul nu ruginia, Pe-un cal ager s’arunca
Mici nafrarna se roia, i Iu taber pleca.
Câini mini craii in vieasl Calul aburii ca i vei* tul

Ea cu lacrime pe fai, Ile cutrier pâimntul.

El cu anna la resboi, i câini tocaii cer toca ,

i se dorea ii amilului, Ea prin taber âmbla.

ijat e'ntr’o dimine, ‘
Tot pe dragul ei cta,
Inti'o cu negi ce, iT guslu sermanul mort,
Mindrulin se scula, întins veted sub un col t.
!

Faia alb ii spla, .

Ea iiafrainu'l-o lua
I.a iedne sc'ncbina, De trei ori o sruta.
'apol la inel eta. Capul faia’i invelia,
Dar inclu'i ruginit i pe loc min t cdea.
« Val ! drguul ini-afi murit! »

Digitized by Google
 ' :
! , , , !,

p.UwAr connjLOB

i .Se n’al fric pentru mine

Pe cel deal ,
pe cel colnic Cât oîu fi ea lâng tine! »
Trece-o pruncii 'un volnic Puse prunca a cânta
|

j
Puleuli blidr Codrii puser-a suna.
I
Cu cosia glbui r, Eat c-T întimpina
I Voinicel tras prin inel,* Paunaul codrilor,

! Mult e mînflm tinerel! Volnicul volnicilor.

i-T tot (jice volnicul « — Cale bun ,
Romna
|

* Cânt’î, mîndro, câutecul — Mulemira . mei Pnna,

C’ml e drag ca sufletul. — SI l bete ,
beele
— Eft bdi, ,
l’olu cânta Mi volnice , volnicele,

Dar codrii s’or resuna D-ne no pe mîndra

I
i pe noi ne-a ’ntimpina Ca se scapi cu vleaa ta.

Punaul codrilor — Ra,eamîndranuî-oIuda '

Volnicul volnicilor! Pân’ ce capul sus ml-a sta

— Auric drgulic C efi când o am luat
1
Nici al grij ,
nici al fric. în cosie î-am giurat
Se n’aî grij pentru tine Se n’o las de lâng miile
'

Cât îl fi tu lâng mine. i s'o apr de ori cine. »

Digitized by Goole
 , . ! , ,! ,, , , ! ,;
. '

rv
V*-' r  .5*

<# r
v. J *' ^ *.
V
',

Câ vel lupta pe dreptate,

f
1

EI de l>rîe s’apuoafl i Ori care-a birui

' i la lupii! se luad. s

Eil cu dînsul m’olu iubi
'
Când in loc ini sc ’nvirtlad Voiniceii se isblafi

Când în sus se opintlad. i mal tare s’ opintind

Nici unul nu dovedea i mai tare se. ’nvîrtiad

GIos nici linul nu cdea. i mal tare se trîntîad.

Ear betul cam slbîa, Diu doT unul dovedea

Bi iul i se descingea Din doi unul glos cdea
i Punul mi ’l stringoa Cine c mi’ dovedla
Trupuorul ii frîngea. i cu inîndra purcedea ?
« — Mîndro, mîndrulia mea! Punaul codrilor
Vin’ de’ml strînge brîul meu! Volnicul volnicilor
Apra-te-ar Dumnezeii Cine ’ij lupt glos cadea
C 'ml slliescd puterile, i ’n urm-le românea?
Mi se duc averile. * Voinicel tras priir inel
j

!
— Ba, nu, nu bdi frate, More ’n codru singurel

sote
Priuna Însemnul un volnic tlner, mtndru i misterios, mtndrul
capunul i misterios ca Pan ijenl codrilor.
In România plin do urme Romane, nu ar fi de mirare se se fi
pstrat numele «Jculul Pan i se sc fi schimbat cn timpul in puna.
precum s'au pstrat numele deilor paganismulnT, Joe, Mercur, Ve-
nero, ce se vedrt figurâiidS iu povesti sub chipuri de Sfinte cretine :

Sfinta Jioe, Sfinta Mercnre. Sfînta Vincre. Prin urmare e de crezut

|

!
câ Punaul din acest balad na este altultt decât chiar Pan ijenl
|

Digitized by Google
 1
} In cosie i-am ylurut.

i
Imagini jjracidsâ i espresie forte poetic. A (jiura credin in
|

cosiele fetelor este un vechili ohicelu ce face parte din e^ctorele

fiecâilor i a copilelor noptca pe prispa casei printesc!.

*
Ei la lupt se luau.

Lupta era la vechil Romani un ecsersicifl ijilnic i o petrecere .

i lucia :

Asemine la Românii de astijî lupta c un obicelu care donmesce

pretutindene la muni i la câmpl. Ea se urmei, l in deosebite chi-
puri cu deosebite numiri :de pild, lupta rolnicrscn, lupta ciob-
ni Sen, lupta ursresc, lupta pe dreptate, (adic fr punere de
piedic i fr ajutor strin).
Cine asist la aceste lupte a Hecilor români de la Carpat i depe
malul Dunrei, recundsce bine iu ele apucturile i pauscle gladia-
t terilor < lin vechime. • • •

* Vi sc duc aceri/e.

Pentru sufletele viteze puterea c cea mai scump avere.

Digitized by Google
 , , ,, ,

S~\ A
jfKt
Jf’w'

IX

S6BELE i Ll’NA

Âmbla, frate, mândrul sfire Efi am plete strelucite.

Âmbla. frate, se se 'nsfire Tu aî plete aurite

XoS ai
1
Efi am facla ai iJoWre

i
Pe no cai Tu, fala mîngâctfire.
Care nfiptea pascfl in raiu — Alei! l'rae luminate,

Âmbla ceriul gi pamîntul Trupugor fâr' de pacate ,

i

Ca sgeta gi ca v intui Nu se afl-adevfirat

,
Dar toi cai'gl obosla Frai se se ti cununat.
i i potriv nu'gl gâsîa Cat’l tu de ceriul tefi r

I Ca sora sa Ileana i efi de praîntul mefi

*
Ileana Cosjnzana , C’aga vrut-a Dumnezeii. »

Ce-î frumfis ca o flfire Sfirele se ’ntuneca

într'o ern fr sfire. Sus, la Domnul se urca,

j
« — Sorifir Ileano Domnului se închina

i
Ileano Cosiuzano ! i din gur cuvînta;

!
Haidei se ne logodim « Dfimne sfinte

C'amîndol ne potrivim i printe!

i la pletf gi la fee Mie timpul mKa sosit,

i la dalbe frumusee. Timpul de cstorit.

Digitized by Google
 ,, , , , !! ,

;
i de mân mi’l lua i rochia neesut
i prin Iaduri mi’l purta Din petre scumpe btut.
I
D6r c l’ar îuspîmînta, Apoi mîndri. el i ea
I

i prin ratu înc ’1 purta •

La biseric mergea.
Diir c l’ar încnta, Dar când nunta se fcea
Apoi Domnul Dumnezeii Val de el. amar de ea
Cuvînta cu graiul seti Candelile se stingea
I

Ear când Domnul cuvînta ,

Clopotele se dogea.
Lumile se detepta Sfinii fala ’l ascundea

i cu drag îl asculta. Preoi în genuchî cdea.

Cerurile strelucla, Ear miresa, val de ea
Norii din senin perla : Frig de mdrte-o coprindea
« S6re, sdre luminate Cci o mân se ’ntindea

Trupuor fr’ de pacate i pe sus o redica

Ralul tu l'al petrecut i ’n mare mî-o arunca !

i prin Iad înc-aî trecut Valurile bulbucla,

I Ce mal <Jice ghîndul te ? Ear ea ji valuri cam trecea
— pice c sufletul me j
Mren-dc-aur se fcea.

I
Aleg Iadul chiar de vitt Sdrcle se ’nâlta sus.
Numai singur se nu fiu , Se lsa tot- spre apus
i ’n marea se cufunda
•
La sol sa Ileana
i
Ileana Cosinzana.

|
Ear Dumnezeu cel sfînt
 , ; , ! ,

, Xsv ^
\ v S *-
1 O
7) r /t f

^ >«V
xa>- .

<•'.¥ V, 1
r 'r-i
\ ,
v"*’
¥ K.

“t Sfînt în cer i pre pmînt « Tu, llean Cosinzan

;
Mâna ’n valuri c bga Sufle el fr prihan ,

( M ioana ’n mân-o apuca i tu, sdre luminate

i ’n genuri o arunca Trupuor fr’ do pacale!
i-’n hm plin-o schimba. Cu ochii se ve zrii
ApoT Domnul Dumnezeii Dar se i tot desprii.
- fi

Cuvlnta cu graîultt soft )i i nopte plini de dor, •

Ear când Domnul cuvînta Ari de foc nestiugfttor

Lumile se splmînta Vecinie se v8 alnngal
Mrile se tupila Ceriul se cutrieral
Munii se cutremura Lumile se luminai
Ceriul se întuneca :

. NOTE
Vintre remjelo do mitologii antici cc mat cslst (a ltuiuâiit P
legenda sorelul este una din cele mai poetice. Sorele e an ^efi fru-
!

mos cu perul dc aur carele, ca A polon, entrieru ceriul pe un car

j
— Asemine Românit credit, când tunetul vuescc
tras de cal. , c
Sfintnl Ilie sc preumbl cu carul pe bolta de aram a cerului.
T
1
y oâ ai . .

Adic no ani, provincialism din Moldova.

'

i !
1
Ileana Conhtiana.
I

Ileana Cosinitana este închipuirea cea mal pâetic a geniului Ho- J

mân esc ; ea personific tincrea, frumuaea. nevinovia virginal;

suflet ângeresc, intr'un cuvint perfecia omenire! sub chipul de copil
ginga i rpitore.
Mulime do povesti ecsistâ iu care Ileana Cosinzana gîdc rolul

Digitized by Google
 .

r
ypt, t
> r*\
r A«
4
^ ' H*
V
•e

'
? cel mal ademenitor. In acele basme minunate prin originalitatea lor
I
adeseori fantastic. Ileana Cosinzana este ropresintat cu perul de \

aur i cu farmec dulce la privire. Ea-I atit dc strclucit c j>c sore I

ij poi câta, eur pe dânsa ba; paserile cânt in calea sa cânticele lor
j

]
cele mal frumdse, florile se culcfi in câmpie ca sc-I fac covor ba- ,

laurii sc iniblamjescQ i vinii de se. întind cu dragoste la picîorele

I el, i toi fiii de tmperal umbl se o Ia de soie.
^verile cî suntft ncsfiritc ; ea are trei îmbrcminte, una ca ce-
riul ca luna i ca stelele, una ea câmpul cu florile i una ca marea
j
cn spumele aurite de radele sbreluî.
Românii din Moldova ijlicu c Ileana Cosinzana personific Mol-
dova cu podbbele i avuiile pmintulnl sen. cu farmecul rpitor care
. flutur pe câmpiile sale.

Ajice de o femee c e frumoi ca Ileana Cosinzana este tot aa

ca i câud se ijice e e rupt din soro, adic, c o fiin din ceruri.
Intre curile vecin i noile ce sau tiprit pan 'acum in erile Ro-
i
mnesci, cea mal popular este micul poem a lui Argliir i a iubitei
'

Iul Ileana Cosinzana.

Digitized-by Google
 , ,

V cf
-V rx- f
x*" X, Y »%? yr
X.j o « St

OIMUL si FL6REA FRAGULUI

Sus, în vîrf (le brdule, i se mi te port prin sere

S'a oprit un nlntule Pâii’ tc't face roditbre

El seuit drept în sbrc i de mine iubiWre.

Tot micând din aripMre. — oimule, duios la graîu,

i Glos la trunchiul bradului Fie caro cti-al soft traiu.

! Cresce fldrea fragului .

1
Tu ai aripi sburtdre
j
Ea de sdre se ferâsce Ca se te înali la sdre,

I
i de umbr se lipesce. Efi la umbr, la recdre

j
«—Floricic do la munte Am menire ’nfloriWre.
Eii sunt oim oîmu de frunte Tu te legânl sus, pe vini,
EI din umbr, din tulpin, Efi me legn j»e pmânt.
Se’i vd faia la lumin, Du te ’n cale’i. mergi cu bine
C’aft venit pân la mine Fr’ a te ghindi la mine
Miros dulce de la tine C e lumea ’ncptdre
Ct am pus in ghîndul meu Pentru-o pasere 'o fibre !
2
i

Pe-o arip se te ie fi

Digitized by Google
 x \ o r
NV Â
'
\
’<S*
S9
v
•

\
t
.:••*•'
6<t
v„,v
; s
v.
'?v,
v
/
r *n
<Vv
r
-v
.1

4
NOTE •*>.

i
'
6'ios In trunchiul bradului
'
Crescr finrea fragului
|
In Carpai pdurole snut pline de fragi ec cresefl mal ca seam
!.i rdcin liradiloiil. Acel solii de fragi suntfi lungreT, roii i ,

f6rte parfumai.
2
Oi e lumea ’ncpâtore
Pi iitru-o pasere fu flore.

Cugetare poetic i de o filosofic adine».

Digitized by Google
 , : »

^- ai
W~
ay
-v
w
*
4

XI

imi’MlHELl’L

întv'u verde grdinia Nici ijin din ceriu picat,

ede-o dalb copilit Ci sunt flore garofi
Pe-asternut de raion firi.
/ •
Rsrit ’n grdini;
La umbr de trandafiri. Par tu , voinicele , spune
Trece-un voinicel cu grab Eti însurat ori eti june ?
i din fug o întreb : — Efl sunt , drag. Brurn-
t — Spunem!, dalb copili, (Îî respunse voinicelul.) [relul.

Cu rumena ta guri Eft vin sdra pe rec6re

m
,

i
Etî nevast ,^>rî eti fat, 1 Pe culc pe sin de fldre.
: Ori <]in din ceriu picat? i când plec voios cu s6re 8

i
—Nici nevast sunt, nii î fat Pup mine fldrea m6re !

x o T E
1
J?»rt nevast, ori eti fald,.

Dup datina aulic fetele port capul gol. pân când se mrit,
car de cum se cunun ele pun tergare pe cap.
Cuvântul nevast trage etimologia sa de la numele ijinei Vesta
câtia fcclorele ora Închinate in timpul Romanilor. Mritânduse, fata

Digitized by Google
 v * „ r"h.
tf
- >«< r
:-' «r,v
S
:

V** S ‘V V.--’/
v, v v, v * « ^
V
9
<’ iso din rin. Iul vestalelor i încetezi de a fi supus foitului ijinei ,

Vesta. Ea se faee nrresta, nevast.

|
i
‘ 1
i când plec voios cu sire .
J

Dup mine fldrea mâre.

Tablofi poetic, alegorie ingenioi de perirea florilor btutedc brum.

Brumrel eate numele lunel Iul Octomvrie, când tncepfi a cdea .

brume mici. Români! dafi lunelor numiri potrivite cu timpurile an-

nulul; de exemplu :

lauuaiio, se numesee Crindariu safi Get a rin, adic începutul

Colindelor anului i a ferului.
Ferruarie. fa ar uii furar, adic a faurilor de Ier carii pregu-
tesefi ferele aratului.
Martie, Mrior sau Germuar (jucolitor).
April. Prier (deschijetor) sad Florariu.
Maifi, Frumjar safi Prtar (a erburilor).

Iunie, Cirecl (a cirecloi).

Iulie, Cuptor (a ferbinelelor).

August, Mslar, (a seceriului).

Septemvrie, Râpei tine sau Vinicer i Yinitel (a Vinului).

OctomvTie. llrumrtl.
Noemvrie, Brnmnr safi Promotor ta brumei mari ia Promoiorel).
Decemvrie, Andrea safi Ncios (a ninsbreî). .

Digitized by Google
 , , , !! , ,

(Vr-Â Jt

V M A

I Frumj verde salb miile Unde’s tufele' mal vil

I Adus’au un nor în pole Tot morinînturl de copil,

Frumj
1

Bula cea mal rea din biile verde pornmhic

j
Norn ’n er s'a lsat St volnicul la pOticâ.

Peste 6menT a ploat Ciuma rea ÎI ese 'n cale <

t X'a ploat pl6e curat Volnicul (Jice cu jale :

;
Dar cu cium-amesteeat < Na’l calul cu armele

Unde-aglunge pictura Kml las tu (Jilele. »

,
Se închid ochii i gura Ea’îrespuude : «Dragul meft!

,
Ochii se nu mal privesc , Cal i arme nu volu eu
i
Gura se nu mal grCse ! Dar pe tine chiar te vre. »

i
Plin‘1 era , mult e plin Frimjft verde garofi
! De scael de mrcin ; Trece ’n câmp o copilit
ITnde’s tufe pin poticl Cum e crinul înflorit

Sunt mormînturl de volnici. Cum e bun de Iubit.

Unde’s tufele mal dese Baba ciuma cea pgân

Mormînturl de glupnese. Mî-o apuc strîns de mân.
Unde's tufele mal rari Copilita’! fiice : «Cium! [m ;
1

Mormînturl de fete mari, Nu’mlfildumi ’ml fii mu-

Digitized by Google
 , ;, » !! . ., ,

^*"v
vr i
'St.
.V*».
XfV V V
fc
c.
»
v}
V,
.

rS' Ayi
V
V, I «

\ .X .

V, V *

%
3
\ Na’l salba cu florile i Eat-o bab. eat-o sder.
i

< i’ml las tu «Jilele. > Cum o vede Ciuma 'udat

Ea-Î respunde : «Drmui i D la fug spalmîntat
I Am o n£gr salbuli 2
Culegem! în calea of

De cercat la ghîtul te fi Pnincuorii mititel

Oare nu te-a prinde reti. Nevstulc tinerele
Frumj verde topora Copilite gingele

EatJ-un ilulce copila Fecîoraî cu mintea cmd

,
Care-alung-un flutura*. i brbai volnici la trud.
.
Unu-alrg , unul sbdr Due-s’ar în pribegie!

CTuma-1 prinde i-T onior Duc-s’ar în cea pustie,

Frumj verde pdm acr înderept se nu mal vie!

NOTE
i
I

Culma a bntnit era iii mal multe rimltirl pe timpul când ho- .

tarele el despre Dumirea i despre Rogeac craii e..pnse clcrel du-

ntunilor. Pe la aezarea carantinilor ins. ea a fostB ferit de gro-
zviile acelei cumplite epidemii.

’ AV’mi fii Cium i' mi fii mum

Splama respândit in £r de reutatea ciumei a nscut mal multe
legende fi provcrburl. Cel mal caracteristic din tote este proverbul
scos pe seina mamelor neomenose, i care <Jice Cutare e nu : dum
e mum. Asemine se $ice de un om refi i dumnos J'aii ftat c
|
Ciuma.
3
Am o negru nlbuli.
. Alusie la petele acele negre lsate de boia, Clumil pe trupurile
victimelor sale.

Digitized by Google
 ' .

«• / i
/ j-'
&
w*<> >*<• j-
«O
X.-v V. Vfc., J Y ’o* / ^Z"
*4*
't,
*yf.
v > -
\ <.
V..V
d.
'
'V* i"
* V
37

s
Eat-o bab, eat-o s6cr<t. s
<
Cn proverb poporal sun in urmtorul chip :

{
Socri, Sncr-,
•J
’
Pdm aer !

I >e te-aî coco cât te-al coca.

Pbin dulce nu tc-al face.

lilcea satiric cuprins in aceste versuri e destul de aspr, ins ima-
gin CluiniT spalmintindu-se la vederea miel socre ji fugind din er
numai c a intelnito, face a presupune c autorul necunoscut a le-

gendei a avut multe daune din partea mamei nevestil lui.

Digitized by Google
 ;

<£.
x-j^t r

^~uJ
i,

Jrw
--HK J
4t
«V V
/
c
%
>
*S

XIII

HOLERA
UIos pe malul Prutului, 1 Apuca’u cltorie
La casele Vilculul,
j
Se fac negustorie,
Vilcul bea, a; vcelesce i
Când la cotul Prutului,

Cu trei Fete se’ndrgesce,

1

Prin mijlocul câmpului

Pe holer nici ghindesce, El zaria, mri, vedea
Muic sa grija-î ducea O clonat ce ridea,
i cu lacrimi ii (Jicea: O clonat ’nveninat
«Dragul mamei Vilcule, Cu pelea pe trup uscat
Mîndrule, volnicului i cu perul despletit
Tu tot bel i veselesci Tot cu erpi împleticit.
:i

De holer nici ghîndescl. Ea din loc în loc srla,

Las-mi-tc de beie Spini în urrn-I resrîa,

j
i de dabla veselie, firba câmpului ardea
Ca holera-î chiar la Prut 1
i menil mori cdea!
« — Cale bun, mi drume
|

j
i chiar diucoce-au trecut!»

i
Vilcul el se supuuea Unde mergi aa sume?
j
Patru bol la car punea 1
— Cale’ntrs cln fa,
I
i pe cal încleca, Uude-alergI curând aa?
Drumul la vale-apuca, — Merg la casa Vilculul

Digitized by Google
 :! 1 »

r' n
X
-

'tX#
?? 2
V Vv -’>v

v.
. t ,-Â
<i.V

K
7De pe malul Prutului i neveste cu tergar!,
•)

5
*)

Ca se-I ridic filele Nu vreil nici carul cu bol

Se me duc cu dînsele. Ci ve vreu pe toi pe voi,

I
— Alei! iazm cleWre, Se ve îmflu ijilele
j

j
Bul rea 'ucigWre Se me duc cu (linsele.

Na’l calul i armele Vîlcul biet se oterla,

*

De’ml lungesce cjilele, Holera la el srla,

j

Se'mî mal ved copilele 6sole i le’ntindea

C' ml simt dragi ca srelc. i pe Vîlcu'l cuprindea.
Na’l i carul, na’l i bol,. Cur pe gur punea,
Numai te du de la noi! Buze pe buze lipîa,

— Nu vreu arme omiueSbl lilele i le sorbla.

C eft am arme drcescl. Apoi cldna ear ridea,

Am trei cdse ueve^ute Cu ijilele purcedea,
Cu ciocan de foc btute. 1
i volnicul mort cdea
Cua pentru cel volnici, Glos la cotul Prutului
Una pentru copil mici în mijlocul câmpului!
Una pentru fete mari

X 0 T E

* C halera’i chiar ta Prut.

De multe rele ce au venit de peste Prut decand Basarabia c in |

stpânirea Ruilor, precum holere, locuste, inrasil de armate, viaturi |

1 ceture, ctc., a eit la er vorba Slut la Prut. i cânticul Prutu-

i
lui carele începe astfel

Prutule, nS blstemat, etc.

Digitized by Google
 X QJ e

T W
j*-

a -f- «r «x
*g*
v v. V
Patru boi la car punea. ?
;
Carul a fost adus In Dacia de colonitii Romani. EI aveai deo-
i scbite trsuri. Acea de care se sevvlafi cetenii avui senumla biga.
^ Trsura matronelor sechlama carpentium i era cu doi roi, ins Ia 1

serbrile publice ele se julau in alte mal mari cu patru roi, numite ,

pilentum. Afar de aceste Romanii avei pentru er o trsur car-

ru ca. Vizeteul se numla carricarius, crucior.
* Tot cu erpi împleticit. *
. 1'

Imagin antic. Furiile Iadului, dup mitologia roman ,

pbitâ
plete de erpi.

* Cu < tocau ilr foc btute.

I

Adeseori se vedtt In basmele româniei figurând arme i unelte de

foc. AngeriT aii in mâna drept sabie de foc; o calamitate public e

numit biclu de foc; viaturile de la apus ce suntâ fcrbinl suiitd

vinturl de foc, etc.

Digitized by Googlq
 ! : ! ! !

r*
x
v
s
-4.

XX ‘
Jr/*•*/,v
-

v »‘

*v'
v P ( '
* / <i <*

XIV

BOGATUL i Kl BACUL

Frunijli de dudett, C n’aî cme pe tine.

La umbr, la fgdefl Nicî nu al turme de ol.

Refl saracul i bogatul, 1

Nici coer cu ppuoi.
Refl stapinul i argatul. Nici car mnre'n patru bol
*
Far bogatul se mîndrla Ca se poi cinsti eu noi.

i’n glas mare poruncla: — Mi bogate, bogele

« Mî crimar, Dac al averi «le-acele

Mi tgdar! Nu'ml scOte ochii cu ele.

Adâ-mî mie vin de un ban C averile de frunte

*. Ca se befl-cu ist serman. » Sunt ca un isvor de munte,
Ear sracul c ridea Astâijl curge i îneac
i din gur poruncla i manî scade 'apol seac
! <Mî crimar, De al turme mari de ol
Mî fgdar AI i turme de nevoi.
|

Ad-mî mie vin de-un. zlot C pe iinde’S turme blîmjl

Se’l hefl cu bogatul tot! * Sunt i lupi merefl fimimji.

*
— Mi srace, srcil — Mi srace, srcil
De ce vrei se'ml faci In sil y Fâee-mt-ai de tine mil
Nu’l pune punga cu mine |
De n’al ti tu om pisma
 ! ! »

r <o

V %
r
X: it
'-t f
r
V-'<'T
1

v»>>
V \ ) j e>
-v
4 *•

i la inimii vrjma. i
Dar ce-adunl tu într'o rar
— Mâl bogate, bogelc Eli adun numa ’ntr’o sr

Nn fii duman guri! mele C toporul rni’i vrjit,

(î

C nu-i vrett nici reft, nici bi- Cu tiuul oelit,

:

N'am re împri eu tiip. |

ne, i când el se ’ntdrcc ’n vînt

Tu al carrc cu opt bol. Cad bogaii la pmînt.

Al codr cu ppuoi, Mi crimar,
Eti un cal bun de nevoi Mi fagadar!
Tu ai bani do vinturat, Ad-o vadr de Gotnar '

Galbinl muli de semnat, i de plat n’ai habar

E am numai un topor I C sracul când cinstesce
Care’mî e bun frior. Vars sânge i pltesce!

NOTE ,

1
Hai sracul « lin/alul.

Carnl ciuiiesc ce jiurtaRomani numele ile carriim se utiuila i

la

sarracum. Kste dar de presupus fr amgire c ciivintul de srac •

adic ncarut aft denumit din invcchimc pe omenii însrcinat! cn du-

'

cerca carllor, dnicnl cn simbrie i lipsii de avere.

’ Ait-mi mic cin tlc-nn :lnt.

i

Zlotul c o moned de convenie precum leul a cric valdre e de

,
,

30 parale. Obiceiul de a se monera in Zloturî s’ad perdnt mal cn

totul în erile Românesc!.

'
Ca sr po{i cinsti cu mine.

(.'nvintul cinste, de origin slavon a fost reu îneles i întrebu-

inatpiu acum cn se esprime onorul. A se cinsti, vrea se <jio a bea
împreun la crim, sau cnm «Jice francesil se traiter.

Digitized by Google
 ,

r>->
<r ><
J1
'

'X $)»’ X
J

)
a
t 4
Âd-o vadr de Cotnar.

:
Moldova produce vinuri forte bune, carele sunt menite a deschide

j
un isvor de mare comerclu erit. Unele podgorii flial ales ,
precum
Agtudul, Crucea, Socolâ, Panelul, Odobetil, ctc., sunt vestite pen-
tru cilalitatea productelor lor.
j

Cotnariul e ins vinul de frunte a Moldovil. In acea podgorie se

gsesc® viile Iul Stefan-Vod.
5
Vars sânge i pltesce.

Esprosia curs sânge nu însemnez® aice c sracul ar ucigtor fi

de omeni. Ea vrea se ^ic c ar vrsa sudori de sânge, lucrând, pen-

tru ca se dec dreptul cui se cuvine.
Nu e in firea Românului de a face mori de om el nu cnnosce ;

simirea rcsbunrol, cendctta Italienilor. Crimele cu premeditare

sunt-u forte rari in cr; cele mal multe provin din furia mâniei
sa din causa beuturel. Oelosia anc produce din când in când acte
criminale. r

Finitul acestui cântic are o variant care pune in gura sracului

urmtorele cuvinte :

« Tu al galbeni la chimir, Tu al ras i ai mas

Eu am un scleaf cu fir, E am lunca cea frumoii
i ’n scleaf un catagan i ce-adnnl tu intr’o var
Ce me scap de alean. E adun mima ’ntr'o sear.'

Digitized by Google
 !

n * r~^\

s’ .y
V A. “
o\
^4 * ^O 1
i *•&>'.
' “' A. f
‘V

XV

STEJARI I, l CORNI I.

* _ Frate, frate de stejar Se’ml fac prjin de boi ?

La snie se talu un par' Fridre Homna’.
Se nil fac osie la car.
Ordnga lung dai-b-a.
— l’râidre- Homâna Ca s'o faci arc de veshoî
3
Voios parul dai-l'a S’alungl LeiI de la boi.

Dac' al face tu «lin el Las boii, frWre,

Busdiigan de voinicel.
1
Si te d la vîntdre.

Ghbîg mare nestrugit. C nu-T timp de plugrie,

Cu pirdne intuit i e timp de vitejie.

i cu «linsa de-al lupta

— Codri, codri, me glur eft

Se aperi moia ta.

2 Se ucid cu braul înc
— Cornule, ce nu te'ndol, De tot cornul un duman.
un capitan »
De-o creng se te depoî De stejar

HOTE
1
Ihudujoii de voinicel.

Buzduganele suntil armele favorite ale vitejilor din balade, precum

J
Zmeii când se Intern
i ale Zmeilor-i ale Feilor-frumoi din povesti.
 ( '
R%?
*') .A J*
A fc'i

V, v
'
'Ne

<"
la casele lor, arunc buzduganele din deprtri fabulos», .i acestei
‘

dup ce lovesc# tn port, mergi! de se eaijâ in cuele de la prei. I

)
Lupta Intre Zmei i Feî-fnimol începe tot de-uim eu lovirea lmz-
1'

(j
duganelor» .

* Se aperi mafia ta.

Moia stremoesc ,
patria 1 — Miluire timpuri era# acele câni}
era represiiita pmtntul tutnror, averea re mas de la inof-stremot,
i când glasul coilrilor cbiema pe Români Ta vitejie!

5
S'ahw'jl Lefii de la noi.

Acest vers las a presupune eâ balada <s de, pe timpul nvlirilor

Iul Sobieski i altor regi Poloni.
 ! ! »

i-

_ OlLETORCL

,
Trcce-un cletor i cânt, !
Care cânt prin grdin
j
Trece pe-o crare frînt apo sbdr mal departe
Prin câmpia înflorit, I
Lsând inimi înfocate.
Ou inima vestejit. Soridr mînglds
El se plânge ca’n cea lume Mult eti dulce i frumds!
I

Nime tie de-al seu nume, I

Oclii-T ard i-l arde facla
Nime nu se îngrijesce
j

i
Ca gard fa dimineaa
De e inort, ort <le tresce. Când de rofi-î încrcat
Soridra Magdalin ‘
i’n lumin se arat.
L’amJIa dintr’o grdin — Cltorule mâhnit,
i pe gînduri ea cdea Nu-t e calul obosii'
i de dor se aprindea : • — Nu, drgu, nici de cum
’

« — Cltorule mâhnit, Dar e sturat de drum.

I i prin lume rtcit Cltorul se oprla. . .

Tu eti pasere strin Nici c mal cltoria

Ecsist o legend a nneî clugrie ce a urmat in codri pe un om

I
necunoscut ,
i earc a fost gsit mort sub poalele Ccahleulul.
I
Pbte c balada Cltorului se fie Începutul acelui dram misterios.
 ; » ! ! -

/O * ^ cf
V >~t f

v *4"* r V
rr
'
,4>e
*s+
*C
'

v J
'i/'*
k. <r J?
y

XVII

FATA 1» I-: II IR EU

* -
Futil de lîireu — Fat de II i refl.

F pe dorul meu. i de eran refl

|
— Ba, bdi, ba, Ce plângi la pirefi?

Nu te-oTfu asculta, Itogi pe Dumnetjefl

1

C me-I înala Ca se te îaft efl ?

i nu me-l lua. Nu mai plânge, fa
— Gîur pe mfndrul sflre C efl te-oîu lua
Ce sfirit nu are! De soia mea
C efl vrefl se’rni fit Cnd se va vedea
Mam la copii. Ursufr cif cercei

Fata’l asculta Ânjblând dup miei.

i mi]l snita Lupul cu cimpoi
Far a doa iji Amblând dup ol,

|
Când ea se tre<ji, Vulpea cu mrgele
[
Prins-a lacrima Culegând surcele,
’a se blstema. ’un epure chiop
Ea se tot bocea, Intr’un vîrf de plop. >

El îî tot dicea:

Digitized by Google
 :

%
XA'-

V" *

BirtU — Cioplitor de sare la Ocn.

Tot acest subiect este cântat in Ardeal cu versurile urmtore :

Pe cea rare de colnic Când aii fost de ctre <}i

Mcrge-un ttnerde volnic. Unul ’altul se trezi.

Pe cea vale inflorit El se scula uerâud.

Merge-o fat ’nibobocit. Clop do rou scuturând
Când a fost de ctre sear Mindra se scula plângând
El in drum s 'împreunar : Tot plângând i blestemând.
 : ; :

r\ * r\
«r

pf
y
X <f

O
.

* yA V*
>,
<
isf *
'•
fi
>
/
<

XVIII

M MUU din MUSCEI,

Colo £los, pe ling Tis. Merg-a cas la prini

Merge mîndra cam descins Cu inima lui în dini
Prin erbua pân'n brîfi, Ear pe când el m va cere.
,
i ine murgul de frîfi, Tu, murguulehi .putere,
Murg volnic i pintenog Du-me Iute ca un zmeii,
Care pasee busuioc. Du-me la stpîuul teft »

Ea se primbl’n poeni Mîndra ealu'ncaleca,

.
i tot (jice din guri Spre Muncel vesel pleca,
« Busuiocul l’a plivi, Nptea’n drum o apuca.
Me tem c m'olu zebovi, Ea mergea, calea'l perdea
Dar Toi smulge i m’ol duce i'ntr’un rîft adînc cdea
Pn dincolo de cruce. Val de mîndra '. val de ea!
La marginea codrului. Sufletu’I sburând dicea
La stpînul murgului. Sermanul copilul med!
Tot pe culmea din Muncel, Cum remftne singurel,
La haiducul voinicel. Fr pic de mîngere,
Ciue-a vrea ca se m lee Fr mam cu durere!»
Mrg-a cas se m cee,

Digitized by Google
 .
y-t-NL
1
Busuiocul l’af plivi.
j

Fetele Românce au a’ pune in pri In sin snopurl de

obicelu de
j

busuioc. Ele credit acost plant are o putere fârmectore ce a-

cil

trage inimele brbailor. Du cântic poporal (Jice :

Floricea de busuioc
CV opresce mintlru ’n loc.

Busuiocul sc întrebuineze la er iu lecurl deosebite, i in des-

cânlice de dragoste.

Digitized by Google
 , , !»

r-A.

'l

*Tv

XIX

ROMÂNII DE FE MALURILE DUNREI

j
« F, bdi, pdtra'u ijece Eat srele-afi apus
*
j
La ist mal curând dc-I trece |
Craîu noii se ivesce sus.

j
C suntem de soTu român. 1
l Mîndrul trage din lopat,
Nu suntem de ijeam pgân. Trece Dunrea îndat,
Despic Dunerea’n do, Ese’n valea înflorit,
Se facem dragoste no, Vede puica adormit.
Colea’n umbra istor nuci S’o detepte-î vine mil
Pe brae'mî se mi te culci
j
C-I ginga c-I copil.
Se facem dragoste dulci. Se o lase-I vine dor,
Bdi, la chip frumos, Care facla de bujor.

F'n pdurea cea din dos « Sclâ, puic, se me vefll,

C-I gsi un pltinel Se me veijl i se nu cre<JI.

Se durezi luntre din el, i

— AI venit ursitul med ?
i-I gsi do nuele Norocite-ar Dumneijefi
Se durezi vîsle din ele. [vei, |
Vin’n brae, vin’ bdi,
— Face-oî, puic, cum me’n- I
Se’l dau miere din guri,
Face-ol luntre i lopel ;
Miere de flâre de tei,

Se despic Dunrea'n do, De-I gusta-o se tot cel.

Când a ei lun nou. »

Digitized by Google
Digitized by Google
 !

MUlFRUCA din BKAEC’

Sub tufe de Clocotel Sloi deghla’n rrueijde var.

Zace-un tîner voinicel, _ Oh ! drgu brbatul raeîi
Cu mîndrua lâng el. Aglutiil-ar Dumnoijefi
« Scolii, scol mi brbate, Efl toi munii am clcat,
Xu mal tot (Jace pe spate, Mur-albastr n’arn aflat,
C ml-am urit filele -
SloTu de ghta n’ani gsit
Mutând cpfitâele i C pmîntu-I încl.Jit.
Când la cap când la picidrc,
j
— Muleruc din Braeti!
Când la umbr, când la s6re. Mur-albastr'I ochiul ten
— Oh! drag muierea mea
|

! |
Care me ucide ren.
'
Xu pot, nu pot chiar d’a vrea Slolu de ghla netopit
Bdla mea nici c s’a duce e chiar inima-î recit
|

|
Pan’ ce tu nu mi-I aduce i m nei deslipit !»
Mur-albastr i amar,

Digitized by Google
 ^ ^v. -A*"
***•
V,
4 4>
'IV v.„ V *V
/

XXI

D 0 L C A

Pe câmpul Tinekiel, i opinci

|
Pe zarele câmpiei La cel volnici.
Kesrit-aii florile Par Costea cum mergea |

Odat cu florile? Ca Fulga se întâlnea,

N'aft rsrit florile
Fulga cel ca barba ndgr
'afi dus ('otea oile i cu mintea neîntrg.
. j

De-afi aejat stînelc Necjit i obosit

Pe tdte movilele,
De trei (Jile fl&uiîmjit.
i A'jî e luni i mâni e mari «Alei! Fnlgo, dracul meii,
Plec Costea la (ialal.
Se faci cum î-olu dicc eii :

Se Ie sare
Mergi la stîuamea cu bine
La mirc, Se-l Iei an dar de la mine , 1

i bolovani Trei midrc de frigare

La cârlani, ’ânc una de cldare
i trie Ca se-î lie de prâmjare. o

La oie, Fulga cel cu barba ngr

i «lu^I mari Dar cu mintea neîntrdg.
La cel zrarl, Sus la stîn se ducea

Digitized by Google
 ! . !

VA * «V
r
u . J**-
•A

j
V
»'
r-J^t
<<y

w * v.,v A. V
4
^ 'oile cât le redea, La pmînt se întindea.
1'
Cârduri, cârduri le rupea * Doica fa, tu esc! btrînâ
[ Cu botiiul le mâna Tu scil rîndul de la stin.
In codru la Pandina. E pe tine te-am grijii,

Ilar Costea când se’ n torcea Tot cu lapte te-am hrnit.

Mare pagub ’î vedea Doic fa, cum de-al lsat,

C lui, mri. nu-I venea dc-a prdat?

Furii stina »

Nici laptele la mulsdre, Gemea Doica, se culca,

Nici caul la lnchlegtdre, Laba rupt 'l arta :

Nici urda la 'nvelitore « Doica mea, Dolcu fa

Costea mult nu se ’ngâîina, Furii laba î-aO rnit

El dulii toi dilema. Când la dinil al srit?
Un ca dulce desvlla, Dac-ml esc! tu priceput
Opt-fjecI de flii tia, i nu te-arl prefcut,
Patru-ijecî la pul de câni, înainte se apuci
Patru-iJecI la câni btrâni. i la furi drept se mc duci
Toi în grab le mânca Pe urmele oilor

j
Par sama nici c l-o da. Prin pajitea florilor. »
(
'aud la urma tuturor Doica vesel se scula
c
J

j
Ean venla ’ncctior Câmpul de-alung apuca,
chioptând, schelleind. Jlotul prin drb vîrînd,

Laturile cam iind, Urmele tot mirosind.

Doica, halta cea bâtrin Urma-I ici, urma-I colea,

Ce sciea rîndul la stîu. Doica nici c’o prpdea,
Ea venla, nu prea venla. pioa ’ntrdg ea mergea*
« Doica fa, Costea ’I ijicea, i ’ndesdr agîungea
•

Uude-mi e averea mea?» în codru la Pandina

Doica ’ncet schellela, Ce de foc se lumina.

Digitized by Google
 » ! !

V., J
W rh

*v
. 5
*

Când în codru se'ndesîa Trei midre de frigare

Bietul Costoa cc zri a V ’ânc una de cldare
Fulga mas c-l gtîa, Ca se-î fie de prâmjare,
Miei de pole c-î jupla. i mulemitâ
tu ’n loc de

Care prin frigri frigea, Ca o fer tlmîmjit

Care prin cldri ferbea Tdt stina nii-ai rpit
« Mas bun, veselie! i pe Doica mî-ai rnit
Striga Costea cu mânie. Sti înt Fulgo barb ndgr
.i Doica se rpeijîa, Se te fac cu mintea ’ntreg. >
La Fulga mereti btea, i cum sta i’l giudeca

Ear F ulga cum o zria Inima l-o despica,

Crunt de spaim tresria. i Dolci o arunca,

< Alei Fulgo, barb negra Ear Doica nu -o mânca
Dar cu mintea neîntreg, Inima de vînijdtor *

Când la drum te-am înteluit E venin otrvitor!

EQ, mri, l-am druit

NOTE
1
Sf-tl li-l un dar de ta mine.
» !

Oenerositatea este una din ciialitile Romanului. Inima lui bllnd

1

.i darnici îndemn tot dc-una a

il veni in aglutor celui lu voe. Lui
ii place a împri bucica lui cu altul; do-acolo aii nscut datina
âapciel.

. * Inima de rimjltor.
E venin otrvitor!
Nerecunoscina este in ochii Romanului una din cele mal urite
patimi ominescl.

Digitized by Google
 Y
5 -
p>
HPL
«X

’l-am mâncat pânea i sarea, nu pot se ' l pltesc cu reu, i ne- S

f
i>iul(einitorulii[ i se ie ilarul, suntfi ^ictore poporale oarde arat o

cât «le frumose se afl in inima poporului nostrn.

|
Acost balad a Dolel precum i acea a Mioriei le-am cules din
I
gura unul baclu, anume Udrea, de la stîna de pc muntele Ceahled.
1

Acel pstor suna din bucium cu o putere cstraordinar.tn cât munii

se resunad in mare deprtare. El cânta i din flucr mal multe cân-
tice ciobnesc!, ear mal cu seni Doina cu o espresiede induioire ce I

aducea lacrimi in ochii celor care ll ascultai.

La anul 1812, intr'o frumos ser de tar urcândume la stina din

Ceahled unde aurisem resunâml buciumul lut Udrea, am asistat la

unul din celle mal sublime spectacole a naturel, luminat de rudele

asfinitului sorelul; car dup ce ndptca preser ceriul cu stele, ine
aeijalu cu Udrea i cu ali pstori impreglurul unul foc, i .petre-
cnlu pânVu ijlorl cu cânticele de la munte. Udrea Im! spuse c ta-
tl setl seica mulime de balade intre care aude a lui Tralan i a lui
Aurel iau, dar din nenorocire el le luase cu dinsul in mormînt.

-Qigitiaed by Google
 ! ! »

f % j *$*
*V

XXII

S A L
*
G A

Sus pe malul Dunrei Peste cinci sute i cinci

La perdeoa eu câni rel Tot haiduci de cel volnici.

A algliil a vdanei De-aî fcut vr'o dat bine,

Este-o turm de cârlani Fâ-l o mil i cu mine
J

Pscut de opt ciobani, j

i ’mî desleg brufle,
Turma algliil cea frumds i
ljteti ine dor scmianele !

Ca oimul" de iniinds .
1
Cpitanul se ’mblîmjîa,
j
1

La perdea ’n mleijul nopci Braele-I le sloboda.

Nemerit-aft haîducel, ,
Ear baciul cum scpa,
Nemerit-aft, nvlit-aft, Mâna ’n sînu-l o bga
Paloele zinghenit-aft, Bucium de aur câta, *
Pe ciobani lcgatu-ral-ati, i de trei ori buciuma.
I Duli ’mpucatu-I-aft. Vile se resuua,
I Ear pe baciul cel mal mare Frunzele se cltina, .
I

îl fereca i mai Lire alga ’n somnu-i l’aujla,

Cu cotele la spinare !
Din somn alga se treijîa,

De striga c refl il doare La sdcr-sâ se ducea

* Cpitan Caraeatucî i din gur aa-î «Jicoa :

Vtjel peste haiduci [

« Maic, miculia mea

by.Goog le
 » ! V »
! !!

ri
w—
Av V {fe X
t,

a*
>
r
jri ^
«y
S*

a
^ .
*v
1
Ean atept’ atept’ astâpt s
N'awjil tu buciumând «

i vile resunând? Se luptm la lupt drept j

Nu stil, maic ciobanii Cpitan CaracatucI, )

Retcit-a crlanil, Vtjel peste haiduci, ’

Ori drumul au retcit, Peste cinci suto i cinci • I

Ori haiduci I-ail nvlit? » Tot haiduci de cel volnici

Baba sora respundea : St9I pe loc se ne'ntîlnim

< Mergi te culc fata mea. Do vorbe se grim

De ciobani nu te ’ngrijla Si’n arme se ne lovim,

C’aa bucium el cu dor C me glur pe Dumneije

Când le ’I dor de casa lor. » Se te ’nv eu, fotul mefl,

Scra bine nu sfîrla, Cum se leg ciobanii,

alga ear c aujla Cum se prad crlanil.
Glas de bucium resunând, Cpitan CaracatucI
Fân’ în suflet resbtend. Ce tas mare de haiduci :l

« Hei ! copil, copil argai Se ducea, ducea, ducea,

Somnul dulce voi lsai, Nici capul nu-l întorcea.
'un cal îute'ml înuaî, alga-î ici, alga-I colea,

Punei aua brbtesce, Capul din fug-I tia î

Se încalec volnicesce. Capu ’n urm remânea,
Ea pe cal se arunca Trupu ’nainte fugla,
i spre Dnnre-alerga Sângele pîre curgea,
Haulind i chiuind, Drumul ro c se tcea
Buzduganul învârtind.
Cât haiducii o zrîa Ci-c, mri de pc-atuncî,
Loc de fug nu gsla. Când vin cete de haiduci,
Rar alga-I urmârîa Drumul lor nici greesc, c
i din gur-aa rcnîa :

Digitized by Google
 _Jk,
*zi
vV* X *r»r
.•$* X »« *y
V*K>

AV
_v i

V
< Nici c. fje mal nimerescfi. A algliil a vdanei,
La perdeoa cu cânt vel De pe malul Dunrei
(

SOTE
1
Ca oimul de inimâs.
oimul c pasere rpitore, mal mare do cât uliul i mal mic decât
J

j
ins forte indrane i rpide in sborul scfl. El tresce in
vulturul,
munii CarpaI i ’l face cuibul pe sttncl inalte j

oimul vâneaz paseri mari precum ghiste selbaice, cucoarc, dro-

chil, etc. carele trecfi in cârduri pin Moldova i pribegcsc din er
la apropierea timpului de iarn. Când el zresce un cârd de acele
paseri clStore, iî Ie sborul de se inal mult deasupra lor, apoi se
j

repede diu senin ca o sget i lovcscc paserile cu osul pcptulul, în-

cât acestecadd ameite i se ucid sdrobinduse de
ii SUnci.
In timpurile dc demult, streinoit notri aveu obiceîu de a imldiniji
oimii i a'I deprinde la venat precum se face i a staii cu coroil ,
i
se vede c meteugul lor era forte vestit, de vreme ce oimii faceu
parte din tributul ce se pltla sultanilor dup închinarea Moldovil.
Acest tribut ce purta numele de dar epre semn de înc/miare se com-
punea de 1000 galbini, 40 epe i 24 oimi.
oimul se vede ades figurând în balade ca imagin de vitejie i de
rpelime. Un vojnic c Cpitan oiman i are ochiuimuU{i. Un
cal sprinten sbor ca oimul în balada lui Mcrb-Sarac , descrierea
alergrel cailor jie câmpul de la llaidar Paa e fcut in chipul col

mal poetic :

Alalah ! cal arpesel , I Cum mieafi copitele

Alalah cal tatarescl,
! I
Ca oimii aripele.

1
Jl ud ii ui de aur câta.

In letopiseele nostre se lice c semnalul de resbolu se da prin bu-

Digitizi Cnnglc
 wy\%>
"W
/
1
V.,,V
*
w/

X
f

\ •'V,
r/k
m
V
•

/
>'
ctume. Domnii poruncîafl a buciuma c ml otea român era gata a ^
i
1
se Încleta la lupt cu dumanul. Este dar de presupus c in socolil j
'
de înainte buciumul nu era nnmaî o evie de cire, ca acela aî ctnba- 1

1 nilor de la munte, ci un instrument de metal, un sulu de trimbi j

i militar.
a
Cctit mare de haiduci.

Adic Cpitan
: de ceat.

Digitized by Google
 !

> rv

VS«r
Gs
XV
j". -»<..
'ia
.

*3*
?

» v, v«* y
w -.A"* t
V, V
\
* «

XXIII

MIHl! COPILUL

La dealul Barbat, i calea petroas

Pe drumul spat Dar când se urca
Merge haulind i murgul clca
Merge chiuind l’eatra scpra,
Mihu copila Ndptea lumina
Mîndru Puna, Ndptea ca (jioa.

Pftuna de frunte, Merge, mri, merge,

Copila de munte .
1
’urraa li se terge
Merge el cântând, Pintre franc]! ccjute
Din cobuz sunând® Pe crri perdute.
Codrii dismlerdând Merge tot mereti

Din cobuz de os Voinicelul meii

Ce sun Inimos. Din fnincje pocnind,

Merge cel volnic Codri! vecii! trezind

l’e-un murguor mie i mpreG grind :

Pin medul nopi!. « Haî, murgule, baî,

3
Pin codrul Heriî . Pe cost de plai.

Mult e fruinja deas, Ce la! tu drumul

NOptea ’ntunecoas, ’apuc! colnicul?

Digitized by Google
 ; ,

A
V
V.:V
\ -*v
*
sf 63
*
< Ori zeoa te-apas , 4 în patru crpat.
1

Ori aila le’ndeas, Cu sirm legat,

Ori frîul cu fluturi Cu slove spat.
'
Ori scumpele rafturi, Cu slove de carte
Ori armele mele Cu aur uflate.
mas
j

Ce lucescti ea stele. Ear la ade“

De duci aa greii Gata se te prade
Trupuorul meii? lanu Ungurean
— Zeoa nu me'ndeas Vechiul hooman.
aila nu m’apas Cu barba sburlit,
Frîul nu me strînge De rele ’nvechit,
Chinga nu me frînge, Pân ’n brîft lungit.
Dar ce me apaii Cu briu ’nvelit.
Si’n drum nu me laii,
*
El are, mi frate,
. •

Qi s ainti pe-aii-I Sbii lungi si late

Patru-ijecî i cinei, Durd ghintuit ,

7

Cincl-fje.cl tr cinci Iniin-oelit.

De haiduci Levini 5 i mal are anc
Dui de la prini Pe'mpreglur de stînc
I

De când erai iniei Voinicel Levini

La codru ’n poticl. Cu armele ’n dini.
'acum se gsesc ii Feciori buni de mân.
De benchetuescfi Clii, tari de ven.
La valea adînc, Flecl groi in ceaf

T.a muchie de stim a Volnici lr’ de leal!

La des pltini, Cu drivere nalte
Merunt alilni Cu cocile late
,
La mas de peatr, Lsate pe spate.
 » !! »

<*> r<-\
'*v,
V-V 0 "\ \ r AX
t

n x \ •i
Vrvvî*

V
i Js.
<1

•>
EI te-ar aurji Murgul ca ghîndul
(
i s’or rpeai, Las colnicul
i amar tine ile 'apuc drumul.
i amar de mine « Hal Murgule, hal,
— Hal murgnlc, hal Pe cdst de plai

Pe cdst de plai La poeana gras,

Las colnicul Dumbrava frumds
’apuc drumul Cu drb ’nvenjit,
C esc! cu Mihul Cu flori înflorit!
Las ’n urm-l team
C te ieti pe seam
Istor brae grdse, Eat ’n codni, eat,
G nise i vcndse, C Ianu de-o-dat
I stuc pept lat, Cum benchetuesce
Lat 'înfurt, Si se veselesce,

Mul ploel .St, încreminesee.

Cu buza de-oel. Pe ghîndurî pornesce
Ungurul flos 8 C din când în când
Nu’I primejdios, Aude sunând
Gura lui e mare Codrii resbtend
Dar nu muc tare. Un mîndru cântic,

Câi sunt el? cincizeci, Cântic de volnic

ese-ijecî, opt-^ecl. ’un glas de cobuz
O sut ’o mie? Dulce la auz
Fiase ’n cale’ml, vie De cobuz de os
Dac vrei s scie Ce sun duios.

Cine o Mihul i eat, i eat

Mihu Copilul !
C Ianu de-o-dat

Digitized by Google
 /"M

Wf.M \ J&* \ ‘Vj15

v~,.v

Tresare i sare Ungurii pornesc ti

i <Jice ’n glas mare. i calea-I oprescft.
9
« Voi vitejilor Ear cât îl zresce
Haraminilor 1 Miliu le gresce :

Ean stai s ascultai « Voi Volnicilor

'armelc-apucal, Haraminilor,
C eu cam auz Cine v’aii mânat
Un glas de cobuz Capul v'a mâncat! »

Piutre frumjl sunând i nici c sfiresce.

Codrii dismlerdând. La har poniesce 10

Beci voi ve grbii, i se învîntesce

Curând ve pornii Toi îl rsipesce.

Se-1 eil în cale Apoi ear purcede
Pe deal i pe vale, Pin cel codru verde.
La pod, la hîrtop, Murgul se urca,
La lunca de ploptt, i când el clca.
La potica strimt, Peatra scpâra.
La crarea frînt, Noptea lumina
La fontâna lin N6ptea ca tjioa.

Cu ap puin. Iunu cura îl vede

De-a fi vr’un viteaz Din loc se rpede :

Cu flori pe obraz « Voi, Vitejilor,

Se nu mi'l stricai Haraminilor!
Ci se mi'l legai. Dai cu lneele,
Ear vre-un frinecat, Dai cu flintele.

I)e rnueri stricat, — Lsai flintele

O palm se-I dai, Lsai lneele

Drumul se-I lsai! » Voi, Volnicilor

Digitized by Google
 ! »1

A
\XA* 'u,
Cj
Uy.6
*
1
j
* j
r

» V .Vr»

¥ V, J * V
*
c Haraminilor Mi ludul grosce,
»

j' (M c Mihu sunt, La mas '1 poftesce.

< i vrei st* ve caut s Vin’ tu, Miliule,

Un mtmlm cântic Vin’ volnicule
Cântic dt* volnic Se beuclietuim
j
Cuiu n’al amjit i se veselim,
Cât veac ai trit. ’apol ainindoî
Ne-om lupta uoî doi. »
ui
EI cu toi s' adun
Eat, mri, cat La mas se pun
C Mihu de-o-dat Si
•
beuchetuesc
începe pe loc I
i se veselesc
A ijice cu foc, Ploscele clocnesc
**
începe uor Vesel cbiuesc.
A ijice cu dor Dar când a sfirit
Un cântic duios De benchetuit,
Atit de frumos. Mas dc-osptat,
Munii c resun, 1
Vinul de gustat,
oimii se adun lanu Ungurean,
Codrii se trezesc , Milml Moldovean
Frunile optescti, Dc-o parte se duc,
Stelele clipescfl La lupt s'apuc.
i ’n cale 3 'opresc ! Crunt-e lupta lor
Ear Ungurii mult C e pe omor.

i Cu drag îl ascult, Cine e’a pica

i lanu îndat Nu s’a mal scula!

Ca nealt dat Ear Ungurii toi
Glasu’î îmblîmjcsce, Lui Iauu nepoi

Digitized by Google
 ! ' »»

rh
X *W
îs/ v.„.v v.„ v #
<1

/ StaO de mi-I privesc i zealele mele

Cum mi se ’nvîrtesc, Cât inii sunt de grele
Cum mi se smncescu Acela se vie
Cum mi se trîntesc Cu mine ’n frie
Ca doi zmei, ea leî Ca se vitejeasc 14
Ca lei paralel. 1
Numelfe se-I cresr 1

Eat, mri. -cat:! 1 Ungurii se ’ntrecii

C Mihu de-o-dat La pinint se plec .

în loc se opresce, i ’n zadar se ’ncerc!

Pe Ianu sucesee, Nici unul nu poate
Sus il opintesce Se redice ’n spate
Gîos âuc'l isbesre Armele culcate
Si 'n gemiclu il pune Cu-aur îmbrcate
i capu-I repune. Cu fer ferecate.

Kar Ungurii toi « Voi mieilor

Lui Ianu nepoi, Haraminilor!
Sta ii increminil Codrul mi’l lsai,
De morte ’ngrozill. GTngul apucai
Miliu mi-I trezesce C nu suntei voi,

'ast-!el lo gresce : Nu suntei ca noi

« Voi, copiilor Omeni de mîndrie
Haraaiinilor Buni de vitejie,

Care -s a afla Ci dineul de gloat

De va redica [
Buni de sapa lat.
Buzduganul meu i
i cum ijire ’ndat
CAt este de greii, Aliliull ce volnic

Durdulia mea Cu degitul mic

Cât este de grea Armele ’sl redic.
 . !

r\
cy,w v >.-f
* <,y
1
r >»,’ î*
V jf
y -j v,.v *?

Pleac j»e potic Cântic du volnic,

Cu murgul voios De-un glas dc cobuz
Pin rodiul fnintjos. Dulce la auz,

i ’n iînn-î vtiesce De cobuz de os

Codrul clo'cotesee Ce sun frumos
De-un niiudru eâutio

1
Putina} tir frunte
Copila tir munte.

Iii locul acestor do versuri o variant <jice :

Puna; de codru
Vtjel de lotru.

Înelesul cnvintiilul lotru nu e bine cunoscut. Unit pretind cil

însemneaz band de boi.

* Din cobuz nuniu ti
Cobuzul e un instrument oriental.
3
Pin codrul Herfii.

Acest codru se gsesce iu tera de sus a Moldovit. El a fost mult

timp locaul hoilor celor mal vestii? Ascmine a fost i Strunga,
i Telu.ul in districtul Romanului, i Bordca lâng Iai. i Lunca
Mare ctc.

* OH zeoa tc-apas.

In secolul de mijloc omenii rcsbolnicl precum i caii lor craii co-

periti cu cmei de fer, numite zealc; prin urmare balada lui Miliu
se pute presupune c ar ecsista de (ie ejaica Crucedelor.

lusuî caracterul cavaleresc a eroului baladei ne întresce in a-

cest idee.

L >

Digitized by Google
s.1 X >
Vi
N v.aX*
,5« <
•i * Q *-v
\ 'Va-y
'
)
J
*?.>
«*
«
>1*

.»
r

r*

Z>e haiduci Levini. -

Levent iusemnez viteaz de soîu. Un volnic pute so fie de neam

pi ost, car nn hevent trebue se fie de neam bun.
;
* Ear Iu mas fade.
Sade in loc de ede. precum apte in loc de epte. provincialism!!
din Moldova. Aemino se (Jice ai in loc de ani, cei in loc de ceri, ctc.
otc. în unele pri a României pronumiaroa cuvintelor, de i mal
puin corecii, e mal dulce i cliiar mal annonios. .

7
Durd ghintuit.
Puca are deosebite numiri. Iu munii despre Ardeal e numit
flint i 'ii alte localiti durd.
s
Vnguru-i flos.

Românul e înzestrat de natur cu un spirit de observare ce l’a f-

cut a earacterisa In puine cuvinte neamurile strine cu carele s'aii
gsit in relaii. Trebue se adogim ins c spiritul se este tot o-
dat Înarmat de un ghimpe satiric ce il arat virful lu multe din
1

ijieerile sale.

8
Voi vitejilor,

Haralninilor I

înelesul corintului Haramin este necunoscut.

10
La har[ porncscu.
Dup letopisiole vechi hara era in timpul resboelor începutul
luptei, ctea ce numesefl Francesil escarmouches d'avant garde.
6stele avea hâri sa hâral carii fceafl atacul dinte! pentru ca
se'l silesc pe duman . a'l desveli puterile. Omenii însrcinai cu
lutra erau alei printre cel mal indisnel i mal Iubitori de lupt,
de-acolo vine cuvintul liaragos pentru ca se esprime un om gata de
ceart.
In balada lui Mihne-Vod i Radul Caloinfirescu se vede c hara

Digitized by Google
 !

S A c'
{
* I

,/5
'
^ Cr *^v
r
(J

'V* ra i un gioc voinicesc# in solul acelor cunoscute sub numele fran-

j,
cos de tournoi. Fraii Bnzesci i Cplesci ijicfi lui Radu Calonifirescu : J
Noi in cale i-am eit Hai la liar yoinicesc
C'avem dor de lurniit. i la ginea resboesc.
etc. etc. etc.

11
Mun[ii se resund,
oimii se adun,
Codrii se trezesed,
Frunile optesed,
Stelele clipeseii
i ’n cale s’oprescd.
Tablou sublim de adevrat [xie.de. Una din cele mai Încânt torc
creaii a iiichipuircl. Ar crede cino-va c poetul ce a improvisat ba-
acelu care a dat viea nemuritore Mioriei a-
lada lui Miliu este .

eela cafe a prefcut Universul tntr’uu templu pentru nunta psto-

rului Jloldovan cu mortea, icerid :

Surele i luna Preoi, munii mari

Mt-a inut cununa. Paseri lutari,
Uraii i [lltinai Paserele mii
l-am avut nuntai. i stele fclii

11
Vesel chiuescu.

Chiotul face parte din tbte serbrile i veseliile Românului; la

liani, la hore, la mese mari este obicelu a chiui intr'un ton puter-
nic i prelungit,

**
Ca lei paralei.

Fiinî fantastice carele figureaz ades in po vest el.’ poporale. în lo-

cul acestor do versuri unii cântrei ^iefi :

Ca doi voinicei
J’uifOri de Zmei.
Alii schimb compararea i spun :

Ca doi negri tauri

i ca doi balauri.

•
Digitized by Google
 r
A/ r

K * ^j V
r .v
.<*

14
fVi sc vitejeasc, S
Numele se - i creasc. j

Cântreul care la începutul baladei numta pe Mihu, vtjel de 1

lotru, cânta in locul versurilor de mal sus pe aceste urmtore * :

{

Ca se vitejeasc
i 'n frunijl se hoeasc!
Tot acela ice mal departe :

C
nu suntei voi. Vrednici de hoie
Nu suntei ca noi Ci de sapa lat
Buni de haiducie, - i de cea lopat.
Dupe ideea mea balada lui Mihu este de preferat aa cum este
aice prescris i cum inî-ail cântate un ventor de la Hicaz, pe ma-
lul Bistriei, anume tefan Nour. —
Eroul baladei, e despoiat do
nuanele hoiei, i remâne cu nobila figur al unul cavaler din Se-
1

colii de mijloc.

Digitized by Google
 ; »

C t'M
O’

TOMA ALIMOS

Dejiarte, frate, departe. îuchinare-a murgului

Departe i nici pr forte Dar m-I e murgul camnebun
Sus, pe esul Nistrului, 1
i de fug numai bun,
Pe pmintul Turcului îuchinare-a armelor
Colo’n zarea eelor culmi, Armelor surorilor,

La gropa cu cinci ulmi Dar i ele’s lemne seci

Ce.resarfi dintr’o tulpin Lemne seci, oele reci!

Ca cinci frai de la o mum, închina-volu ulmilor

edea Totna Alimo, UriejiI culmilor

Boer din era de jos; C sunt gata se'ml respuwje

edea Toma cel vestit Cu fremet voios de frumje,

Lâng raurgu-I priponit, i 'n vezduh s'or cltina

i Cu eruul de argint i mie s'or închina !

4
Btut in negru pâmint Eat, mri, cum gria
!
i pe £rbâ cum edea Câ’n departe au^Ia
Mîndr mas 'l intindea Un nechez ce nechezîa

;
i tot bea i veselia i se tot apropiea

i din gur-aa (jicea ; Toma ’ncet mi se scula,

< încbinare-a i n’am cui

3
! Ptste câmpuri se uita

Digitized by Google
 »!

r M r

''-'V

i zrîa un hooman Pe la furca peptuluT,

î Pe-un cal negru Dobrogfri, 1 La încinsul briului

I Un cal sprinten voinicesc... Deasupra buricului

5
'
Pltla*ât un cal Domnesc. Unde’l greft volnicului.
5
Hoomanul nalt, pletos Toma crunt se oerîa...
Cum e un stejar frumjos Manea ’n scri se ’nepenia
Era Mane cel sptos Dos la fug i punea.
.
Cu cojoc mare, riiios, « Alelei ! fecior de lele
6
Cu cojoc întors pe dos, Cci rpii ijilele mele 1

:
i cu gliidga nestrugit, De te-a prinde ’n mâna mea,
Numai din topor cioplit. )ile tu n’al mai avea !

El la Toma ’ncet venîa i cum sta de cuvînta

i din gur-aa 1 gria : Maele i le-aduna,

— Alei ! Toma Alimo In couri i le bga,
Boer din era de jos, Pe deasupra se ’neingea

I Ce ne calci moiele i la murgii-i se ducea

i ne strici feneele ? » i cu murgu-aa gria
Boer Toma ^Alimo^ « — Alelei murgule mic.
!

j
ii da plosca cu vin ro : Alei! dragul meii voinic!

— Se tresci, Mane flirtate!

;
De-al putea la btrînee
Di mniea dup spate Cum puteai la tineree! »
»'
! Ca se bem în giumtate. Murgul ochi 'l aprindea,
! Mane cu sting lua, Neehezla i respundea :

;
Cu drepta se înarma, — Eat cuina sal pe mine,
i
Paloul din sin scotea i de-acum te ine bine
i
'aa bine ’l învîrtea Se ’î art la btrînee
'aa bine mi’l chitia Ce-am pltit la tineree ! »

Cft pe Toma mi'l tia Toma Iute ’ncleca,

"
o— T' i' .'ocl by Google
 » , ! » 1

f'
<v¥
1 ^'
jr
•r.
-f -
& t

1
<»'
%
Dupe Mane se lua Cu trei cdste a negrului
! j

r Si merett, mereft gtriga : Mane ’n do, jos cdea,

\ « Alelei ! murgule mic, Toma murgului <jicea :

^ Alei! murgul meii voinic, « Alelei ! murgule mJfc, '

10
Asternele drumului Alei! dragul meii volnic!"
Ca i erba câmpului Ochi'mî se painginescO,
j
1

La suflarea vîntuluT ! » Norii sus se învîrtescfi.

I

Murgul mic se asternla, ;

Te grbesce-alerg, fugi
|
Mane ’n lturi se zrîa, i
i ca ghindul se me duci 1

Toma turba i rcnla : ! Colo’n zarea celor culmi,

« Tâlatu-m'ai tâlhresce, La gropana cu cinci ulmi,
Fugitu-mî-ai mielesce. C eti murgule-oîu muri
De te-a prinde ’n mâna mea !

Pe tine n’oiu mai sri

'

iile tu n’ai inai avea. Kar când sufletul mi-oiu da,

Sti pe loc se ne'ntîlnim Când nu te-oîu mai desmîer-
Do vorbe se grim,
|

Din copit se-i fad sap jda.

j

Do vorbe oolitc ^

Lâng ulmi se-mifacIogr6p

Cu paloile grite ! i cu dinii se me-apuci,
.Mane ’n lturi tot litgia în taini se m’aruncî.

!
Ear Toma ’l agîungea Ulmiic s'or cltina,
’aa bine mi'l ehitia Fnnuja c s'a scutura,

C din fug mi-I tia Trupul c mi-a astupa !

GTumtate-a trupului

1
Suf,pe esul Nistrului
Pe [uhu intui Tuiculu i.
în partea Basarabiei de jos, ce purta nomele de Bugeac.

"Digitizod by LiOO
f Pmfntiil (Un erilc locnite de Romani e vestit peutru calitatea j

I sa mnos. E un sola de pnitnt vegetal, negrii ii gras care d rode \

lnblelugate. De aceea Românii l'nfl sanctificat in ghindul lor i iî V

ijicfl sfintul pmint! d te hrntsce, el te aditostesce, el te inve-

lesce ! vechil Rotnaul da puniintuluî numele de mam.
' închinare-a} i n’am cnl.

Una din mulemirile Românului e dc a închina pân nu hea. Cu*

vintele o.biclnuite la asemine Închinri sunt : Noroc se dte Dumne-
ije.'fi la anul cu bine! coe bun cu belug }i cu opt bol la plug. etc-
* Pe-tin cal negru Dobrogean.

Caii din Dobrogea craii cunoscui pentru calitatca lor ca i acel

din Bugcac. Erafl un solu de cal sclbaticî crescui In câmpiile pustii
din Dobrogea, i de solu ttresc.
^

4
Hoomanul nalt, pieton.

Pletele sunt un semn de brbie in ochii Românilor. EIle port

lungi i se mindresc de dlnsele. Una din cele mai adinei mâhniri a

fiecilor ce sunt luai Ia os te. este c disciplina militar il silesce a
se despri de podoaba firesc a capului.

‘ Cu cojoc intors pe dos.

Se ^ice de un om aprins de mânie c l-ail intors cojocul pe dos. '

7
Se trescl .Vane, frtate.

Cnvintul frtat e compus din cuvintele fr i tat i Însemneaz

bastard.

* Ca se bem in glumtate.

Adic se dearte plosca fie-care pe glumlate. Anc o dovad de

plcerea ce are Românul a împri cu altul bunurile de care ei sc

bucur.
 A
V or’V'*
/' ry • - /-'< j-
/vr
^ Y
v*fc.» - < •'.
‘
V Vy >
fl
1
J» N* 1

V~,.J
n 'v,. ,r
* V
4 'fi
r
C Uitde-X greii voinicului.
t
Adic unde atlrn greutatea armelor purtate la pept lucingtore.
10
Aatcrnete drumului
1
Ca }i erba câmpului
La suflarea tini ului. •
\

Icoana vie i admirabil de fuga calului. în tdte baladele unde se

1
poinenescc de alergri de eal, poeii poporului se intrecd iii imagini
de o sublim frumsoe.
11
Iu povestii caii Feilor-frutnoI, il iutreb tot de-uiia cum sc-I

duc? ca viului ori ca ghindul?

Unii din cântrei numescii pe Toma Alimo Toma a lui Mo i

adaog urmtdrele versuri la Unitul baladei :

;
« i se câi
murgnle ’n «Jorl Nlme friul sc nu-î pue
Se’inl gsesc! vr'o do Hori Nici pc tine se se suc.
i la cap i la pictore Ear de-î vedea tu pe gius
: Se'mî sdesc! câte o flore. Un volnic tincr, frumos
;
Una, Hore de bujor Cu per lung i glbior
i Ce parc c arde ’n dor. Sc c’mi c frior.
seif

i alta de busuioc Tu se’l lai ca se te suc

Ce opresc e rnindra'n loc. Mana ’n com se l-o puc,
Apoi, drag, se’ml nechezi, i se’l pori, murgule. bine
I Apoi se te deprtezi Cum m'al purtat i pe mine.

i
i se mergi la câmp, la noi, i se’l primbll aici pe cultul
Unde-am nscut amindoi. Tot la umbra ist or uimi! »

Digitized by Google
 ( !

v7X#
* y
X r» (
K, J
“T
O«&<
^ AV .
>r:

*».*>
*
r

'7

XXV

KOMA.v' tlll'K gkozovaxPl

Cu hamger bogat la sin.

Muli Ttari staft împreglur
Sus, pe câmpul Nistrului [
Cu ochi mici ca ochi de ciur,
Sub pdlele ceriului, i statt toi ingemiehlel i

1
La coda lalpeulul Pe covor cu perii crei.

Umle fatii /medicele 1

Ear la ua cortului
•
Si s'adunu zerndlcele. Sub stejarul mortului 5

i s’adapft legicele. Este-un biet Român legat.

Multe's frate, i mal multe ,

Legat strins i ferecat
Corturi mari, corturi mrun- Ca un mare vinovat.
Ear în chiar mijlocul lor [
te Român (Sine Grozovanul |

Nal-se-un cort de covor Român Grae Moldovanul

l
Un cort mare i rotat Care-asrcit pe Hanul.
;
Poleit i narmzat, Doi Ttari eapa-I gâtesctt,

Cu erul d'argint legat Doi amar mi’l chinuesefl

3
I’ar'c i cort de imperat ! Dar el cânt ’n nepsare f

Dar inuntru cine ede? • Par’c-ar ti la mas mare,

Dar în el cine se vede ? ,
i d semn de veselie
1

Ghirai Hanul cel btrîn 1

Par'c-ar fi la cununie !... i

by Google
 n ! n ! ;

V 5

n-
*/* , cN-r *iv
6
^
Eat Mirzâciele '

De-1 ertare safi de nu-1 ^

! i ca Ttriele Tot cu dreptul vreft se’lspui i

' C la hanul nâvlescO C de când m'am redicat }

I
i cu Wte-aa-T grescii : i ’n Bugeac eti am intrat
^
< Alei! Domne Han ht rî |
Muli Ttari, <Jefl! l-am stri-
!

Cu hamger bogat la sin Si Tâtarce-am veduvit, fcat

F cu Grue re vel face Fete mari am btrînit
Sufletul se ni se ’mpaee, i Bugeac am pustiit
C de când sad redicat De bahmel l’am srcit 8

i ’u Bugeac Grue-au intrat

j

i Bugeacul pe gîumtate
Muli Ttari el l-aii stricat i Crimul a treia parte.
i
i Ttarce-aii veduvit, Ear Nistrul când Fam trecut
Fete mari aii btrînit, Pod pe densul am fcut
Bugeacul l’att pustiit, Ca se duc se car la noi
Bugeaeul pe gîumtate Averile de la voi

[
i Crimul a treia parte! » Se duc carre Mocnesc!
Ghiral Hanul cel hâtri Cu copile Mirzccsd
Trage pala de la sin i cu robe Ttresc!.
i cu glas crunt de pgân 7 Alei ! Ddmne Han btrin
pice Iul Grue Român : Las cel hamger la sin

: « Alei! Gme viteaz mare! i’ml d

mdrte de Român,
De la mine n’al ertare. Nu’ml da morte de pgân.
9
1

Spune ’n calte-adeverat Las' se me mrturisesc

Muli Ttari tu ml-aî stricat? i de suflet se’ ml grijesc

— Alei! Domne Han btrîn La un pop cretinesc

Las cel hamger la sin Care <}ice din psaltire
C efi sunt puîu de Român în cea sfint monastire,
1

i nu’ml pas de-un pgân C mult sunt ett vinovat,

 ; » 1

,
'-v
*
, 4~* (
T îi A
V
^

••H 4
fjT OK
*»x>

¥ «v
A
De pcate încrcat Ca un vînt înviforat
( C’am curvit cu sora ta
Intr’un lan de grîfi uscat. •

’ am rpit pe fiica ta, Aman ! el cu toi rcnla 1

’am ucis pe frate teii, 10

i din facla-l toi peria
j
V
j !

Viteaz mare cât un

1
lefi Dac videa i videa
Care-a fost dumanul mefi !
El în grab se ducea
(liiraî Hanul cel btrin Chiar la grajdluj Hanului
Uit hamgerul la sin, Hanului Ttarului.
i cu glasul oerit
Când la grajdîu el ce zria V
Pe loc afi i poruncit Un bahmet ce tot sria, ,

La Mîrzacl de ceî mal mari Un clu cam ptrrel,

i la cincl-rjecî de Ttari Ela ’n var cincrel.
l’eGrue se’l duc ’ndat Grue mi'l apropiea,
La cea Monastire nalt! Mâna ’n cdm c-I punea
ii
i ’n podele ’1
asvîrlla
Aa cal nu-î trebuia!
Ttrimea purcedea Dar colo, cât colo ’n fund
i pe Grue mi'l ducea Eat-un negru cam rotund
La cel pop cretinesc, Care sfire n’afi ve<Jut
-Simt cu chipul omenesc,
j
De când msa l’afi fcut.
Care «Jice din psaltire La el Grue se ducea,
|

in cea sfînt Monastire Mana ’n com e-î punea

Dac videa i videa Din loc nici c mi’l eliutla !
Grue vreme nu perdea,
|

Aa cal ii trebuia.
Do cruci numai tcea, El afar mi'l scotea,
Domne aglut ! el (Jicca Frumuel mi’l înfia
Bard ’n mân apuca înfia i ’l înfrifia,
i
j

’n Ttari se arunca i pe ochi îl sruta

;
 ! 34 » ! :

\ Sr -f SL ;s
rÂ< r
*s$

Venetici de câte cinci. » 18 ]

Trei desbinurl c mi-I da, Român Grue cam ridea

Scântei veviji din ochi II da, 1

i din gur respuudea : .
'

i de-odat s’arta * Alei !mri Han Btrîn !

'

Chiar la ua cortului Ori nu sciî c sunt Român ?

Sub stejarul mortului De’s Român, sunt frate bun 1

Ghiral Han cât il videa Cori ce cal viteaz nebun

Ofta greii i mi-I ijicea : Ear de ai bahmel fugari

« Alei ! Grue, viteaz mare Si de al volnici

*
Ttari,
De la mine al ertare, Bahmel Iui se me gonesc.
De vrei numai se te prinzi Ttari cruni se îndrsn&c.
Negrul metisenumiT vin<Jî> D-le voe, d-le scire
Se nu'l vimjl la Ungurean, Dup mine se se înire

Nici la Turc arignidean. i m’agîung

s’alerge se m’agTuitgii

Se nu'l vindl nici la Litean 1

Pe câmpia ast lung.
C Liteanu-I om viclean.
j

Ci se’l un Român
vimji la

Câ-I om drept i bun stpân Ghiral Hanul semn dedea,

ded(

Si de mân mal duos Ttrimea purcedea

i
i de suflet mal duios. ls
Pe cel câmp'uem&rginit
El pe negrul de-a avea , Cu negar învelit

|
Tot de nuni mi l’a inea. i cu troscot coperit.
Eft la dînsul l’olu videa* Ttrimea se ’nira
Ori la nunti
*
ori la resbolu i fugend se resfira
Când nc-om lupta noi cu voi. Câte unul, unul, unul
El c
mi l’a drui 1

Dup negruor nebunul,

Saft c i l’olu cumpni Negrior fugîa, fugla,

De trei ori cu Venetici j

Cum se fuge nu fugla,
 ! !

rw
v r

l
\ Ci srla tot epuresce i
Ca un s6re ce ’nclijesce

|
'alerga tot ogresee tnclijesce i rodesce.

j,
Nechezând tot voinicesc?. C mult bine ’n lume face
\
Alei! vot Ttari pgâni. Sufletul se i’l împace.
19
Vi s’ad stins (Jioa de mâni Cretineaz
Eal Grue d ’napol i boteaz
i s’arunc pintre vot D de fin

Ca un vînt înviforat Câ te-un tretin

îutr'un lan de griii uscat; i de fin

i cu negraor nebunul O tretin.
Ve Ie unul câte unul i cunun lete inarî

i din fug vP cosesce Fr grij de Ttari,

i ve tale chip snopesce
,s
i redic MouastirI
i de-averi ve cur&&ce Pentru timp de nvliri,
80

i bdl
de ve scutesce Ear pe negrul sprintenel
Si ve las ’n urma Iul îl face frate cu el.
> r

Ca momii de-a câmpului! Câ Românu-I frate bun

Apoi Grue se pornesce C'ori ce cal viteaz nebun
Si'n Moldova se ivesce

1
/.ii iuda Iulpeului.

lalpej, ritt din Basarabia ce se vars in Iacul numit lalpug.

* Unde falii Zmeu fcrfc.

i n’adun Zcrnuictlt.

Fiinl fantastice carele glocu un mare rol in basnele poporului.

Digitized by Google
 X(V '"S
** O X *»f T

W •» w«r
* t
v.„,y 4
V
3
Pdf'ra-i cort df imperat.
\ ->

^
In broura ântelu a baladelor tiprite in la.î la amil 1852. se ijiee
lice :

Un cort mare i rotat |

Cu sferl albe de mtu...
Mult c rnindru nuramzat, Par’cS-î cort de 'mpcrtea s. i

l)e crul de-argiut legat

* G hi rai Hanul cel btrin.

Hanul de Ttari purta denumirea de Ulileraî, ea mi titlu de n

- j

veranitate, dupre numele celui ântelu ef al Ttarilor care afl luat j

;
Crimul.
h
Sub stejarul mortului.

Tradiia poporal spune de un copac locuit de sufletul unul om ce

fusese spânzurat de cr.-gile lut. Urî cine adorinla la umbra acelui
arbore, fcea visuri de morte carele se iuiplinluS pan in trei ^ile.
Pbte c stejarul mortului din balad se fie cinat acel din tradiie.

6
Eat Mireci[ele
i cu Ttri{ le.

Adic nevestele Mirzacilor i a Ttarilor de gldt. Mirzacl erafl de

sânge hinesc i formafl o cast puternic intre Ttari. Numele lor

era Myrza.

7
i cu glas crunt de pgân.
Românii da numele de pgân la tote mimurile ce nu erafl de rele-

gea lui i cu care se gslafl in lupte.

* De bahmeff l’am srcit.

Bahmet safi bahamet, cuvint de origin ttar, ce denumesce caii
din Bugeac.
O mare parte din Basarabia port numele de Bugeac, de pe timpul
nvlirel Ttarilor in sinul ci, in urma mortel lui Stefan-Vodâ. Câm-
piile Bugeaculul hrulafl înainte un solu de cal setbaticl ce erafl
j

j
forte apreuil de Turci i de Ttari. Aseinine i în Dobrogea. pe

l > J

Digitized by Google
 !

f
t v *y
>
V
*#V>

*
v

^ malul drept a Dunrei, iu facl cu Basarabia de glo.s, se gsîa ber-

^
j
glieliî de solii bun. Caii cel mal buni ins, cel mal frumoi la fap-
tur i mal spornici la pas erau caii din Moldova.
j

4 Cantimir Jice in descrierea Moldo cil c Turcii a un proverb

care pomeuesce de frumaea tinerilor Persianl i de agerimea cailor
j

j
Moldoveni. Acel cal erafl forte cutai de Unguri i de Leal pentru
remonta cavaleriei.

* Las’ se me mrturisesc.

Grue vroesce sc'l mrturiseasc pcatele Înainte de a muri. Ro-

j
mânii in forte mult la Îndeplinirea datoriilor lor de cretini.

10
Am ucis pe fratetei
Viteaz mre ea un leii

Cure-a fost dumanul meu.

Unii din cântrei adaog mult la faptele lui Grue, dup cursul
inspirreî i câte o-dat dup nevoea rimei. Astfel in ediia balade-
lor din 1852, se cotesce urmtdrele :

Am curvit cu sora ta, am tiat pc fratete

’am ucis pe maica ta, !
i am ars pc tatl te.
Esteins de presupus c Gbiral Hanul ce era btrln nu mal avea
nici tat nici mam pe timpul lui Grue.
11
•
Aman ! el cu foi rcnfa.

Aman e strigtul Turcilor i a Ttarilor când el se afl facl cu

un pericol. Atnan însemneaz : Graie
11
Care sire n’ail vei/ ut

De când masa ferii fcut.

VecJI nota din balada Iul Serb-sarac.
15
Scântei eerdt din ochi ii da.

Caii din baladele i din povestele poporale suni hrnii cu jratic i

scot scâutel de foc pe ochi i pe nri când se aprind la fug. A
scote ins scântei verijl insemneaz a simi o durere vie.

Digitized by Google
 r

c ^ *wV K
rh A „
v e
X* v
” /*' A\
>
T
•>
.y
s
' v

‘ri

<- Se ni»7 rinll mVî fa Litean.

Iueau safl Litfean, locuitor din Litfauia. Dusele resboe ce avur

^ j

Moldovenii eu I.ciI, daunele ce fSeeaii aceti! in ee când nvliafl. ;

.i nnmemsele lor clcri peste tractatele de pace, a fi dat corintului i

I.itf o semnificare Ibric uriclds. Litf e sinonim de neam refl i fr

credin.
15
Ci ge’l riniji In «w Homân
C-i om drept fibun stpân. etc.

In ediia baladelor de la 1853> cu greal s'ati tiprit ormtorcle

versuri.
j

Se nu'l vimjl la vr'un Muntean

C Munteanu-I om viclean. .
1

Adevratul cântic btrinesc, precum l'am aflat de la un cântre

orb din satul Boliotinu, anume Neeulal NastasI, pomenesce de Lit-
'
fean ear nu de Muntean.

14
rciwtici (Ic câte cinci.

(•albiul de Veneica, durai mari de câte cinci unul ce se numesc^

lefl.

11
De’a Homân sunt frate bun,
C’ori ce cal citea: nebun.

Admirabil caracteristic a Romanului de pe timpul vitejiei.

/
’* i ce tac chip snopesce.

Adic, II tae snopurl, snopul! ca griul.

Cretineaz
• i boteaz, etc.
Românii sunt forte bucuroi de cumtric gludecând dupre marele
numer de cumtre ce se gsesc in fie-care sat. Ceremonia botezului
!
d loc la serbri volose cu mese mari i cu hore.
i

V X

Digitized by Google
 JjK-Y \
&»
.O w
20
i redicu monastiri
Pentru timp de nvliri.

I Monostirilc cc se ridicai! in timpurile grele a luptelor ndstre

1
vecinii, erau destinate a ii i templul lui DumueJeS i locuri

•|
diipostire pentru bti ini, pentru femei i copil, când nSvaliafi du-
manii in er.
De aceea Monastirile aveau ziduri mari ca nisce ceti, basce bol-
tile i tainie pentru ascunderea sculelor, i erafi mal mult cldite In
!

'

locuri retrase, prin muni, i in fundul codrilor.

Digitized by Google
 ! ;

CODREANUL
j
'*
. 1

Peste tufe ’I arunca.

.
'
Dac videa i videa
I

Frunzuli de dude !
'
CU norocul nu’l slujla,
*
S’afi aflat la Movilei! în baltag se rezema,
De Codreanul cela refl. Cole’n vale se lsa,
C se primbl pin pornire, Cole'n vale, la strîmtdre
Pin potice âr s<ire, Unde treci) mocani cu sare .
3

i Cu saric boc nesdl Ear în drum cât se punea,

i cciul nrcn&c, C’un mocan se întilnea,
Nime se nu rni’l cundse. i din gur-aa-î gria :
j

Mult e mîndru, sprintenel «Cale bun, mi Muntene!

Cel volnic, cel voinicel — Mulemim, frate Codrene!
|

i tot cat-un cluel — Mi. Mocane fridre,

Rolbule, cu pJrul cre Nu-l e rolbul de schimbare?

De-a lnî Codrean drgule. Se-î daft ehebea din spinare

Mult alerg s’ostenesce, 'un car mare plin de sare.
Cal pe ghindurî nu gsesce Un car mare cu opt bol
Câi fugari i s’arta, Se mergi bogat de la noi ? [
re,

El de cdni ’I apuca, — N u’mî e rolbul de schimba*

Digitized by Google
 !! !! »

V\ *? s
T rjT A <#y
f

V
2f
r
‘C Nici ’niî e roîlml de vemjare, i chebea de priminl. \
i Cil cu marna roThuluî — Ba’l l cruce, mi mocan. }>
*
Pltesc valea Oltului. )i c’al cinstit |w> Codrean
.i de-a vinde pe roîlml C de-oln veni înapoi \

A plti Movilenl. în loc de car cu opt bol

— Alelei! Moena drag, !
î-oîu da nite pumni sgîrcil
De mine dorul se leag. De î-or prea bani gsii 6 .

Fi tu pe dorul me i s’a dus, s’a dus, s’afidus

C liun e cel Dumnezeii Pân’ ce adrele-a apus.
D-mî pe rolbul drgule.
C se cere de’I oîmule.
De-î nil-a plcea âmbletul Fmmj verde de alun ;

Eu tl-oTu da i sufletul. » Codrena cu voe bun

Mocnaul se pleca. Se urca în deal la stîn.

Codrenau ’ncleca... i
Se urca i chiuia...

Trei rugini el ii trgea. 1

Toi ciobanii c fugîa
me
I

|
Ast-fel rolbul fugîa... 1

Numai unul românea,

Vile se limpe<JIa !
5
Lâng foc se întindea,

Bolnvlor c se lucea
]

I Se ducea boul rbjend. :

Fugea rolbul necliezînd. Codrena îl pricepea

Ear Mocanul sta plângând i din gur-aa-I (jicea : I

i din gur tot «Jicend : « Mâneate-ar lupii cioban ! !

* Alelei ! mi Codvenele La ce te mal faci viclean

Te veijî depe sprincenele C î-oîu trage-nn eartagan '

C eseî fctor de rele. De-I sri ca nn oldan

Viu’ Codreno înapoi Scoal’ de’ml alege-un cârlan.
j

7
D-ml încale cel opt bol, Cftrlna de la Ispas

Câtl-va bani de cheltuit Tinerel, rotund i gras. »

j

Digitized by Google
 » » !»

»A*
V.J ‘

'
El cârlanul i-l lua, i mânca, bea, veselia.
'
La ciochine i-l lega De potir nici ghîndla!
i cu rolhul ear pleca Dar potira-1 unnrla, j

I
i cu rollml se lsa l’otir Arnuesc 9
Colo’n vale la Santa, Cu, erb vC'iitorescâ,

La Santa, la crîmres Unde-a da se nu greesc!

|
Cu ochi mari de pule-ales. Codrena cât o videa
Bea Codrean, se veselesee, Plosca la gur- aducea,
! Cu Santa se drgostesce, Ear potira-I tot dieea :

i i de plat nici ghîndesce. . «Dtc, Codreno, legat

ISea Codrean i poruncesce, Se nute ducem stricat.

Ear crîinarlu ’nglbinesce Codrena le respundea :

I
i pornnca-I împlinesee. « Mielul gras, ploscua’îgiva.
1

« Mâl, bdi, mi crîmar! De suntei niscaiva frai,

in
Ad-o plosc de Cotnar Eat masa i mâncai! >
i
i una de OdobescI Arnnil se isbîa.
Dac vrei se mal trescî ! Armele de foc scotea

Ploscele Codrean lua. i ’n Codrean le slobozia...

La oblinc le anina, Peptul lui Codrean srla

Crîmria sruta, Ear el rnile ’î stringea,
i cu rolbul ear pleca Plumbiî din came ’l scotea.
j

i cu rolbul se lsa Cu el durda ’l încrca

Deasupra Copouluî, 9
i din gur-aa striga :

Cole rediu! Breazului «Alelei! tâlhari pgâni!

1

’n

Locaul viteazului. Cum o se ve dan la câni.

El la umbr se punea, C de-atîta suntei buni !

Cârlanii ’ntfeg i-l frigea, Apoi durda ’l întindea

Mas mîndr i
|

'i întindea, ’u plin durda lui poenla. i

Digitiaed by Google
 1 » 1

/
l
Potiraii glos cdea, Si pe cap cu gugîuman
.;
în sânge se vîrcolia. Stil culcat pe-uu buzdugan
1
! Mar Leonti-Arnulul, ;
Lâng’un grec arigradean. )

'
înghii-l’ar pâmîntul! « Mi Codrene, volnicele,
c scotea
j

1
Nasturi de-argint Spune tu Domniei mele,
De’ncrca o uanea 13
Muli crestiiil al omorit
Si ’n Codrean o slobozia, Cât în er al liotit?

Pe Codrcna mi’l rnla! — Domnule, Mria ta!

Voinicelul meft turba, Gîur pe maica Pietista,
în durd se rezema, Eu cretini n'am omorit
Baltagul yi'l redica, Cât iu er-ain volnicit,

în Leonti '1 rpeijla Vre-un cretin de’l întîlnîam

i capul ii retezla. Averile-I imprlam.
Capul de-a dura srîa. Cu doi cai de’l apucam
Sângele bolborosîa, lînii-I dam, unu-I luam.
Trupul metanii fcea. Mâna ’n pung de-I bgm,
Dar Codreanul tot slbla, < !Iumtate-o deertam.
Pe geuuclil Inelul cdea, Unde videam sracul,
în palme se sprijinul, îmi ascundeam baltagul,
i potira mi'l prindea, i-i dam bani de cheltuial
Lega-s'ar mdrtea de ea! i liaîne de priminelî.
15

Ear unde zrlam grecul

Mult iun ardea sufletul

Fnunj verde de uicle, Pân’ ce-I retezuuji capul! 1

l’c Codreauu ’l duc la EI, in cap mâna c-I puneam

13
La Domnul la llie. La pmint il aduceam,
i mi'l duc într'uu divan Câpiua l-o talani

Unde Domnul cu caftan j

i la corbi o glurulam !

Digitized by Google
 ! ! ;

Q^ ^
i

'i

< >* ,

Cel grec roîndru, coroiat, Se me ’mpae cu Dujmie^eQ. jy’

Ce edea cu Domnu ’n sfat, Las’ se me mrturisesc,
Pe Codrean rât ’l auzla, De morte se me gtesc,
Î La fal se ’nglbinia, i s’ascult slujba t ea mare
:

Pe covor îngenuchla Din gura popii Maeare! »

i din gnr-aa- gria : Domnul. pe ghinduri cdea,
* (De-a mal ti Codrean vr’ova- Semn Armaului tcea;
] mi scdte grecii din £r) [r Porile se deschidea,
Domnule, Mria ta Ear Codreanu ’u gliimlul se
Pe Codreanul nu’l erta ii cea : bun e DumnedeB!
C
j

el capul i-a. mânca

i foc tîrguluî î-a da
i pe Ddnina i-a fura, »

Domnul c se spriea. Frumj verile de bujor

Semn clului ‘tcea. La biseric ’n pridvor
Ear Codreanu priceputul, Sta Codreanul frior
17
|
Priceputul i pitul, Cu butucul de picior.

|
Semnul Domnului /.aria Popa slujbeleri cetia,

i dingur-aa gria : De morte mi-1 pregtia.

I
« Domnule, Mria ta ! Codrena se umilla
’

Tu pe greci nu asculta, i popii, gemend, <Jicea ;

C el vlea l-or scurta « Printe, sfinia ta

Grecu-I fiar dumnos;! Mal desleg-mi pe drepta
G recuri limb veninos, Se’mî fac cruce cu dînsa,
.

Grecu-i.bdl lipiclds Se'mî fac cruce, se me'uehin

Ce ptrunde pan’ la osâ! '* Ca se mor ca un cretin. »

Ear de vrei tu se mor c, Popa drepta-i des lega,

, Mal lungesce veacul meu El in sin mâna-.i bga
 ; » ! ! »

Jr V-.V 9 ’

7 ' -
V
Dalb de palo c scotea :
Eat rolbu '1 auijla,
4
De butuc c ’l i trîntîa, Eat rolbul nechezla.

i butucul deschidea !
I)e la esle se smuucla,
- Alelei ! tâlhari pgâni La glas de stpin venia,
I
Cum o se ve daft la câni i
Venia vesel ne’n&at
C de-atita suntei buni ! ! Ne'nuat i ne’nfrînat
1

>’um (Jicea aa fcea,

1

Sbura vesel pe pmînt

l otira mcelrea i Narea *u vint i cdraa *n viut.

|
i la curte se 'ntorcea j
Codrena se ’nvesella

i i 'n glas mare-aa (Jicea :

j
Pe el Iute se-asvirlla,

« Dimnule, Mria ta!

'

Pintre glonurl vio trecea,

Dan deschidei feresta, 1 Zid de peatrâ nalt sria
Se tu vidcnt feele !
i, srind, aa (Jicea :

Se ne-auijim vorbele. « Kemâl, Ddmne, pe Domnie,

Se stil. Domne, se tii bine Eu me duc in haiducie!

C nu-i vrednic pentru tine Keinâi, Domne, sntos

Se omori volnici ca mine ! » C tu vrednic nu mî-al fost.

Domnul fayia i-aprindea"* llies, remâl cu bine

|

I Grecu ’n beciuri s'aseundea. C nici tu nu est! de mine

I
Curtenii cu toi sria, i nici e nu sunt de tine!
Pdrta eurel închidea.
|

Codrena dac videa Scpatu-ml-aft volnicul

19 me ’nchin cu cânticul,
Paloul i’l zinghenia Efl

i de-odat chiuia : Ca codrul cu freametul

« Alelei ! cal roîbule, C roihul cu âmbletul,

De -a lui Codrean drâgtile Kolbul sare zid in loc

Unde estî, volnicule, Scdte volnicul din foc.

Se’ml mal scapi tu (Jilele ! » Codrul frumja’i indesesce j

jt* x«-r >v
*
Pe volnic îl inistnesce.

j
1

Remnel in veselie.

1
Fntn<JuU{d de dudei.

Cele mal multe dintre cânticele poporale începi! cu frunz rerde

Acâsta provine din Iubirea Românului pentru natura înverzit. Pri-
mvara cu ceriul ei albastrn. cu dulcea sa cldur, cu însufleirea ,'e
ea aduce lutnel amorit de viforele. erniî, nasce In inima Românuiul
‘‘doruri tainice, porniri entusiaste carele îl faefl a uita suferinele tre-

cutului i a visa cjile de iubire, de vitejie.

Lui ii place, când vine primvara cea verzie, a se întinde pe erb,

a se retci pin lunci i codri, a cânta i a pocni din frunte, a s« scl-
da in lumina sorclui i iu aerul parfumat al câmpului. Frunja cea
nou ii insufl cântice pline de o melancolie adinc, ce esprim jalea
unul trecut de mrire i aspirarea ctre un viitor mre.
Frumja verde ce încunun cânticele poporale serv tot ulat de
caracteristic cânticului. Ast-fel, când subiectul este eroic, când el

cuprinde faptele unul viteaz, poetul alege frunzele de arburi sau de

flori ce sunt In potrivire cu puterea, i cu tincrca, precum frumja de
stejar, frunja de brad, frumja de bujor , cci voinicii baladelor sunt
nali ca bradul, tari ca stejarul, i rumeni ca bujorul. — Cânticele
de iubire se începu eu frun jele de lacriuiîor, de sulcin, de busuioc,
pentru c aceste flori, dup crederea poporului, afi o menire fiîrrne-

etore. Când c cânticul de durere sau de morte , el prefer frumjele

de mtcin, de mohor, etc.
In legendele i in baladele unde fignrez copile frumosc. aceste
suntÎntovrite de cele mai gingae flori ale câmpiilor ,
poetul le

încunun cu ghirlande mirositori* de frun ji de viorele, de trandafiri,

de micunele , etc., i ast-fel se ]R>te cunosce subiectul unui cântic

chiar de la cel ântelu vers.
 * r
'wX t .X
"W V
? Românii dovedesctt prin acost form poetic ale improvizrilor
lor, o i mal strins rudire cu fraii lor din Italia, cci in cânticele

poporale ale Urabvilor, ale Linurilor, ale Picenilor, i ale Piemoute-

zilor, frunza e înlocuit prin flore. De pild :

Fior de viole
Li votri ocliietti furono le straie

Chc fece la ferita che mi dole, etc.

Fior di cerasa .

E d'una siepe de mortclla e roa

lo la vorre siepa ’la vostra casa.

Fior di rnela

,
Vatteno a casa che inamma ti chiama

Mamma ti chiama c lo mio core pena.

etc., etc.

* S’ail aflat la Movilea.

Ora vechlu din Basarabia pe malul Nistrului.

5
Unde (recii Mocani cu nare.

Mocanii de la munte, fac din vechime i pân astzi, cu carele

lor mari inhmutc de herghelii introgl de cal, transporturi do sare
i de mrfuri pin er i la hotare.

‘
Tr i i rlfgini el il trgea.

Adic il lovi de trei ori cu varga ruginit a puscel, $afl cu muchea

ruginit a puiuului.
6
tist- fel murgul meii fugXa .„
Vile sc limpcdla.

Imagin minunat de repe^imea calului.

* De {{-or prea bani gsii.

Han gsit, ban vrjit. Comor gsit , belea nesfirit, prover-

burî. .

Digitized by Google
 4

4V<
r

7
CArtnna de ta Ispas.
K
Din ili'm Ispasului Începe a se tia miel pentru hrana poporului,
j

i De-acolo vine ^ictorea prin care cat a se mingla htrinil Prim- :

j

' vara vede luai urnite piei de tniel de cat de ol. Ij

* Deasupra Copoutni.
Coponl e un câmp frumos ju capotul Ia.ssilor, locul de primblare a
socictâel fostei capital. I)in-colo de acest câmp se gsesce rodini
Breazului.

* rotir .tenii "(isc.

Amuil aii fost mult timp în serviciul Domnilor i al boerilor.

La început el formali o giiardie domnesc îmbrcat numai in haine
cusute cu fir. Mal pe urm fur întrebuinai de Agie ca potirai
ei

in contra hoilor ce i ucu drumurile. Unul din efii lor cei mai ves-
tii au fost Bitnbaja-Sav®, In fine de când cu formarea miliiei române’
ei au relnas ca slugi de parad la unii din boerl. Meseria lor consist

numai intru a li înarmai ca nlsce arsenalurî i a figura ast-fel din

|
dereptul calescelor.
’* 7<itn masa fi inânra[I.

Respuns caracteristic al unul din cele mai nobile obiceiuri române,

obiceiul o pr iei. Ori când vede cineva o mas întins i ^ice : Ma3
bun! Mtupinul mesil respunde : Poltim,la dinsa!
11
Xastaii ili-arijint ca scoica.

i
Poporul rrcile ca sjint zale vrjite |>e care mimai glonil dc argint
le pute strebate. _
.

ncrca
17
ti ’ o fiianea.

Puc lunga Arnuesc.

’•*
La Damnat ta Iliif.

j
Este de presnmat c balada pomeiiesce de Alexandru llie carele a
domnit in al XVII secol, Ui (bl.
 . .

A '*}
/ yv .!>
f
VA"
•?\* S JrfK X <tX

v
‘
\
y> V „V «
4
14
Lâng' un grec { rigrdean
j
i Adic grec din Fanar, unul din acel intrigani servili carii aii se-
j

J
dit in inimile Romanului nr i dispre in contra grecilor, atlt prin
}

} timp de mal mult de un

bintuirile ee au caosat eril in secol, cât i /

prin corumperea nravurilor cc an lsat in urma lor!

** i haine <lc gri incuria _

A se primeni in liainc noue este un prileglu de a priimi urri de

fericire i de sntate din partea ciinoscinilur i a nemurilor. Ace-
ti! ^icu : se le pori sntos i voios!

w Grecn-î hal lipicidsu.

Ce ptrunde priit’ la os.

Aceste versuri aducu aminte pe acele din Eneida : Ti meu Danaos

j
et dona ferents; i pe acel a poetului Italian : O rili, o superbi ,

!
uia infami sempre. Unii dintre cântrei pomeuesce de Turc in loc
de grec, i prin urmare Codrean ijiiec :

Domnule, Mria ta
Pe strini nu’I asculta, etc.

Veli partea I a baladelor, ediia din 1W2.

11
Cit butucul dc picior.

Pedepsa butucului obicinuit in Orient, se aplica culpailor chiar

la Romani. Intre ruinele oraului Pompeîa, sau gsit intr'o inchi-
I scire osemintele a doi omeni prinse intr’uu mare butuc de bronz.

** Domnul furia 'i aprindea.

Adic i se cuprinse obrazul de rona mâuicl,

Paloul i’l zinglieniu. '

Adic cerca ascuitul cu unghia ca se se încredineze de sun a

arm ruginit saii oeliti.

** i' tui facei parte i mie.

L'uele din balade se termina cu o urare adresat asculttorilor.

Digitized by Google
 'i ef

N -c S
v-v*
4Vd ’W '
f*t
pSr «X
fcx*

r s'<r
V. J

StremniI notri iubea se au<Ji cântice de vitejie, i la mesele lor.

duceafi cântreai ce le spuneau faptele Domnilor vechi. Cântarea
«V
a'

a-
J>

poesil se fcea intr'un mod Balada se $icca. Asl-fel

Î celor recitativ.

j
ml-au ijis mie balada lui Codrean orbul din Hohot in, Nccnlai Nas- it

I tasi.

Digitized by Google
 #î* V’f. *«
4
YK
+,

XXVII

VIDRA
i merefi o dismlerda
i merefl o sruta,
Fruncj verde pelini, i lutarii cânta,
Pe cel deal jk* cea colni Câmpii de se resuna.

Primbl-rai-se-o câtni, Când fu ctr dimine,

Cu do! bani în punguli. Popa se spla pe fal,
.i cu doî în buzunar!, lîarb ndgr jieptina,

Cu doî-sprece lutar!, La baltagu-î se ’ncliina

i cu doî, trei cluei i pe Vidra mî-o trezia

încrcai de glbinel. i din gur-aa-I gria :

Far cu clînsa sie alia, « Stil tu, Vidro, ce-am ghîn-

I ot pe lun sie primbla Stiî tu ce m' am socotit? dit,
i
Stociioimul, pop vecii!, 1
Suflec mânice larg!
: Cu potcapul pe urechi, i ’mpletesce la colaci. *

Ce s’aQ lsat de popic F colaci mari de doi saci

i de .sfiala leturgbie Peutru cumiiel burlaci,

De s'au dat în haiducie. 'un covrig de un mertic
CI de mijloc o inea, Pentru cumnatei mal mic.
•
Lâng peptu-1 o stringea Apoi haidei amindoi

Digitized by Google
 ! »!

*?

\
c: K (k
** VA J
•SOC
•
Jt,

'tj*
f*
*
.*.*•
‘ (
V, J «t ** .

/Cu
', cotiga cu doi bol EI prâmjîa si veselia

|
Peste codri peste muni De nime grij n’avea, (

( La cel socri cam cruni. * Dar pcatul mi-I pscea,

j
n Pe Sto6n îl zdrla
*
Amîndol la drum pleca, i Stoen aa gria :

Sus, la munte, se urca « Ollollo ! nitndrua mea

i mereti boi ’ndemna : De când eu mi te-am luat

* Hl Plevan, bl Bourean, Nici un cântic n’al cântat.

GluncnaI de-a lut Stoean.» Cânt-l, mîndro, cântecul,

Opintîa boi! mereti i

C mî-e drag ca sufletul.

j
Opintîa i sufla greii,
l

— Alei ! frate, dragul meii

i cotiga scârila Nu mal pofti se cânt e

;
i calea se’ngreuîn. Se-l cânt cântic haiducesc
Ear pe când sârele-I sus. Cu viers dulce femeesc.

Pe când oimul st ascuns, I

Eli dac i l’oiu cânta.

Pe când umbra e sczut Apele s'or tulbura,

;

i se face neveijut, Bratjiî mi s'or scutura.

Stotin popa se oprla Munii mi s'or cltina,

;

'

i de prâmj el poposîa Vile or resuna

j
în mijlocul codrului i pe noi ne-a ’ntimpiua
Unde-I larg volnicului, Punaul codrilor.

în poena înflorit Volnicul volnicilor,

Cu fnnnjarl acoperit Iubitul nevestelor,

Unde £rba se ’mpletesce Drglaul fetelor.

i ’n virf se gitnesce. — Las’ se vie c nu’ml pas,

Vidra mas c ’ntindea, Eli c l'oîu pofti la mas •

i la mas c edea i de-a mal vr£ alt hran

Cu Ston alturea. 1-oîu da treîbaltagl poman.
/

Digitized by Google
 !

V
V\ J-'
(
jf /
>\T. d
*
\
» r
<*y

< v v.
¥
t
-'V*

Se me sed de la greu.
. UI
— Dinî pe Vidra ta de vam >

i
Puse Vidra a cânta, i îi cat-apoî de s<?m. j

Codrii a se detepta, — Ba, pe Vidra nu ’î-olu da

*

Apele-a se tulbura, Pân’ ce capul sus ini-a sta

BraijiI a se scutura, C ml-aa dat’o s6cra mea
Munii a se cltina Ca se in cas cu ea.
Vile-a se resuna. —DmI baltagul teade vam
i de-o dat s’arta i îi cat-apoî de sem.
Puriaul codrilor, — Ea se’î daa baltagul, ei"i?
T
V olnicul volnicilor : Vin’ (le’l le tu, fetul med.
< Hei ! Stoene, brbrie De î-e sufletu ’ndrsne.
;
Ce te-aî lsat de popie Cât tl-e graiul de slnnet ! >

i de sfînta leturghie I

IV
De te-aî dat în haiducie!

Ce ne calci poenele EI de bvfc s’apncar

i ne pasc! fînaele ? i la lupt se luar
— Ce poene, mi Pune ? Di de var pân’ în ser.
Ce fînae, mi nebune? Când în loc mi se ’nvîrtla,
Doar pmîntul nu’l al tel. Când la vale s’aducea,

Nici al teii nu-I, nici al mea Nici unul nu doyedla !

’
i

Ci-I tot a lui Dumneijea. ,

Dar-Sto^n mere a slbla,
— Hei, brbrie, Stoene, Brîul Iul se descingea. 3

Vorb mult srcie! « Vidro, puîculia mea

Dm! gluneanil tel drept va- Vin’ de-mî strînge brîul meii. |

i îi cat-apoî de sem. [m Aprate-ar Dumnezeii,

— Ba. gluncanit nu-l dau efi C-mi slbescQ puterile,

C mi î-aa dat Dumnezeii

j

Mi se duca averile ! »

Digitized by Google
 ; » !

Sf
%<*'
w V.„,V

^
Ear Vidra mi-I privTa, « Vidro fa, nevast rea
* Când de
Ochiori-î strelueîa, nnirte me luptam 1

Inimidra-I se btea, i pe tine te rugam

j
i guria-I respundea : Se vil tute lâng mine [ne,
« Ba, nu, nu bdi frate, Case'mî strîngt brînl mat bi-
C vet lupta pe dreptate,
[

|
De brbat nu t-a fost mil,
1

i ort care-a birui De pcat nu î-a fost sil

! E cu dînsul m’oîu îubi. i cu glas dulce, fresc
|
Stofa popa s'aprindea )is-aî cuvînt dumnesc :

;
i fcea el ce fcea C ort care-a birui

Pe Pun c’l aducea, Tu cu (Unsul te-î iubi.

i •’n pmint c mi'l isbta, Aa este Vidro fa ?
Cât pmîntul despica, — Aa’î, Stoene, aa!
Pân’ Sn brîft c mi’l bga. 4 Am (Jis’o 'ânc-o mat (Jic

Baltagii-apot rcdica C mt-e drag cine-t volnic.

Capul lut Pun sbura De se lupt fâr’ a cere

Trupul [« brîncl se pleca Agîutor de la muiere.
Lut Stoen se închina. — Stit tu, Vidro, cc-am ghîn-
Ear Stofa se întorcea, Stiî tu ce m'am socotit? [dit V
La Vidra ’ncet se ducea, Ast var am cosit

Se ducea posomorit, Vr’o cinci cli dele-am cldit.

De ghîndurt negre muncit Patru mi le-am vîrfuit,

Ca un fape otrrit. Ear unei vîrf a lipsit.

Vidra nici c se clintîa, i ml-am pus în ghîudul meO

Ochit ’n ochit lut intta. Se ’î fac vîrf cu capul teft.

Ochit cta brbtesce — Eat capul de mi’l tae i

i ptrundea femcesce. Ca se’l put tu vîf la clac

Stofa popa mi-I (Jicca : i te
•? ’nva de la mine
^ ,

J
 : ! ! ,

am ef

t '*W
,,‘', 5*

«X
9K* \ ..
ftli
-v/ «n \
'

Y
1 Ca se mort cum se cuvine!» — EO pe.Vidra ml-am lsat £
'j

Cnxnt Sto6n se rcpella îutr’un codru deprtat

|

t i capul retczîa. îî Hotrînd moiele

i îele-î le tiiîa ’aeijând momîele
i i
|

pe câmp le ’mprstica Cu capul iele. »

Apoi singur purcedea, Biue vorba nu sfîrla,

Ca socrii lui se ducea Pe loc ceriul s’aprindea
« Hei Stoene, pop vechi i trei fulgeri rpeijla.

Cu potcapul pe urechi Pe Sto6n popa ’l lovîa,

Unde-I Vidra cea frumds în cenu ’l prefcea

Fata ndstr cea voWs ?

NOTE
* Sloin oimul, pop vechi.

Acest Stocii care, dup cum (Jicc balada, s'aii lsat de popie i de
j
sfinta leturghie de s'aB dat in haiducie nu a fost singurul ho c;it

din sinul clerului. Pe la 1820 s'aB mal ivit iu er un alt volnic de

drumul mare anume Audril Popa carele când se intllnla cu pot im
striga la tovarii lui Da{i copil iu numele Domnului El a hoit
:

mal muli ani bStehdu-l gloc de Domnia lui Suu, dar tn finea fost
ucis tn lupt de vitezul Mihal Cozoni carele priimise ordin de la Vod
ca se primj pe Andrit vi saB mort. Vreji in Doine i Lcrimtâre
balada Iul Andrit Popa.

* i ’mpletesce la colaci.

A da i a priimi colaci este una din vechile datini a eriî. în tote

impiVglurrile cele mal Însemnate a vieii omului, la nascere, la bo-
tez, la iinormintare colacii nu lipsescfl, i leii proporii de mrime
potrivit cu starea omului.

Digitized by Google
 ! !

\ C?
?/ 5
*

\ t -*v> r'*
v'

V
.

:S» <r v v„ 4£

i i^5*

? Când se nasce un copil i se boteza, prinii duc colaci naului i ^

i acesta druesce finului safl linei ceea cel d
mâna.
La imormintri
1

se fac colaci mari cc întovresefl pe mort, cu

• pompa, piu Ia mormint .i acolo snntii împri J la sraci
Cuvîntul de colaci a ngluns cu vreme a fi sinonim de present, plo- i

j
con; Aa, locuitorii deja cin aii obicei u a merge la stpinii moii-
lor eu colaci la <Jile inari, îns acei colaci sunt representa! prin oue,
I
pui de gini, faguri de miere, pome i miel.
r
în agiunul Sf. V a<ilie, copiii i lleeii plec pe la casele oincnil&r

ea se fac urri de anul no ; ei se numescu atunci colatcri ce inerg

cu colindn jVin sat.

Eat dna din acele urri numite plugul cc obicinuit se \lice in a-

gîunul Sf. Vasilic, inipreuuând cuvintele cu sunet de telinc i cu

ciocniri de fere de plugii.
j

Urare eu pîngul.

A bol A ho! plugul badel eu 12 boi. '

Iii corne ’nferai.
Boi bourei Pe pânttci blani,
In eâd eu dalbei, Pe spate plvani,
în frunte intal, Fie care de câte cinci ani.
Mânai mi, bi, bl

Badea eu’n plug bine ’mpnat S'afi apucat de arat

i tot cu fer ferecat pi de var
Tras de boi bourei Pân’ in ser.
Voinicel ca nite zmei Mânai mi, bl, bl
La luna, la septemâna s’a dus Badea se vn<J griul de’I resrit, dar
ora de secerat.

B.ulea 1’aB scerat, Cu negrul, cu surul

In girezi l’att adunat i multe carre-a incrcat
Apoi l’a trierat i la mura .din vale-a plecat
Cu rolbul, cu murgul Mânai mi, bl, hî!

•Digitized by Google
 ;

V XV cV* ?'*wH * A g,
V 3 ^e, r
<o?
. ,o >»»'• »•

J •> *i V- -
,r
J»

7
, \
( Dar hua de mura, ce pttscca brândue |>e costie, dae-a vcjut aa -

(
povar maro, 4
. f
î Puse cmla pc s|iinarc I .i striga inorcfl striga
J
i fagi spre lunca maro. I
Nn, moriea, na, na, na;
Rar morari ul meter Imn i Morn tot hodorogea
Alerga ca uu neban i pjffap tut fugea.
Mânai mi, hai, hal!

Rar lelea Morri, huna meterii, stifleeâiiil maniei i entrina

Lu un eojoe mios, lovi c’un ctoean iu ele
i ini’I îmbrc po ilos I)e o iletc jie msele
Cu trie, cu cojie, Atunci mora s’a pornit
Prinse morn de cosie. Roile i le-a ’nvirtit
'o apuc de câlcîn i pe loc a mcinat
’o puse pe cpteTu. Tot griul cel scerat
Mânai mi, hl, Îmi!

S’a sculat apoi nevasta bdicSI i s’a tins in cmar,

A scos o sit de sfar, Tras-au unul mare ’n vatr.
i ’l pru c’l prea rar. |
Un colac, rotund, frumos,
Ka s’a dus car in cmar Alb ca facla Iul Hristos,
i a scos o sit des i mi l’a rupt drept, in do
Tot cu firurl de m&tas Ca se ni’l dec tot noi...
Mânai înl, bi. bl! |
De urat am mal ura
Dar ne temeni ca ’nsera,
Fimintat-nfi ’uii dospit i
i’s errele ’ncurcate,
i cuptorlul l’a umplut, i casele deprtate.
i colacii au crescut. A ho! A ho! plugul badel cu 12 bol
Apoi lelea c’calopat Eat-nc sosii la noi.

Unii mal adaog Ri urmtorele versuri.

Noi din suflet ve doi im i

Câtep:ie sus pe cas,

i Acum i pân murim-. Atiia galbinî pe mas,

v:

Digitized by Google
 I

,r A *

V
'
1
e
<<<XS
/r t .
'Jv ¥**
* V"i>

Câi crbuni în cel cuptor! Câte fire în manta

Ati! miluiri gonitnrl, Atitc vaci a fta.

Urare de dimineii nuntiri nou

Anul noQ cu fericire

\îe ilnrim i cu ’nflorire,

Ca merii
Ca perii
In mijlocul verii.

3
llriul i se descingea

Românii aii obicelu a’l strînge mijlocul cu brio de lâna roii, sau
cu cliingl late de (iele
,
intuite cu bumbi de alam. El pretind® c
puterea omului c cu atit mal mare cu cât elele sunt mal strtus le;

gate cu cingtiirea.

* rân ’n bri c mi’l bga.

In povcstele popornle când Zmeii sc apuc la lupt drept cu fel-
logofeil, Zmeii trintesefi pe dumanii lor ast-fel de tare c-I bag
în pnrint pân la genucbl, apoi fciî-fruinol, la rindul lor, bag
pe Zmei în pmint pân la brî, ctc.

Balada lui Stoen nre aseminare în unele pasaglurl cu acea a Pu-

naulul Codrilor. Ele ml-a fost amindo cântate do un lutar din
satul ilircestil, anume Didic, i pbte c aâ accla autor.

Digitized by Google
 ! !!

/A *
,-A /
’»r\ p* «v
Jr -wt,
j .
v-
,
v, / *£>
* V sr
N
< >

XXVIII

SEHB-SlH AC

Primbla- mi-se’n sus i’n glos

Pe ’n mijloc de ari grad, Pe fugaru-I cel frumos.

i La ccm^oa lui Murad Unde negrul nechezîa

!
Primbl-mi-se Serb-Silrac arigradul se trezia,

Pe-nn cal negru din Bugeac, Turcii toi c alerga

V'olnicel i sprintinel i pe Serbu ’1 întreba :

Dar Srac ca val de el « Copila de Serb-Srac

Cu sala îmbirat, Nu-l e negrul din Bugeac V
Cil alvari de clorc lat, 1
De-l e negrul vîmjfitor

Cotul cinci galbinl luat. Efi îi sunt cumprtor,

Cu ciimea de mtu, C vrefi bine se’l pltesc
-
i
Viele ’mpletite ’n ase. Cu aur se’l cumpnesc.
Cu pieldrele ’nclate — Nu’mlenegrul de vîmjare,
în opinci înhîrzobatc : Nicrmîenegruldescbimbare
Hîrzobul C’I volnic, i ’I pulu de zmefi,
i galbinul, i ’I fugar pe placul meu ! >

Nojia Nepfita Sultanului,

i leia. Copilia Hanului
Cu rafia Hanului Ttarului,
i paraua. Pe erb eat c ’l zrla

D i

y i r by Google
 ' ! ! ; *

TA -r

t
j*
AA s 'A
A,
.*

Hi*
V
/*
r
«x
1 *0 -r \

;
l
sa 1
A|V
'
'»;X>
« <
v
VS

< Din saralu, de la zebrea

3
El c ’l are-nn bidiviii
i din gnr-aa gria : Cu sânge de argint vio.
'

« Copila de Serb-Sârac, Un fugar neîntrecut

;
Mult estî inîndru si pe plac! Care sure n’a ve<Jut
Vin’ colea, lâng zebrea De când msa l’a fcut.
Se-l daOluzlueî eât iî vrea, 4 — De inut unde i’l ine ? .

Negrul teu se’l priininesvî — De trei ani e inut bine

Si pe mâni se’l potcove.sd 1-ntr’o bolt ’ntunecat [tr.
Cu potcdve de argint v Subpmînt, în grajdlu de pe-
Co sunt spornici la fugit. — Dehrnitcu ceThrnesceV
C stil, frate, pe la noi — De doi ani îl întresce
A']l e mercur!, mâni e glol, Cu fldroa trifoiului
5
|
Mâni esil Turcii la halca Hrana dulce-a rolului.

Sus, în Haidar-paa fi
l)e-adpat cu ce’l adap? 1

Si ori cine-a cstiga Tot cu lpteor de cap,

lîdb lui Hanul m’a da De i’l face lat pe sap.
Floricic din zebrea ’aa, frate, mult me tem
ltesril in calea mea! De czlarlul din harem
j
De-î sfflit drag, de-l sunt pe i de miurdu-I bidiviu
; Mâni virtejam seme fac plac |
Cu sânge de argint viii

!
Se vin Turcilor de hac! C pe el de-a ’ncleca
—Copila de Serb-srae.| plac Mâni la gîocul de halca,
10
M ult’ml est! dragi ’ml estî pe Rob lui Hanul m’a da! j

;
Dar eti, frate, mult tue tem Floricic din zebrea
De czlarlul din harem 7
Rcsrit ’n calea mea
Cel cu chipul de arap, Se n’al fric

ltuzal, negru, ras pe cap De nimica

i cu solzii mari de crap. C uu-1 cal împertesc

tJlgtrtzecPby-Geogk^
 1»
! ! ! !

'a
rv
;>
3T
*V* r *v
R vt*r.
Jr>
vx>
•f.y
H ‘
( V. J
\ ‘H** « <*yj
j V
~t
«
•'
.Ca nfjjrnl ist voinicesc Bat, eat Rerb-Srac
Ort ce-alung Pc-un otmu de la Bugcac )

Cu el aglung, C venla, uiri, venîa \

Ori când plec Cuvinul de ’i împlinla.

i

Paseri întrec ! Pe czlarîu ’l agi ungea

Agîungea i întrecea
Trecea mercur!, venîa gioî, Rar c/larîu ’l viclenia
|

Turci! mergea câte doi i din urm-1 tot rcuia :

Câ se gidee la halca « Copila cu cal de foc

Sus, în Haidar-Paa, Opresce negrul pe loc
(

i de-odat toi pleca, C-î pic potc/ivcle

'

La fug se arunca, i-i repune filele.

Pe câmp luciu se ’nira. Serb-Srac descleca,

î Bar sultanul, stâriîl pe cal, Potcdvele cerceta...
Sub un verde cort. de al, Nici un culu nu le cdea!
J

i
Barb negri ti netcijla Dac videa i videa,

!
i cu ochi! urmrîa. ; Biclu de sîrm el scotea
'

Afalah ! ca! aripescT,

I
i pe negrul opintia,

J
Alalah ! cal ttresc!
j
epte stînjini c sria,
Cura mica copitele Pe arapii ’l urmrîa.
Ca oimii aripele! 1
Punea scar
Dar czlariul se ’ncrunta Lâng scar
Bidiviu ’i întrta, i oblînc
Pe toi Turci! ’I întrecea Lâng oblînc
i ’nainte se ducea. i derlog
Val! de fata Hanului Lâng derlog,
Hanului Ttarului,
1

.i din fug cum venin

j

Nepdta Sultanului! < I

El in scri se ’nepenia,

Digitized by Google
 ! ! ! 1

X,
*/r X* 3 "w
1:1
< De czlarlu s’apropela Cu adînc temena.

|
Do palme ’n cel-I da, Ear copila Hanului
! De pe cal îl rcdica Hanului Ttarultii

i
i pe câmp îl arunca Nepdta Sultauulul
Se ducea bietul arap Cu ochlana prin zebrea
Rostogolul peste cap, Pe -volnicu ’l urmrla.
i pe câmp se restignla, i când erbul se ’ntoreea
i în urm reraânea Ea ’nainte-î se ducea,
Buzat, negru, prsit Cu ustrapa mi'l stropla 4
Tocmai ca un ciung pârlit JJu nframa ’l recorla.

Ear erbul se tot ducea Apoi nunta se tcea. 15

1

l)e halca s’apropiea, i la nunt petrecea

j
i din fug asvirlîa In cântri si veselie

Djeridul seu chiar prin ea. u Cum e rindul la Domnie...

Apoi vesel se ’nturna -Facei-mi parte i mie
La Sultan de se ’neliina

1
Cu fatuarl tir citirea Iut,

Ciorc-latâ sa Ciorcfilat, cuviut corupt ce iiisonnezâ negreit

o materie ecarlul, ccî alvarii se fcu do postav roîu.
w
1
Videle ’mpltlite '« ase.

Sase in loc tic ese provincialism, asemine se \lice .apte in loc «le

jepte, otc.

Din nrui u tir. Iu zrbren.

Ferestrele do la casele Turccscî, inaî cu soma acele din partea lia-

 V
A
A «tf
f

V'
,
r Vv„ J .
tM>
* V
f
? •
•
fc
*f
<"
romului sunt Închise cu gratii Împletite de lemn , safi zebrele-jalti-

zele carele opresed ochii de-a ptrunde in luntrul.

4
j
iSc-(i dail hulitei cât ii vrea.

i
fuzlucul e o moned turcesc vechie. l:
5
Mâni esii Turcii la halca.
Jlalca, c cuvlnt tnrcescd ce insemnez verig. Ciocul halcalei tre-
bue se fl fost acela carele port la Francesl numele de jeu de lagues.

i
Dup înelesul baladei, glocul consista Intru a se repezi clare in
’i partea unde se gsla halcaua spinf urat, i asvirli djciidulast-fcl iu'
cat se trec pin cercul el. . .

* Sus, in Haidar-Paa. !

Haidar-Paa numele unul câmp lat i frumos ce se gsesce In

este
j

Asia. lâng Scutari (Ischludar) in facl cu Stambulul. Pe acel câmp

se fcead Înainte glocurile favorite ale Turcilor, djeridul, lialcaoa, ar-
cul; i pc dinanl astzi se adiind caravanele i hagiii carii plodi pe
tot anul la Moca, spre a duce prosecturile Sultanului la mormlntul
1

lut Mohamed, profetul Islamismului.

'
De czlariul din harem.

Haremurile Turcilor, adic locuina.femcilnr, sunt Încredinate pa-

zei cdnucilor, arapi ce se numesed turcesce kzlari.
* Kl cn-î arc-un bidiviii.

Tal tiner i sprinten la fug.

* Sub pâini nt in grajdiu <le petru.

A crescu caii la .Întuneric pentru a’I face Iui i mai frumoi este o
•
crezare oriental ce exist i la Rumâni. Toi caii cel mal vestii din
povesti, precum cal (îraur. cal V înes,- i alii ceducu ca viului i ca
ghindul pe Ket-Logofet cn porni de aur., sunt nscui i crescui in
imii intuiiccose. balada d ce i :

C cl sorc u’a vi’^ut

Do câud msa l’a fcut.

Dioitiz ed by Google
 <v r^\
cf
V o, '(V,
!
'v.

* w uf'? A >
»%
*£
*
* ’
v„v
"
v,v * V
•
f 10
TfoM /ut II nul m 'a da.

> Adic : Hanul o va da Iu! de soie. Se crede c femeile, chiar cele

i mritate, sunt lobe la Turci.
}
11
Cum mica copilele
Ca oimii aripele..

Minunat i mult poetic imagin de alergarea cailor.

11
i Jiu fug ascirlia,
Djeridul Iul chiar prin ea.

Gfocnl djeridului a fost cel nmî favorit al Turcilor, cci el da pri-

arta dibcie i
legiu a in purtarea calului i iu aruncarea lancci
plumbulet la capete ce se nurala djerid. Acel gioc era ca un sotu de
tournoi cavaleresc in care lunii parte un mare numer de amatori, i
se executa ades sub ochii Sultanului, pe câmpul de la Apele dulci
din Kuropa. Lupttorii se tmpriaii in do tabere, flc-caredin ei tî
alegea protivnicul seri; a|xd, la nn semnal ce se ila din chiocul îm-
prtesc, toi se repeliaS In fuga cailor i aruncai djeridele. I>ib-
cia consista intru a se f<,ri de djeridul protivniculuî , a’l prinde din
slior sau a’l culege de gîos fr a'l opri calul ,
i a’l arunca inderept. [

13
Cu (idilic temena.

Cuvint turcesc ce inseinnez închinciune. Turcii facil multe te-

menale când se Intilnesc ; ei se plec pan la pmint unul dinaintea

altue, i cu mana drept, il ating peptul, gura i fruntea. Aceste
semne inlocucsc la dinil scoterea plriei i stringerea de mân a
Kiiropeilor.

11
Cu «n'rapa ’/ recoria.

vrsa ape
1

Vas de aur -au de argint in care se inirositorc. Obiceiul

înainte era de îl stropi cu ap de trandafir pe vizitatori la ijile mari.

11
Apoi nunta se fcea.

In ediia baladelor din 1852, s’asi tiprit alte versuri la finitul ba-

ladei Ini Scrb-Srac. Kat-lc :

 •G*
.Ji* %« V ,
v *>
<T
<*
Ear copila Hanului i ia sinu-l ini’l stiingeft.
Nepota Sultanului i ’n etnc c uii'l «lucea,

j
Cu oclilana pin zcbrea Nunt miiulru c fcea.
Scrbuorul ji'l zrfa Septeman,
i 'naintca lut siîa. Lun plin.
Cu nstrapa ’1
recortu, Cum c riiulul Domnilor
Cu menestcrgu ’l tergea, i rln-lul vitejilor.

Higilized by Google
 ! ; ; ! !

Sub cel pr mare diu sat •No ani ea l’a ctat,

Zace DoncTul pe un pat No ani i gîumtate
No ani ji gîumtate L’a ctat tot ca pe-un frate.

I
De când zace el pe spate! )i i ndpte l’a veghîat,

I
Pentru dinsul nu e var, Perne albe La mutat
|
Nu c dulce primvar i Când la cap, când la picldre,

|
Ci numai via amar ,
Când la umbr, când la sdre
Pe de-o parte carnea-I cade, într’o di el o vi dea

Pe de alta vermi ’l rude, C de plâns se ascundea,

CI se rdg tot merett i cu jale-aa-î ijicea :

Se’l sloMiJ DmniiQiJe. cCe-I, Ancuo. draga mea? •

j
Tdt lumea la ii lsat, Ochiorii tel frumoi

Lumea tdt l’au uitat, Sunt ca doi luceferi roi

Numai sor-sa, Ancua Pote c î-aii venit greii

Anicua Komâncua, J De când tu me cat! mcrcfi ? I

|
Luceferul satului, — Da, feresc Dumgeijefi
i
Salba îinperatulul, Nu-I asta, drguul meu.
Nici pe Donclu l’aft lsat Dar un plâns m’att apucat
:
Nici pe Donclu l’aft uitat
j
C pe fetele din sat.
 !

i
r \

r «*
a) /
r.*^ y

o V.., >f »<

/
V
f
Grea urgie
C stil, frate,
afi picat!
un Mirzac
Care plânge când
i de-1 tjic
me vede
c, mor nu crede! »
*

*>

Au sosit de la Bugeac El în lapte se sclda,

i piu er face jac. 1
Cu busuioc Se freca,

Lâng sat el s'a oprit Haine dalbe îmbrca,

Sub un cort mare pîslit, Calul i'l încleca,
î-orl ce vrea Ttarul cere i cât se videa clare
Tot în sil i ’n putere. Striga tot în gura mare :

Pe tot omul de pe-aicl « Remâî, soro, sutis

leco galbinî Venetici, Ca o viorea frumds
i de lie-care cas într’un phrel pe mas!
Câte un miel ’o gîunc gras, i tu oîme ce nechezi
Ear pe uoptea fie-care Si de bla mea nu crezi,
Cere câte-o fat mare Se te ve'J cum te repetjl
— Hei, Ancuo, draga mea, Când în mine me ghîndesc
Fac Dumneije ce-a vrea! Se repun cap ttresc.! » .

Tu se n’aî nic! o psare. oimul vesel nechezla.

Ferbe lapte ’ntr'o cldare Sborul Iute ’î rpeijla
De-mi gtesee-o seldtire, Epurcsce, ogrcsce, s
i ine fric ’ntr'un noroc Psresce. fulgeresce,

Cu H6re de busuioc i ’utr’o clip aglungea

Doar ml-ar potoli cel foc La cortul lui Crîm Hogea, j

3
Apoi ad-ml haine dalbe « Bun sosit, ghlaur DoncH!

Cusute cu finiri albe: De-mi aduci vrc o copil,

Ad-ml i armele mele
'

Ad-ml tu pe sor ta
Ce lucescfl ca nite stele. C nu doresc pe alta,
— îi aduc alt
|

4
Apoi chlam din câmpie mires,
Calul meti de volnicie !'
Mal fainii s, mal alis,

l J

Digitized by Googk
 ! !! : ! v
;

m *
vjK 4V'
YL.
<-*
t
<-.Y
i

«
î
r
V.
<;

S Oare când tc-a sruta, Dute cu dînsu ’napol \

i Halal de viaa La C eu plec a«JT ile la voi.

]

•. — Cine-T, bre Doncil, cine? - Ha nu! vrei! se te cunun !

1
Unde, unde-I s'o v«J bine? Cam gîurat se tiuaijl mm.» '

— Kat-o, ici iu brîu la mine l’ala ’n aer fulgera

Ean ve<Jl cât e de frumds, Capul Mîrzccsc sbura
De subire, de lucTtSs. Apo! Donclul se ’ntorcea,
Ce glsu zinghenitor Anicnel de <Jicea

Scote când o prinde dor, « Bietul om ! noroc nu are

Dar mnânc om de vitt l-am dus o fat mare,
lui

i tae cap de deliu. r*

i numai diutr’un srut
— Ah! amar, amar Doneilâ Capul lui i l’afl perdut ! »

N’am cerut aa copil.

NOTE
•Subiectul acestei balade a fost tratat i de poeii |»i]>orali a Ser-
biei, sub numele de Dojcin hoinarul. Voijl colecia cântieilor popo-
ralealcScrbilor, tradus in limba fi&ncesde August Dozon. — (I)eutu
librairc-cditcur Paris).
In Ardeal exist aseminc balada lui Doncil, Ins cu numele de
Radu i Clugria. (Veijl colecia tiprit la Pesta de Dr. Marin
Marinescu).

' i pin ( er face jac,

In timpurile pe când Hugoacul era in stplnirea Ttarilor, accstit

fceaS ades nvliri pmintul Moldovil i cnnail cumplite rele
|K‘

locuitorilor români, anjeiidule satele, prdândule vitele, i rpindule

nevestele i fetele. Âscinine Românii din partea lor da nval in Bu-
geac i 'l resbunad cu foc i cu morte. In balada lui Doncil, T-

Digilized by Google
 Ir w ^ <‘Y
ât St
y-f
V

%s
tarul Crini Hogea cere tot iu sil i in putere, el rcdic hnraciu «le S

tot omul rate ^ece galliiuT Venetici, etc. i pretindepe fie-carem'ipte

câte o fata mare { .

In balaila Iul Knmân Grile Grozovanu, am vejut, c ol intrase in l

liiigeae pentru ca se duc iu er

mocnesc! pline «le copile
carre
Mirzcestl i «le r«>be 'Ttresc!. Tablou viii i spTmîuttor «le acea
epoli «le vrjmie umle omul nu era sigur de ajî pân uiânT, i in
care el se gsîa înti’o lupt necurmat eu dumanii din eiile vecine.
s
Epurctce, ogresce,
Puseresce, fulgetescc.

Aceste patru cuvinte formei un adevrat model de repeijimea ca-

j
Inluî. Ogarul e mal Tute de cât epurele, paserea inal Tute decât oga-
rul i fulgerai inal Iute de cât paserea.

3
Bun sosit, glnaur Doncil.

Poporele ce urmezi preceptelor religiei Iul Moltamed, dau Creti-

nilor denumirea de gliiaurl, adic : rtecredincIoT.

*
/(I aduc alt miri-s.
Espresia poetic «le inires intrebuinat pentru s|«ada, se gsesce
i in una din cele mal frumâse poesil ale vestitului poet german Uldatul
In bucata intitulat : Spada, cavalerul «jice :

« Dat spada mea, dar, ei! sunt un om liber, l te Iubesc din fundul
inirnel, te Iubesc ca i când inT-al fi mires... etc.»

•
‘ i tae cap de deliii.

Deliu Însemnezi In limba turc «isc un om volnic ins cam nebun.

Digitized by Google
 ; ! ;

N,v£

La Brila ’n vale Dar pân’ descrca

epte bolozale ’
i pân’ încrca,
i epte sandale El ce mal fcea ?
Descarc la zamble Tot pe mal edea
i ’ncarc la stambele, i mânca i bea
Descarc bcliî Sub verde frmnjar
i ’ncarc dimerlii De crengi de stejar.
Tot de gri mrunt 2
Eat-o copiliii,
i de arnnt. Cu alb cofi ;

Dar cine descarc « Kiro, Kirolin,

I i cine încarc ? Flore din grdin
Un arap bogat Ghelax tu cu mine 3
Negru i buzat C te-olu purta bine
Cu solzi mari pe cap^ Bine te-olu purta
Cu solzii de crap i l-oln cumpra
i cu buze late Rochi cu zale
ltoil i umflate Lsat pe ale,
i cu ochi holbai Rochi in bolduri

i cu dini smaltal. Lsat pe olduri.

Digitized by Google
 ! !! »

p X* , W i
V . J
J
;
XvV *
4 V
i paftale mart i se cufunda, X
De mrgritar!, i când se ivla

i paftale mic! în caic srîa,

Tot de irmilict. »
4
i pe cel arap,
Kira tot rîdea îl da peste cap.
i î! respundea : Apoî se ’ntorcea
« Ale! ! arpil, i Kire! (Jicea :

Alei! m! Buzil! « Sor tieldsâ

Unde s’a aflat Sor pctds

C s’a ’mpreunat Spune la tustrei

Corb! cu turturele, Care mdrte vrei?

erpî cu floricele. Morte luminat
Urî cu cpridre Or! întunecat ?
i nour! cu sdre ? » — Friori! ine!

Ear cel arap Ve gîur la tustrei,

Cu solz! mar! pe cap Gîur pe Dumnezeu

Cât o au<]Ia Pe sufletul meu

Se i rpe<}îa, C’s nevinovat

în brae-o lua Ca apa curat.
în caic intra Ah drguii meî,
!

i se deprta, Nu ’mî fii duraânel

Ctre Sulina. Nu ve ’ntunecal,
Ear frai! Kireî, Nu ve încruntai,
Hoi! Brileî, C's o biat fat,
erpi! Dunrei, )e& nevinovat
!
!

La mal alerga, Ear fraii Kireî,

Pe Kira striga Hoii Brilei,

i ’n not rai se da, erpii Dunrei,

-BigrtrKxj by Google
 ! : ; ! ! ;
!

hK NS•»/A*'
Ne* * /
,„.v > v.
iL -V.

'VV

A cas-o ducea. Kira val de ea! %

Apoi ce fcea ? Cernea i plângea,
O lega de-uii par Trupul îi frîngea, •

De-uti par de stejar i amar (jicea :

i pe lâng ea « Friorii mei,

VrdscurI aducea. Me rog la tustrei,
i ce mal fcea? Facei-v mil
Trupu-I ctrnla De-o biat copil.
Dup ce ’l golîa. Ab me dure fdrte
!

Apoi Foc îl da Ah me tem de mdrte

!

’ast-fel o mustra Fie luminat,

«Sor ticlds Fie ’ntunecat 1

Sor pctds! Val 'amar de mine

Unde s’a aflat Eat mdrtea vine,
De s’a ’mpreunat, Vine, se rpede
Corbi cu turturele, i nime nu ’mî crede
erpi cu floricele, Miculia mea,
Uri cu cpridre, Ce peddps grea
i nouri cu s<5re ? Focul me cuprinde,
ArtJÎ în foc nestins, Carnea ml-o aprinde
De noi trei aprins. Maic unde est!

i te f tciune De me prseti ?
i te f crbune Maic mor, ah mor !

CiVarapî de vroescl i la tiue sbor ! »

Ca se te Iubesc! ! > Kira tremura,

Focul s’aprindea în foc se lupta,
Yrescurile-ardea, i amar striga
Para se sula, Apoi lin ofta,

•
Digitized by Google
 »
!

vK &
w& »
•

v:, j
V #>
V.
\ ‘V,
.
pS /,y
vt
jr

4
Capul il pleca 6sele strîngea,
Sufletul îi da! Cenu-alogea
Ear trupu-î ardea, i ’n vînt o svîrlla

Trupu-Î se ro§îa i ast-fel gria :

Trupu-I se ’negrla, * Ose pcâtse,

Carnea sfîrila, Pulbere de <5se

6sele trsuîa Mânca-v’ar pmîntul

Para pîlpfia, i v'ar duce vîntul

Fumul se ’nvîrtla, Peste no mri,

Ear când trupul ars Peste no erl
Cenu-a remas, în pustilu golit
Fraii câte trei i nemrginit !

erpii Dunrei,

NOTE
1
rpte bolo2ale
• * fcptc sandale.
Negreit aceste cuvinte sunt numiri corupte de vase plutitore, cci
Romanii cam a
obiceîu a stropi unele nume strine, precum aii
prefcut cuvmtul.de canton In cordon, i acel de diligianindiri-
glanc, etc.

* Tot de gri it mrunt, •

i de arnut.
Tablod statistic de comercîul erilor nostre.
Moldova i Yalahia sunt vestite pentru pmintul lor mnos, i pro-
duc de mal muli ani, ctiml forte însemnate de grlfl ,
popuolu ,
1

orz, oves, etc. ce se esport prin porturile Galai i Ibraila. Agricul-

tura este pân acum singura industrie important a Principatelor-

1

Unite, i de când a încetat producerea cailor, is’austinsnutnerosele ,

V . )

Digitiz ed by Google
 '
* V-v-V
^ * >*
120 V

f ergheliî ce formau inainte unul din isvorele do bogie a Românilor,

\ >

j>aceti! s’a dedat la Înmulirea vitelor albe din rare se esport mare

|
nnmer In Austria.

T ’ Ghclai tu cu mine. I

Cuvlnt turcesc ce Însemnezi : Vin tu cti mine.

* Tot de irmilici.

Moned turcesc de o valor de 20 lei de arigrad.

Unii câutrcl sfirjesed balada Kirel prin nrmtbrele versuri :

Pulberea sbura,
|
i din sin scotea
I»a cer se ’nla Trei fulgeri de foc
i ’n cer aduna Czute pe loc
Nori Îngrozitori. Peste cel trei frai
Nori resbuntorl Cruni ;i ne’mpâcal.
Care se ’nvirtla

Digitized by Google
 !

v.
<?
*$sr
yfc.
1 Xv /X|*
/ '
\
“î
•

XXXI

RADA
La cea cas mare i cu mdrtea ’n sîn

Gu fereti în s6re La Rada cta,

Multe bul de tdte Din suflet ofta

Se lovesctt în cote ’apol cuvînta :

Bui mari, ne’ncepute « Rado, Rdidr

De câte cinci sute, 1
Mindr viidr
’ altele mat mici îe-me tu pe mine
De-o sut i cinci. C te-oîu inea bine
La cea cas mare i l-olu da o fi ie
Cu fereti în sdre*, Ruble chiar o mie,
Vinu-I bun i rece, Papuci în badil

Mult vina se trece Adui din Indii, 3

C’l vinde Rdia, Blan lung, mdle
Rada crîmria Cu samur în pole,
i’l Ir-Q cazacii! 2
i un aternut,
.Negustori de vil. Cu aur esut. »
Ear unul din el Rada mi’l videa
Cpitan Matei i îl respundea :

Cazaolîu btrîn * Cpitan Matei,

V.

Digitized by Google
 » ! .

V:s - V*-
Xr
.

L J
1 v.
YiV
¥»<>
V.
T
,Me vrei, nu ine vrei, Pe loc s’apuca

Cât est! de bogat De se încerca.

Nu mi-î fi brbat Dunerea trecea,

C l-e barba sar i ear. se ’ntorcea
i n'a! din! în gur. Din cdte 'notând,
Brbat oîu lua în pieîore stând,
Care s'a afla Buzdugan purtând.
Dunerea se ’ndte Rada ’nveselTa

Redicând din edte, i ast-fel gria :

În-.picîdre stând, « Vin’ voinicule,

Buzdugan purtând. Argelule

Nime nu s'afla , Pe tine te vreQ

Care cuteza Brbat se te lefi,

I>m cei cazacii!
*
C-Î o iji c torc
Negustori de vil. . De însurtdre :

*
Ear un argel, Cine bate Dunerea
Tiner, voinicel Na mi’l bate mucrea

SOTE
1
De câte tind sute.

Adic fie-care bate era dc 500 vedre.

3
i’l bei cazaclii.

Cazacii! se numc#cfi unii negustori din Roia carii cumpr in tot

anul vin dc la OdobescI i'l uucu peste Prut.
3
•
Adui din Tndii.

Adic din India.

Digitized by Google
 Os ^ vSÎ
* -
V-
*
1

^
< r
*>
k
Cine bate Dunerea A
Nirmi’l bate niuerea. *

Din cuprinsul baladelor : Punaul Codrilor, Vidra i Rada, se

pote dobindi o idee ecsact de caracterul femealor românce. Ele sunt
vesele, glumee, i a t> plecare mare pentru volnici. Un om vrednic,
care rupe mia ’n ilo, dup proverbul poporal ,
pltesco mult in
!
ocbil Româncei, i fie cât de srac, el e preferat unul avut nevrednic.
— Românul aseinine il arat simirelc Iul in urmtbrca Jicali : Mat
bine eu un voinic la pagub de cât cu km miel la câtig.

Digitized by Google
 ! ;

r& r

Jr Vf ,
’
/rw *v
i 5

XXXII

B A I> 1 C L

Pe luciul Dunrei, i pe mal se coborla

La scursurile gbîrlel, tu cel sat mare, serbesc,
La cotitura mre!, Glumtate românesc,
Ean c se zri a plutind La casele Badlulul,

Cu lopeile vîslind, » Badlulul bulgarului,

Cu pinzele fîlfiind, Friorul Marcului.
Un caic mare, bogat « Dalbo, dalb giupânes!
Cu pota ro îmbrcat, Cu ochi mari de puîe-ales
Pe ’n afar zugrvit De’l e Badîul teu a cas
i pe margini poleit. )i-I degrab ca se cas,
Da ’n caic cine era ? Ear de-I dus în deal la vie

Era Cpitan-Paa, Mergi de-T <Ji se nu mal v ie

Ba Agaoa Turcilor, C s’a trecut de-gl iunie

Mcelarul francilor 1
— Nu-Î la vie, cas
i-t in

Cu cincî-ijecî de brilenl , 2
Cu paloul gol pe mas.
i cincl-cjecl de bosnieni, Badlulul volnic nu-I pas
Brilenl din Brila, Nici de curs duinnf-sc,
Bosnieni din Bosnia. Nici de dste ’mpertesc! »'
EI, mri, cu toi venla Badlule, te ine bine,

Digitized by Google
 ! !
; !! ! ; »

r C urdia ’ntrdg vine ! I ’o revars-aicl pin cas.

S> Turcii vin grmad, clae, Doar or vre ca se melas! » &

| Capul teii se mi i’l tae ! La bani Turcii nâvlla,

:
i duc pe tipsie
se’l
De peche la ’niperie
Eat lupta se ’ncleta
,
i pe gîos se tvlla,
3
. Dar pe Badîul nu’l slbla
; Badîul ânc mal (Jicea

J
Badîul singur se lupta, « Bdulesa mea frumds
j

Chiar Ui sânge se sclda '

Cu ochi mari de pule-ales.

i de loc el nu se da. Mergi degrab in cea cas
Dar când trupul obosesec, l’une fad la ghillal,

Când puterea se sfiresce, Buze mol la ruminlal

Inima la ce-l slujesce! i sprinoene la cernel ;
5

Badîul meii slbîa, cdea Apoi vin-aice ’n cas

Turcii fumai mi’l prindea Doarorvrea case ine las !

i’l fereca peste tot, Mîndra cât se arta

i’l lega sirius cot la cot Ba-Agoa se ’inbla,

,
GIos la stilpul hornului, Dar de Badîul ce zcea,
La dogdrea focului, Mil nici c-I se tcea
Cu fringhie de mtas, Badîul ânc ’neet ijicea :

Viele ’mpletite ’n ase... « Bdulesa mea frumds

Tia carnea pân’ la osc !
4
De’inl estî sd credincîds,

j
Badîul greu se resucîa F la ap c purceii,
!
i diu gur’ncct ijicea : i ’n fug se te repezi

|
« Bdulesa mea frumds Pe la gurujiivnieî

;
De ml-aî fost tu credincîds, Tot de-a lungul uliei,
Mergi degrab la cmar, La casele Marcului
De îd glbuii din comdr. Friorul Badiuluî,
I pdla plin, ras |
i d lui pe loc de tire

Digitized by Google
 » ! ! !

'W* v j '<V k
. * V
£
C me aflu la peire. » — Nu ne-1 robul de vîndut \ *>

Bdul^sa purcedea Ci ne-î robul de perdut.

Dar la ap nu mergea — Alei ! frate Badlule
Ci ’ntr’o fug aglungea Cum te calc babele ! »

La casele Marcului, Cât (jicea, se rpe<jîa,

Marcului Bulgarului, Stâlpul hornului smuncla,

Friorul Badlulul : Pe Badlu c'l slobozia

« Alei ! cumnica mea i din gur-I ponmcla :

Resrit-aî ca o stea. « Bate tu marginile

Ce vînt dulce te-a btut, C eu bat mijldcele
La noi de te-a! abtut ? Care-a scpa de la mine
r- Am venit se-l dau de scire Se nu scape de la tine ! >

C’ml e Badlul la peire, Amîndol turbat rcnla,

Pe mâna Bosnenilor Virtejlu de morte ftea,

i a Brilenilor! Pintre Turci se invîrtia.

Bdulesa nu sfîrla. Turcii srla i fugea,
Marcul se i rpeijîa, Dar pcatu-I aglungea
Buzduganul învirtind Care scpa de stîlpan
i din gur chiuind : Nu scpa de buzdugan !...

< Mi BosnenI, mi Brilenl Ndptea ngr oând cdea,

Miel
*
dumani
#
si
*
vicleni Cli de Turci în foc ardea,
i

, Ve-aruncaî sut pe-un om i lumina se ’ntindea

j
Ca i clorele pe-un pom. Pe luciul Dunrei,
Ce ve’l robul vinovat Pe valurile mrel.
|
Ast-fel de l’al ferecat ? Ear nevasta Badlulul
i De ve’l robul de ertat, Cumnica Marcului,
i De vîndut sau de schimbat La cel foc grozav, cta
Mie 'mi e de cumprat. i cu jale cuvînta :

Digitized by Google
 ! !

V>

1
V
> * V
« Alei ! frate Badlule 1
Cum mnânc 6sele?
Cumnele Marcule Aur) ii voî mamele $

Auijiî voi parele Cum îT plâng pcatele?...

Acest balad se cânt pe o arie cam serbesc, tu trgniturl de

glas orientale, i lutarii adaog la sfiritul ariei un solu de suspin
pe cuvintele turcesc! Jirul aman, aman!
:

1
Mcctariul frncilor.
Turcii dau numirea da Frânei la toto poporele îmbrcate cu haine
europeane, i fiind c el au avut uiulte resboe cu Ungurii i cu Nemit,
pute c versul de sus face alusie la unul din acele mceluri crâncene
ce nu roit cu sânge de atite ori malurile Dunrei. Punem înainte
acest presupunere, flindu c 'caracterul mal modern a baladei Ba-
dlulnl nu ne ingdue a o crede de pe timpul, cumplitei desfaceri aî
francilor sub zidurile Nieopolil.

1
Cn cinci-ifeci de brilen I.

înainte de resbolul Huilor cu Turlda, la 182*, oraul Brila, în-

trit cn ziduri, era ocupat de o garnizon turcesc. Brilenildin ba-
lad nu «unt de cât ostai din acea garnizon.

3
Dt ptgckic la ’mperuie,

Cuvînt turcesc ce inseinnc^ present, dar.-

1
Kic carnea pân’ la ii se.

Un lutar din Satul Foltestiî ce se afl la etnia lacului Brateu,

lâng ânlatz ijicea urmtorclo versuri :

;
Cu-o fringliie de mtas j
Câti braul meii do grds.
împletit ’n trei, în ase Tia carnea pan’ la dse.
 v-x
../S*
O “t-
fS **
V
( i cu doâ de-fuîor, Numai laul de matas
' Cât un fluer de picior. Nu-Î da drumul ca se cas,
Dar când liadiul se ’ntindea, Ci’l stringea, stringea cumplit,

ii Cele do se rupea. Ca un erpe ’ncolicit.

6
Pune facl la ghilial,
Buze mol la ruininiala,
i xprincene la cerni t.
Femeile in Orient au mierosul obicelu do a-l drege obraiul cu
suliman i a-l boi sprtncenele cu nucuor ars. Acel obicelu s’aO
adoptat de tute femeile, fie înaboinetanc , fie cretine ce locnescft tn
imperiul Otoman, i din nenorocire aii i trecut peste Dunrea, i s'a

Încuibat in satele Românesc! de pe malul sting al riulul.

by iii 1
 !

XXXtlI

GHEMI 6

Unde-o vede Ghemi mre *

!
1

I t
lntr’o (ji Ghemi punea
Fruiuj verde de-aluni; epte buî alturea,
Tace cucul la rri, Cu vînta le srîa,
La rri., la crpeni Pe vînta o spetîa!

I)e frica celui Ghemi, Ear Ghemi ca un nebun

C' de-î mic i ghemuit, O lega de un alun
Are fala de ’ngrozit, i trei <jile o plângea,
i de-i mare cât un ghem ,
1
Nici c se mal mângea
Turcii toi de el se tem. Apoi, mri, se ’ndrcla
Cât a fost vara de mare Coltf’n vale se ducea,
3
El a mas pe la coare O falang ’n drum scotea
Cu vînta cea frumds, Pe drumei pe toi btea
Eap scurt i vînds Ca se-I spue de stiea,
Cu dungi negre pe spinare. Dac ’n lume cunoscea,
i scântei de foc în nare. Alt fugar ca vînta,
8
Ea-î ogarcâ pe sub File Se-I sedreg inima.
Cât alerg nu dmdle, Când la urma tuturor
4
il locnst sritdre... Eat-un biet de ceritor !
 ! ; . !

r\
r y
v -j» y ^î'K
V. J

/
în spinare cu desag în guuou se ascundea.
^
i în mân c’un toeag. Când fu despre cuttori
Ear Ghemi cum îl videa Pân’ a nu resri zlorî
I
La pmînt îl întindea, Ghemi Iute se trezi
De falang mi’l lega
|
i ’ncepea a nechezi
i’l btea i tot striga.
]
Cum nechez epele
« Mi srace, srcil, Epele sirepele
De când âmbli cerend mil, Armsarîul l’au^îa .

V6i]ut-aî în calea ta Se ’ncorda i nechezla,

Vre-un cal bun ca vînta ? De la Iesle se smuncîa,
— Stl, glupâne, nu mal da, Peste zid uor trecea,

C î-olu spune tot ce stifi. i sburând voîo%.venla.

Eu cunosctt un bidivifl Ear Ghemi îl viclenia

La cel pa din Mcin 5 Pân’ de cdm ’l apuca,

*
Care bea rachi i vin! » Apoi Tute ’ncleca
i numai o fug-I da
Pân’ la sor sa Manda
j
Ghemi Iute purcedea « Bun (Jioa suridr

|
Luntre mic el prindea, De est! bun bunidr
LatulDunrei trecea, Fii de inim volds
La Mcin de se ducea, i de 6spe bucurdsâ. 8

i ’n cetate el intra, — Bun sosit, frate Ghemi

Ear de pitic ce era Bine tcui c venil,-
Nime ’n sdm nu’l bga, Dar mal bine, <}eti, fceai
El la grajdlu i alerga, Dac-aice nu veneai.
Grajdîul Miralaîulul
7
C dumanu-l de cumnat
în dosul saraiuluî, Chiar pe cruce s'a gîurat

i la pind se punea, Se te dea la Turci legat

 1 !

>iK Qs x
-<9

w
jS^\J
V
7
Pentrfi-o palm ce mî-al dat Pistdlele-Î le-apuca,

Când cu el m’ara cununat! De t rb le descrca,

!

— Se n’al grij, soro drag, Cu cenu le ’ncrca.

C cu mine nu-! de ag. Apoi Iute alerga

De mine care se 14g, '

i la Turci veste le da.

Sângele întrupi se’nclilag.» Turcii casa ’ncunglura

Si ’n cas buluc intra, 1

ni
I
Ear Ghemi
sora lui
Eat c se ’nainta Punea salb i beni
i pe prag se arta, i ’ntre Turci se arta
Cel cumnat gîurat, hain i din gur cuvînta :

Ce venîa de Mcin.
la « Turcilor, spahiilor,
9
« Aferim, frate Ghemi, Nu dai vînt sbiilor
Bine fcui c venil, . Pân’ a nu me plti e
Amîndo! se veselim De Ghemi, fratele meii,
Ca frai buni se ne cinstim. Cu o palm ce mî-a dat
Fa nevast, dute, ad Când brbatul m’a luat. »
Vin de cel ce fierbe ’n cad Bun palm-atuncl îl da
Se ne cinstim dspele, Cât Ghemi se detepta,
Se recorim fratele. » •
i pe Turci cât îl zrla
Manda vinul aducea în picldre drept srla,
La beut el se ’ntrecea, i pistdlele ’ntindea,

Pân’ ce unul se 'mbta Dar nici unul s’aprindea

i ’n somn greft se cufunda. Dac videa i videa
Ear cumnatul cel hain Eartaganul apuca
10
Tufecciul din Mcin Pintre Turci se arunca,
Pe Ghemi îl fereca, Pintre Turci cale 'l fcea
La seleafu-I se pleca, i la grajdîu el se ducea,

Digitized by Google
 !

\ Chiuind i nechezind, Ghemi tute ’ncleea

j
Eartaganul învîrtind, i spre Dunrea pleca,
; Arm&sariu ’l aurjîa, Apa ’n do despica
I
ArmsarTul neche/.Ia, Se slta din val în val

La Ghemi sburând venta Pân’ sosta la cela mal

i
i ’n genuchT el se punea.

1
i tle-i filare cât un ghem.

fu poveslele poporale oesist o tiin fantastic ce no numeacc Sta- :

tul palma, barba cat, adic cu statal nalt de o palm i cn barba

lung dc un cot. El trescc sub pmfnt i umbl clare pe un cpnn
chiop. Ghemi, marc cât nn ghem, a fi negreit rud cu el.

* Ea-i ogarcu pe sub fâle.

Adic are form de ogar. fcut pe alergare.

3
O falang ’n drum scotea.

Pedepsa barbar a falangâl s’a aplicat in er fn timpul domniei

fanarioilor. Nenorocitul osindit la acesta pedepa priimla lovituri
de biclu sau dc vergi pe tlpile picîdrelor,, în vreme ce pielorele Ini
erau strtns legate de un drug numit falaug, i redicate tu sus.

* Eat-un biet de ceretor.

.
In enle nostru e forte rar de a gsi un ceretor Român, cci cer-
etoria^ considerat ca o meserie ruinos. A aglunge pe la uile
^strinilor este cea mal mare nenorocire pentru un om ;
prin urmare
e o forte crud ocar cuvtntul de calic.— Ccritoriî din erile nostru
sunt mal toi strini, i
mal mnll din el Rui poreclii Rusnacl.
cel t

Cu tote aceste, *pun la Domnia luî Ibn Stiliza calicimea din er j

i era ore-cum privilighlat prin hrisov Domnesc, i poseda lu lai un

 ? .

cf
- F s-J^tc
«V
T
*r v s~* ' *«**
<i
*v
1
.
• foburg numit mahalaoa Calicimeî. Ea avea dreptul a lua parte la
.
\ s
f cortegiul. imormintrilor. Bresla calicilor era representat la acele
j*
) triste ceremonii prin omeni alei din sinul et, .i care purtai! toegurl

<1
grose do cear zugrvit cu flori i poleit. Toegurile Ins erail atit
j
de grose c de abia doi omeni puteau seduc câte unul pe umerile lor

6
La ecl pa din Macin. ,

Ora mic apro|>e de malul drept a Dunrei, in Turkia.

4
Care bea rachiu i rin.

Legea lui Mohamed opresce beutura vinului i a rachiului.

’ Grajdiul Miralaiului.

Miralalu Inseinnez Ia Turci rangul de Colonel.

9
i de iepe bucuris.
Datina ospeiel e una din cele mai vechi i mal sfint plite la Ro-
mani. Când sosesce un strin pe pragul casil unul om, el jjice pân
Lucuroi de dspeff i-Irespun'de totdeauna Bucuroi h
a nu intra: :

9
Aferim, frate Ghcmi.

Aferim turcesce, sinonim de bravo.

14
Tufecciul din Macin.

Cuvint turcesc care Inseinnez fubricant de arme.

11
i ’n cas buluc intra.

Adic da nval in cas cu grmada. Buluc e un cuvint turcesc

care s'a pripit In erde când cu nvlirile Turcilor, dar începe a se
perde din limba nostr ca multe alte cuvinte slavone i grecescl l-
s-ate In urma lor de ocuprile Rusescl i de fatala domnire a fanario-
I ilor.
 !

VULCAN
I Cu trei fete Moldovence

|
Floricele Dunrence,
La gura iretului, Vorbitdre, cânltore
Pin postul sân Petrului, i de pînzl înlbitdre .
3

Ean, mri, c s’a ivit « Bun vremea la trei fete

Uu caieJung, poleit, De nu suntei voi irete

Cu postav verde 'nvelit. 1

Spunei no de Vulcan
Dar în el ciue ’ml era? !
Unde-i aprigul Bogdan? ‘

Era Suliman Aga

|
Dac-l spune voi cu drept,
8
Cu cincl-ijecl de Enicerl I Resri-v’ar flori la pept,

Care port ’n bria liamgerT. Flori cu facie de bujori

i
J

EI venla încet, încet cu ochi de pruneuori.

De la Dunrea ’n iret
I
Lucrul vostru se sporesc,
Vadurile strebtend, '

Pinzele s se ’nlb&c
Malurile cercetând Cum e cla de hârtie
De-un Vulcan, de-un cpitan i florea de Iasomie,
Dumanul lui Soliman.
j
Ear de uu-î gri cu drept
Eat, mri, cum venla, |
Arde-v’ar dorul in pept,
C pe-un mal se întilnla Lucrul se nu ve sporesc

Digitized by Google
 ; :

r ,2
yj* '
cJ W?»
«V
< Pînzele se nu alWsc, Cu pistdle sub ilic,

Ci la sdre se ’negr&c Slug vechie i Iubit

i la vînt se putrez^sc. » De stpîuu-I druit.
Cele fete Moldo venea, Sol iman s’apropiea
Floricele Dunrence, i din gur-aa gria
De la mal se deprta « Bre Pândele! de vrei bani

i din gur cuvînta : Se nu-I poi mânca doi ani

i
« Atunce s’agTungeî voT Dne pe Vulcan legat

I
Când îtl
*
afla de la noi C-i peche de împerat. »

Unde-i Badea cel Iubit Grecul lacom respundea :

i de Turci nebiruit! » /DaI-ml banii ’omvidea.»

Turcii se posomorîa Soliman se bucura
Pe mal verde coborla Bani ’n pdl-I nurnera,
i de mers nu se opria )ece pungi de irmilicl,
6
Fân' ce ’n cale nu zârîa Opt de ru biele mici ,
O slcic rmurat i vr’o trei de venetici.
Pe-un isvor rece culcat; Ear Pândele ce fcea ?
Lâng salce o btriu La stpînu-î se ducea
Cu trei caftane ’ntr’o mân 5 i cu brîu-I de mtas,
De sânge spalândule, Brî cu esetura d&
De petre btendule ÎI lega braele ’n crud
Ear sub salce-un Cpitan i’l druia rob la Turci. .

oimul ager de Vulcan

Stând la umbr i dormind,
De-a lui via ne’ngrijind Lâng malul redicat
C de paz mi’l pzesce, Sta Vulcanul resturuat
i la capu-I strjuesce Ca stejarul cel frumjos
Pandela, un grec volnic în pdure-aruncat glos.
 !

vV
Jr
Q***'
m

î
-»v
6
hJ
<br fj
'
Ax
V.'* 1
r

4
J
r
«t
V
4 Împregturu-I adunai La Galai el se ducea
f edea Turcii înarmai Lsând îndereptul lor

.
i pe rînd se întreita Pe luciul apelor

Ca ce mdrto i-ar afla ? Ylurele uurele

Unii ijicea se’l omore i vîrteje ’n ccrcurele.

Cu la de spemJnrWre. Ear Vulcan se cufunda

Alii se’l cufunde ’n ap, .Pân ce de fund el da.
Alii se’l înfig ’n ep, Când în fund el ce tcea?
Alii se’l tae pe loc, Brîul cu dini ’l rodea,
Alii se’l arunce ’n foc. Mân drept-l desfcea.
i
Ear Pândele ’i asculta Din piclre s’opintla
i la rîndu-I cuvînta : La lumin de ela.
: « La cea mitr prsit, Apoi, greii el înota

De stpînul meii cldit, i din gur cuvînta :

Este*o petr de rînit « Srcu, amar de mine

Care anc n’aO slujit, Cci un agitator nu-mi vine
l
i e bun de-aninat Se me scd de la greii
De un gliît de vinovat Se-ml lungdsc vdcul meu * !

i ’n iret de cufundat. » Eat, mri, c de-odat

7
Turcii toi evet «Jicea. ÎI respuude-un glas de fat :

Pe Vulcan Iute ’l ducea « Volnicele, ine bine

i de pdtr mi’l lega Ce vin, alerg la tine. »

i
i ’n iret îl arunca. Copilia sprintenic
Apele se deschidea Srla într’o luntricic

j
i pe loc se închidea i cu manele vîsla,

I
Cum se ’ncbide pe-un mor- Pe Vulcan de mi’l scpa.
Gura negrului pmînt. [mînt Ear Vulcan o sruta
j

j
Apoi Turcii purcedea, i cu drag ii cuvînta :

Digitized by Google I

—— ^—— - i
 ! ! !

VîV* w*
y* - v.. A
»-* <
y
gr
t
C « Fi ie -ai, drag, fericit Crîmele de le cerca,

J
C tu estî a mea ursit
*
Cerca una, cerca do
f Ca lumina de Iubit. Pân’ împlinla câte no.
Mergi acum la tine-acas Când a fost l’a nolea
i 'i Id haine de mires El în untru nvlla
C
J

i m'astept bucurâs, ’n luntru el reduse

l C efl dac-olu isbîndi Pe Pandeli ce’l venduse.
I Cu tine m'olu logodi, Yemjtorul sta culcat

|
’om face cas ’mpreun, Tocma ’n fund pe un macat
Se trim via bun. » Ludându-l faptele
i bendu-l pcatele.
« Noroc bun i veselie

El la tîrg se îndrepta, Celor ce’s în avuie

Mamei lui se arta, Se-mî facei parte i mie!
Ear btrîna lcrima Cpitane Pandela
i cu jale euvînta : Tu ce eti un bogta
« Alei ! drag, de eti viu, DmI o frînt de lecae
Spune mamei ca s’o tiu C ftimea cumplit me tac
Ear de nu se te bocesc 9 i pân’ la pmînt mc ’ndde.
Trupul se i’l pînzuesc, — Mi strine, mi srace
10
Podurile se-l gtesq. l)e-î e fdrae n’am ce-î face
— Nu sunt mort nu me boci C me in greft înelat
Nici în pînzî nu me ’nveli, De toi banii ce î-am dat
Ci înstreme me ’nyelesce Pe ist palo oelit
De me schimb calicesce. » Cu mnunchiul poleit.
Fcea msa cum <Jicea, — D’l iiicdce fetul meii
în calic îl prefcea. Ca se’l cercetez i e,
El pe ulil apuca, i se-l spun adevrat

Digitized by Google
 : »!.

X -O ,r

« >
Wf 5
-Jr
<r K
Dac-al fost tu înelat. Cum ijicea se i isbla.

Grecul beat palou-I da, Capul Grecului tia,

Ear Vulcan cum îi lua, Apoi trupu-I tîrila

Ochi’n sânge 'l încrunta Fr pop nici prohod

’apoT aspru cuvînta Pân’ la capra unul pod,
« Alelei ! fecior de lele i podeoa redica
Yîmjetor filelor mele! i sub pod arunca.îl

Nu te inea înelat Apoi ear se întorcea

De câi bani pe el al dat, Ear pe ulil purcedea
Dar te ine înelat i din Turci el cspla
într’a cui mân l’al dat. Câi pe mân-I încpea.
Alei! fiar venins! Apoi Iute alerga
Litf rea, necredincls !
1 '
i voios se cununa

Ce refi, spune, l-am fcut Cu cea fat Modovanc

Turcilor de m’aî vîndut ? Floricic Dunereanc
Ori la mine n’al avut Care ’n mireas
haine de
De mâncat i de beut ? L’astepta de mult acas.
Haine bune de ’mbrcat ?
Cal frumos de ’nclecat? Spusu-v’am cântic btrin,
Al vroit tu se mor etl i mal am vr’o do ’n sîn.

Dar n’a vroit Dumnezeii, De-aî av suflete bune,

C de mrtc m’a scpat i pe-acele vi le-olu spune.

Se te cur de pcat ! »

K O T K
1
Cm postav verde ’nvelit.

Colorul verde e purtat la OsmanKI numai de persdnele ce aii nn

j

caracter sacru, precum hogii, derviii, imamii, fiind-c stindardul lui

Mohamed, sangiicul, e de colorc verde.

Digitized by Google
 »

r & <#S
*
.A,
? «tj pfW
i% i.i» i
%
t* * Ck cinci-rfeci de Enicerl.

Miliia Enicerilorafost instituat la 1362, sub sultanul Amurat.dc ^

ctre marele Vizir Kara Halii Basa. Ea era compus de robi luai in \
resboe dup ce Onius Beglerberg dc la Kumelia lu Ipsala i Mul garaj
Dup formarea acestei vestite miliie, un eik anume Hagi Bekta o
bine-cuvint. ijieend : « Numele vostru se fie Ienghichri (cnvintcom- !

pus de enghi, no, i chehri, soldat); Înfiarea vdstr se fie vie i !

nundr; mâna vdstr se fie vdstr ascuit, lan-

învinghetbre ;
sabia
cea vdstr tot de-auna gata de a lovi capul dumanului, i ori unde
vei merge se ve intdrcei cu chipul înflorit de sntate.

3
i de pinzi inlbitâre.
Viaa patriarhal a familiilor româno impune femeilor datoria de
a ese in case pin za trebuitdre pentru Îmbrcmintea brbailor i a
copiilor. Ele aii perfeciouat acost industrie i a agîuns a face rnc-
nesterguri i tergare forte frumose.
Femeile do la munte port tergare dc nnttas lucrate dc dinsele.
ce se deosebesc prin dibcia esturilor.

*
l'mie-î aprigul Bogdan.
Turcii dau Moldovil denumirea dc Bogdania ,
depre numele lui
Bogdan, fiul lui tefan cel mare, ce a închinat crasub suzeranitatea
Sultanilor. Ei le $ic Moldotenilor Bogdani.

3
Cm trei caftane ’ntr’o mân.
Caftanul c o hain oriental ce servia înainte ca un semn de onor.
Domnii când priimia Domnia, i bocrii când priimlaii boeria ; craii

investii cu caftane.

* Opt de rubiele mici.

Moned turccsc de dur.

7
Turcii toi ecet icea.

Ecet, cuVint turcesc ce insemnez : aa.

)
 *
x w "î"
*

'
tv><*£ X
/>•'
,
1/

*A>.
**
.5

V
* C« tu estl a mea ursit. ^
Ursitul sad ursita Însemnezi mirele sad miresa hotrî i de sort .1
Flecif i fetele credd c norocul se ocup de viitorul lor. Fetele mal
cu sem sunt In plecare de a’t cta ursiii in facla ai»el de pin fon-
tânt, In lucirea misterios# a stelelor ,
In forma copacilor de pin p-
dnrî, etc.

8
Ear de nu se te bocesc.

Bocitul e un obiceTu cc ecsist la Roman de pe timpul vechilor

I
Roman. Ca i în cpoha lut Trajan se afl intre femeî, bocitore. ca-
1

rele mergd do bocesc# morii pe la case, i pomenescd cu nn ton plân-

gtor, de tote meritele lor.
18
Podurile sc-jl gtesc.

Ciind este a se face vre-o imormintare, obiceiul antic cerc de a se

aeija poduri în calea mortului. Se întinde pe pragul porii casei o
pînz alb peste care trece cortegiul. O al doilea pînz se pune ase-
inine la gtumtatca drumului, i o al treilo pe pragul porel do la
'biseric. Acele pinzc se dau pe urm do poman la sraci împreun
cu luminrile de ccr i cu monezile aruncate pe ele.
Aceste poduri alegorice închipuescd punile cc arc a trece sufletul
reposatulul ca se agtung la ua ralului, ear monodiile slujesed a plti
vmile ast lume (?) Afar de fisele monede se mal pune i cate
pe
o moned mic în mâna mortului, pentru ca se alb cu ce plti pe

ceea lume barca lui Caron. Românii ins ad uitat i pe Caron i riul
Stics i câmpii Elisel din Mitologia streraoesc, de când Hristianis-
mtil a înlocuit relegea Pgânismulul.
11
Litf rea, necredincioi.

Cuvintul litf carele la început servîa a denumi pe Poloni din Lit-

fania, a agluns a însemna ncm reu i fr credin. Prin urmare j

el se aplic de Români la ori cc popor care I-ad fcut daune rele.

Uigitized by Google
 !

XXXV

CORBAC
t

|
Corbac zace la ’nchisdre Remândre-a! fr doc,
De treî an! lipsii de s6re, i l-ar cdea ungliile
în ora la arigrad SS n’aca! cu dînsele ! »

în l)ecîu la Sultan Murad. Corbul cât îl au<]îa

El oftez i jlesce Din cel nor se repe<]!a.

I i pin gratii tot privesce Pe ferdst se lsa
Când la nori purtai de vînt i pe limb-t cuvînta :

Care plo pe pmînt, « Corbcele, dragul meu

Când la cârduri de cucdrc Ce me blestem! aa reft ?

Ce mere ti sbor etrâ s6re v C âmblu de rîudul Leu

Eat, mri, c
’ntr’un nor De trei an! tar ’ncetare
El zrîa un corbuor De când zaci la înehisdre.
Ce pe sus tot cronconla Maîc-ta mî-a poruncit
|

i din arip! tot btea. Se tot sbor neobosit

« Alele! ! Corbac (Jicea Pe spinarea vîntulul
Cci n'am durd, pul de corb, în gîurul pmîntuluî
Sângele se mi i’l sorb! Se te aflu, ca se stifi

Ce tot sbor! i croncoriescî ? De est! mort, sattdeest! viQ.

|
Or! pe mine me jâlescl — Ale! ! corbi, de-i aa
Or! de mine tn-î bai gîoc ? Ea nu te-olu mal blstema
 ! ;

E&dâ V
Jr
/ Ci cu lacrimi t<?-oîu ruga !
Dar cu sânge pgânesc ! »

Ca se faci pe ghîmlul meu, Corbea timpul nu perdea,

'
Se'ml aduci cu pliscul tcfl El mtasa o torcea
Cinci fuîdre «le mtu. I
[ning funie-o fcea
De la mama, de a cas i de gratii o prindea.
’ânc erba ferului 1
Apoi când nbptea cdea
i Din codnil Neferulul. » El cu brba-eea-de fer
Corbul Iute ’n sbor srla ‘
Atingea gratii de fer

Cât pe cer el se zrîa Gratiile, ca de foc

Mal întelu ca uji ponimb, Se topi a tbte pe loc.
I

! Apoi numai cât un plumb, Numai una remânea

Pân’ ce ’n zare aglungea Care funia inea.
i din zare se tergea. Dac videa i videa
Do (Jile nu trecea, Corbac timpul nu perdea.
Corbuorul se ’ntorcea Funia ’l-o apuca,
i cu pliscul aducea Pe funie luneca,
Cinci fulbre de mtas j
Legnat mereu în vînt

Cea mal bun i albs, Pân ce da de pmînt.

’ânc erba ferului Apoi el se deprta
: Din codrul Neferului. i
i din gur cuvînta :

€ Aloi ! corbuorul meii « Corbi, corbi, frior

De-a vrea sfintul DumneiJefl Mergi la maica cea cu dor
în cea lume se scap eît, i-I du veste c’am scpat
|

Glur se mi to înfresc, De la loc întunecat,

i se mi te tot hrnesc, i i de-acum ca se mc ’mpac

Nu cu carne pâseresc EQ din funic-am se fac
Ci cu came pgânbsc, Colan mîndru pentra Turci
Nici cu sânge pseresc Ca se mi-I redic în furci ! »
( Acost balad ari* mult aseminare cu acea a lut Novac i Colbul,
L i pe cât presupun, ea este numai o parte din vre o alt balad ce s'a j,

i>erdut.
I |

1
’âncn trba ferului.

Iii poveatt se pomenesco ades de o erba ce are putere a topi ferul |

de la zvorelc Închisorilor. Ar fi de crezut c erba ferului, nu e alta

de cât erba do puc, dac povetile poporale nu ar fi ecsistat inainte
•
de descoperirea prafului.’

Di^te-sd by Google
 !

V r-Â t
/li?
*VvSt
* * X>
i

XXXVI

XOVAC l CORBUL

Armele se-l oelescî,

I
Hainele se-! priminesc!
cic un Novac,
Fost-afi, Ca se par! un biet srac,
Un Novac, Baba Novac 1
Se nu semeni a Novac

j
Un viteaz de-a! luî MichaT* i

C nu-! Turcilor pe plac. *

j
Ce sria pe epte ca! Grue ’n arigrad intra,

De striga Craîova va! Vam drpt el nu da,

El un fecîora avea De haine nu se schimba
i tot ast-fel î! (Jioea : Ci pe uli! se primbla
«Fecîora Gruiuul meu! Tot în haine Novcesc!
Ascult de ce-î <Jic efi, Cum e drag ca se'l privesc!!

! Se nu ca<j! la vre-nn loc rob, Turci! to! cât il zrîa

La loc refl i mult departe, între dînil se gria :

în negra strintate . 3 « Ista-! Gruea luî Novac, •

Dac sori! te-or purta Lu! Novac Cara-iflac !» 4

Tcrile de-a vîntura i pe loc el s’aduna,

i ’n Stambnljle a intra i de Grue s’auina,

Tu de asta nu nîta : - i cu Grue se lupta

Vam drept se pltesc!, i pe Grue mi'l lega

 !! ! ! !

s
of* ?
r
1
V, * V
Cu troî funii de mtsii, i din aripi tot btea
Din ele se nu mal eas i cu jale cronconia.
Dar când Grue so’ntindea Ear Grue se amria
Do funii se rupea, i din gur-amar ijieea :

Numai una remânea. <tCci n’am durd pui de curii

Una lung uodortis, pilele se i le sorb
Cât un bra voinic de grus 1 Ce tot ipi i cronconesci
I

Turei! iute ’l cuprindea Ori de mine te gteti? >

i ’ntr’un beciu îl închidea Corbul se apropiea
Lumea se n’o mai privtisc, Pe fertistr se punea’
tire se nu mal zresc i din pliscu-î respundea :

* Gruior, drguul meO

Ce me blstemi aa re Ti

Grue zace la ’nchistire, Când âmblu de nudul teu ?

I De trei ani lipsii de tire — Alei! corbi, corbior,

i prin gratii lung privesce De vrei tu se’mî faci pe dor,

Ceriul care strelucesce ine ineluul meft
,
i de dînsul nu ’ngrijesce i du’l unde voesc eu
Dor cumplit inima-I stic, în munii Catrinuluî,
Plâns de jale mi’l întic, în pdurea Pinului
:
Când zresce despre tire La condacul lui Novac,
Cârduri, cârduri de cuctire, Lui Novac, Baba-Novac.
Clttire sburttire, i me gîur c de-oiu scpa,
i de el nepsttire. Pe tine te-oîu adpa
Eat, mri, cum plângea Nu cu sânge pseresc,
C ’n departe, sus zria Dar cu sânge pgânesc ! »

Un corb negru, corbior

j

Corbul vesel cronconia,

j

Ce sbura încetior Inelu ’n plisc îl punea,

Digitized by Google
 :

*w*\. f
<s*
H .<*

/ Aripele ’î întindea, Scotea cuca de Novac *

ic

|
i pe cer el se zrla, i punea un comnac,
<„ întel ca un porumba, i ’ncleca volnicesce, >

Apoi ca un lstuna, i purcedea vulturesce,

I Apoi ca un bondra Cu desagi, cu buzdugele
i ’u zare dao-agîungea, Pline de Mahmudele .
4

El din zare se tergea. El mergea i ear mergea,

înarigrad aglungea,
III
La divan c
se ducea

;
în munii Catrinulul, |
i din gur-aa icea :

'
în pdurea Pinului, « Au<Jit-am, au<]it

Odihnea Baba-Novac |
De-un volnic ce ml-al robit

i La umbra unul copac. Eat me's c am sosit

i pin vis el tot videa Se vi'l pltesc îndoit. »

Pe feciorul seu Gruea. El desagii deerta,

lat-un corb c se ivla, Turcii toi nval da,
i pe-o crengii se punea i pe gîos se tvlla, .

Chiar de-asupra capului Unul pe-altul se ’mpingea. |

Capului Novacului Ear Novac, c alerga

Corbuleul uurel Pe Grue mi'l deslega,

Avea 'u pliscu-I un inel Un palo în mân-I da

Care gîos cdea din el i din gur cuvînta :

Chiar în barba lui Novac ; « Bate tu marginile

j

Lui Novac Baba-Novac. E se bat nijlcele,.

'
Adormitul se trezia, C le tia sonicele.

i inelul cât videa, EI tia la Turci, tia

j

Scotea haine NovcescI Pân’ ce bine ostenla,

|

De punea clugresc! Apoi Iute purcedea

Digitized by Google
 ! !

j*

/'X\v jV„ + V" .. J

r
Si
*.*

0'"V
ij>)

-«
Lv
7
rt

“î Amîadol de se ducea, Code corbii locuescu

I în codrii Catrinulul, i ca frunza se ’iuulescil ;

j,
în pdurea Pinului, i bine hlduescu

NOTE
1 *
Un No rac, Baba-Nocac
Un viei de a Ini Mi bai.
Pintro generalii lut Mihal Vod Vitezul sa deosebit Baba-Novac.
ora crediucîos al Domnului, i carele a avut o morte glorids de mar-
tir, din ordinul lui Ciaki i al Senatului Unguresc.
s
In ueyra strintate.
Simul de naionalitate i Iubirea de |>atrie sunt aa de adine în-

tiprite in inimile Românului c

pentru el strintatea e negr.fr
lumin. Surele nu'l încljesce pe piuint st ruin
Românii sunt supui tristei bule a nostalgiei când se afl diseral.
De aceea in armia Austriac unde sunt nvill feciori din Ardeal i
pedeps in contra fugirel din
din Bucovina, legea de 6ste. e mult mal
puin aspr pentru Români. Un cânlic veclilu \lice :

Român th era strin,

Duce dorul i suspin.
4
Lui Novac Cara-Iflac.
Turcii numesc pe Români Iflac, adic Valac, Ins pe acel din Va-
labia ii chlani Cara-Iflac Români negri, i pe cel din Moldova
, ,

Ac-Iflac Români, albi.

11
Scotea cuca de Novac.

Cuca era un solu de colfur împodobit cu pene de Stru, cu care

Domnii Moldovil i a Valahiel erad Încoronai când el raergede se
închinau Sultanului ca se priimesc învestitura. Obiceiul era ca pân 1

•
J

Digitized by Google
 tf
>'*, f

Jrr
*A
\ !
rS‘
*»V*
*v
/
if
*
^ a nnn intra iu sala de audien a Sultanului, Âvzodai, cel intetu uer S

j
numit
nit C'aptisilar Kietliudai, re îmbrace pe Domn cu caftan, i Midi-
j

j
zur Aga sc’I puc [ic cap cuca Domnesc. Maî era ini i alte cuce

7 mat micT pentru Solaki.

I
* Pline (le Mahmudele. ,

Moned turct'sc de pe timpul lut Sultan Malimud.

Digitized by Google
 ; !

FATA CADIULUI

La grdin, la cerdac * Nepoele hl, loviii

j
Lui Hagi Baba-Novae Copila de Novci,
|

I Care pdrt comanac. 1

!
oîmule, putu de român
Lung mas c întins Ce nu scie de stpîn

J
i de dspel muli cuprins, Nici nu bel, nici nu mnânci.
Dar la mas cine ede? I Ce stal pe gliîndurî adîncî ?
— E pe gliîndurî am ctjut
j
j

Pe ’mpreglur cine se vede ?

ede btrinul Novac De când, moule-am vijut

*
Ce tresce-acum de-un veac, Pe fata Cadiulul
J

*
Cu cincl-(jecl de finiorî, |
Din satul Odriulul.

Tinerei, mîndri bujori. — Fecîora puîu de român

i cincizeci de finidre. Ce nu scie de stpîn
Tinerele garofidre. Dac este mri-aa,
Toi cu bine petrecea încetez de-a ofta
Pe Novac îl fericea, i te du în grajd Iul meu
Numai tînernl loviii De’l alege- nu puîu de zmeu
|
Copila de Novci, i Din cincl-cjocl de bahamel
I
Nici nu bea, nici nu mânca ]
Baliamet cu perii crei,

De la inim ofta. I
i’l f singur isbînda

11

Digitized by Google
 » !

nn<k',r» (
*V
WV r*\

aT ;
,rf*t
***>
*K
5*

V * V„ J
!»’•
'

’V,-' * VV

, >
< Ca se-tjf capl dobînda. » |
’un fir de per îî smulgea >

Tinerelul se scula. i cu firul le lega

! Lui Novac se închina. ’apol tainic ea le da
1
1
Mâna drept-I sruta Unei robe mîndruli
i la grajdlu se îndrepta. Se le duc la porti.
Ear la grajdlu dac mergea Voinicelul greii ofta
El un mînz î§I alegea, Periorul sruta
Minz de fug sprintenel, i din gur cuvînta :

ETa ’n var ptrârel, r‘

« Tu, fat-a Cadiulul.
Mînz ce fuge ca olcanul Soridra Crinului 1

De nn’l prinde nici arcanul. Ghelaî, gliolaj pâ’n colea

I
Pe el Iute c srîa Ca se-ml dai o floricea,
i din fug mi’l oprla Dar nil-o d cu mâna ta
La o pdrt de grdin. Ca se-ml drdg inima. »

De grdin cu Hori plin Copila Cadiulul

Unde staQ cadinele c Din satul Odriulul
De se ’ngânQ cu florile. Bujoric se fcea
« Tu, fatâ-a Cadiulul ’o gardf culegea
Din satul Odriulul. O gardf ca i ca,
7
Ghelaî, glielal pân’ colea Apoi singur-o ducea.

j
Ca se-mî dai o floricea Celui mîndru Novcel
i mi-o d cu mâna ta Avere-ar parte de el

Ca se-ml drdg inima. Fecîoraul ee pleca,

Copila Cadiulul De mijloc o apuca.
Din satul Odriulul La sînu-I o redica

Rumidr se fcea i la fug se-arunca,

i trei flori ea ’l alegea i din fug-o desmîerda
i trei flori ea culegea, Mii de srutri iî da. •
 W*S\V
«3wckl
y *n
'«.V

<"
Ear cea rdb medidr I Ea pe mînz c
se pleca

i de minte cam udr De urechte mi' 1 muca *

<
Spaim singur ’î fcea. Urecblua sângera,

I
i ’ntr'un suflet se ducea Ear mînzul se oerla,

La Cadiu, la «afenea i srla, srîa, srla,

Unde Mii Turcii cafea. .
’aa bine c fugea,
« Sal Cadiule, nu sta într'o clip aglungea

j
Caii rpit pe fiica ta ! » în grdin, la cerdac,

Cadiul se ’nglbinea La Hagi Baba-Novac.

Celmaoa pe ochi punea ,
Cadiul âue sosla,

Pe-o ttarc ’ncleca 8

Eartaganul i scotea,

i la gdn se lua Ear Novacul cel btrîn

Eapa câmpii apuca. j
Ce nu scie de stpîn,
'
Urechîuele 'l culca, îi redic genele,
Urma mînzulul clca. j
Genele cu cârgele
Fugea mînzul nechezind, Ca se-l vaij dspele :

Eapa fugea rencliezind, « Stl, cuscre Cadiule,

'aa bine c fugea, 1

Se ne-ascultm vorbele,
Mal c mal îl aglungea. I
C junii facO certele

Dac videa i videa i btrîniî pacele ! »

Fata mintea nu' l perdea

‘ Care pirtâ comanac.

Comanacul e coifuri ciugrescu. — Este de crezut c btrinul No-

vac din acest balad nu e tot acclla din balada precedent, cci nu

se potrivescc comanacul seu cu hainele novcescT .

i cuca vielului

osta i prietin a Domnului Miclial Vitezul.

J

Digitized by Google
 1
Pc /ata Cad iul ui.
Cadiu, cuTint tarcesc co însemnezi gludector.
1
Pin satul Ociriului.

* JUâna drept-l sruta.

'SruUtul du mân o unu semn de respect din partea celor tineri
ctre cel mal btrinl. Acest obicelu ccsist din vecii ime Ia Români,
cci el au mult respect pentru btrinee.
5
Eia ’n var ptrrel.
Adic de patru ani.

* Unde stau cadinele.

Femeile tnrcesoî porii numele de radine.

7
(llielai, ghelai pun’ colea.

Espresio turcesc ce insemnez : Vin pân colea.

8
Pe-o tdtarc ’ncleca.

Adic : încleca pe o ep de solu ttresc.

* De urechie mii muca.

Acest fact se gscscc raportat în cltoria D-lul de Lamartin in
Orient. Un Arap furând calul altne, acesta se lu pe urma furulul,
dar când era se'l agîung, el însui II strig ca se musce calul de
urechie, cci el prefera a’l perde de cât a’l vide agluns de alt cal.

Diqitized by Copile
 !

MOfiOS VORNICUL

In ora, la Bucuresel (C-i mai mare minte n'are)

Tot se stal i se privesc! l’e drum ochi ’l alerga

|
Pe ce! epte volnicei, i cu glas dogit striga :

i Mituiri puiori de zmei, « Zrii voi ce zresc c?

epte frai ca epte brarjî Eatâ vine ca un zmeO,
i
Toi de-a lui Mogo cumnai. Vine Mogo vornicul,

El în capul podului Clare pe galbinuL »

in fruntea norodului Fraii toi mi se scula,
. Atepta pe sora lor Peste câmpuri se uita.
i pe niîndru-i soior, i videa, mri, videa
Mogo vornicul bogat Cum venîa Mogo venla :

Ce glumesce ne'ncetat. « Bun (Jioa, epte frai,

El la umbr se culca, epte frai ca epte braijî

i Bea voios i ospta, — Bun sosit, frate cumnate,
Cu ploscua închina AI venit pe nc-asteptate.
De cinci vedre ’o oca Dar unde l-e soiiîra ?

Vadra arigradulul, Ce ne-ai fcut soridra?

Mesura ’mperatulul Ori potc c'al i uitat
1
Ear fratele cel mal mare, Ctr noi c te-aî legat
l
 ; » ! !

*
VV

V^'T
* X-» r
AC
\ .x «w
V/ » .
sij
******
%V y»*

c?
'
Când pe Stanca ne-aî luat Paloul mii învîrtla,

S'o aduci la friori In Mogo îl asvîrlîa *!

J
Pe earn de no ori, Dar nici c mi’l nimerla. i

» Câ’s mal multe serbtorl Palou ’n vint vijiîa, v

Pe var de patru ori, De-un zid mare se lovia,

Câ’smal multe lucrtori? i ’nderept se întorcea.

— Ba, mi frai, eun’amuîtat Lâng Mogo de cdea,

Ctr voi c m’am legat, i ’n pmînt se îngropa
i cu Stanca am plecat i pân în mnunchlu intra.
S'o aduc la desftat, Ear fratele cel mai mic
Dar în drumul prsit (C-I mal mic, e mal voinic)
Turci, Ttari ne-afi întilnit, Paloul mi'l invîrtîa,

i pe Stanca ml-au rpit. în Mogo îl asvîrlîa.

— Pe Stncua nc-aQ rpit i prin inim '1 gîunghia

i tu, Mogo, ai fugit? Când de-odat ce videa,

Cu cei furi nu te-aî luptat, Ce videa i nu credea?

Dup ei nu te-ai luat O tel^g zugrvit,
No ani se-i tot alungi Pe din untru poleit
i cu mârtea se-î agîungî ? Cu doî-spre-ce telegari
Mori dar, câne blstemat! Telegari cu cdme mari,

C ie nu i-a fost dat i ’n teleg sora lor

Ca se flî vrednic cumnat înflorind ca un bujor!

Cu-a Stncuei epte frai, * Bun <Jioa, fraii mei,

epte frai ca epte braiji ! epte puiori de zmei

i cu toii crunt turba Dar unde ve’l cumnatul ?

Paloile redica. Ce mî-ai fcut brbatul? j

Ear fratele cel mai mare — L'am trimis în iad de-a

(C-I mal mare minte n'are) Cuepte paloe ’npept, [
drept
j

Digitized by Google
 !; ! ;! !

*
6

XXXIX

B U J O B
1

Bujor prinde-o srutare!

Ici în vale, Ia pui îi
Frumj verde de negar Do fete spal grîfl.

A e.it Bujor în er !
1
Bujor le ine de brî
Bate, prad, nu ninr Ici în vale, la fontân,
I’e ciocoi îî bag ’n Ilare ,
2
Do fete spal lân.
1

Se-I dea bani de cheltuial Bujor le stringe de mân

i
I

'
haine de primiuel. Ici în valea lui Terinte,
i

|
Bujor esc, Bujor tjiee : Do fete culeg linte,
« Halal de tine, volnice Bujor le soite din minte
|

Haidei copil dup mine

I
C stih calea ’n codru bine,

i sti turme de berbeci, Frunij verde de negar

j

Isvdre cu ape reci, La Focani între hotar.

I i neveste frumuele Este-uu bordelu cam plecat’’ j

i desagi cu rubielc! » I)e copaci încungîurat.

I
Ici în vale, cole ’n vale Acolo-I Bujor culcat,
Sun-un ghes duios cu jale, La Ania veduvia,
J

I Glas frumos de fat marc, Ce’I d vin tot cu vdria

 !! ! ! ! :

*v* l v> Mtf

f
fy*
V- *
x
c V-,
V
i
“T i’l îmbat cu guria : Ca tine Bujor în gros
k,
•?

\
« Aniico, draga mea Sta culcat cu fada ’n glos.
]
f Mult nn-e dor dc-o floricea,
iv 5
i
Floricic rumedr
j
Care-o pori in-buzidr. Fruinj verde de negar, j

— Stefnicâ Bujora Pe Bujor mi'l gludecar,

Floricica dal-o-a. La Divan îl întrebar,
Xa i na guria mea Muli cretini de-a omorit
De-o srut cât îl vrea. Cât pin er a hoit?
Har do l>eut, nu mal bea Har Bujor cruce ’î fcea
C potira-I cât colea. i cu dreptul respundea :

Las’ se vie c nu’ml pas « Mort de om efi n'aiii fcut,

Când mî-e paloul pe mas Dar ciocoi muli am btut!
.
i mîndrua drgstds. » — tefane Bujorule
'
Srntatul n’afi sfîrsit, Unde-l sunt averile
Potira e’au i sosit. Ca se-î scapi tu ijilele ? 4

Luptat-au Bujor, luptat, — Le-am ascuns pe la copaci, j-

De potir n'a scpat De-aglutor la cel sraci

Se-l cumpere bol i vad ! >
iu

v
Fruinj verde de negar,
Pe Bujor mi'l duc pin er '
Frutuj verde de negar,
De'l arat ca pe-o fer Bujor se sue pe-o scar...
j

i mi'l pun la închisdre, Plâng sraci cu jale-amar, I

'

Fr arme, fr sdre C nu-! scara Domnilor

Ollolîo! codru frumjos Si e scara hoilor,

Cât est! vara de frumos Calea negr-a morilor

! j

Earna putreijescî tu glos \

j

igfcad by Google
 r •Y \*/ <<*
f
\ "i

$
/
(
v, J * V
NOTE •s
i •

,
4
1
.1 e fit Bujor in ter.

Acest ho vestit, jioreclit Bujor din causa coldrc! parului se.a eit
iu t-rii pe la începutul vceulul XIX. — El era foclor boeresc la mo-
j

ia unul boer pin’ a nu se da la hoie; tiind ins refl btut intr’o <ji
|

de stplnul «eu, Bujor a apucat calea codrului,, ca se’î rcsbune in

contra bourilor. Cânticul insusl ijice c el-nu fcea mori de om, dar i

avea mulumire a pune pe ciocoi in lanuri.

3
Pe ciocoi ii bag ’n fiare.

Fiare in loc de fere, provincialism.

3
Este- un bordelu cam plecat.

Bujor a fost prins iutr'un bordelu , apropo de Focani ,

unde el se

oJihnla.
4
Ca se-{{ scapi tu dilele.

Hua: înelesul acestor do versuri, se vede c i pe timpul lui Bu-

jor, unii din gludecitorl era snppul farmecului banilor.
3
Le-am ascuns pe la copaci,
De-agiutor la ccl sraci,
Se- i cumpere bol fi vaci.

Hoii Români s’afi artat mal tot-deauna cu indurare pentru cel

j

slabi i sraci ; de aceea i poporul ii consider ca pe nite eroi i are

pentru el o dragoste plin de admirare.
la cele nul multe balade hoii sunt represental cu coldre vil i
niindre. — Voicu, un alt ho ce sa artat in er dup Bujor, res-
punde ca i acesta giudectorilor ce’l iutreba despre averile adunate :

Averile nu v'oîn da. Cu droscele ii primbla.

C pe Voicu ’l spinura. i
Cu muierile 'i mânca.
i voi galbini 'i lua, I-aui ascuns pe la copaci... etr.

Cu crile ii gluca,
 ! :

v>\.
/j-
vV
/
»lv V
A *H
»
\

XL

JIANUL

N'aI autjit de-un Jian Cele ce-i treceai! pin ghind

De-nn Jian, de un Olten Se ’ndrumiaspre Olt fugend.
I)e unho de cpitan Când la Olt, Oltu-Î umflat,

Care âmbl pin pduri C la munte Ta ploiiat

Cu dol-spre-ijece panduri, « Mi Române, mi podar,

Cu ghlebe i cu poturi '{
Trage podica de car
El Ie miei de la ciobani Se me treci la cela mal
Armsari de la mocani, Cu vitezul ist de cal.
Fr plat, fr bani! Trage podul mal de-a drept
i
J

pîndesce la strîmtorî j
Pân’nu-lpununglonte'npept
De despde negustori, Nu’mîfiiduman i’mlfiî frate
i tot prinde la boeri De nu vrelunglonte’n spate.»
De-I cur de averi Dar podarul se ghîndia
Toi de dînsul c fugea. i cu lene se ’ntindea.
Toi de el se jlula Dac videa i videa
!

La Domnul, la Caragea. Jian rostul nu’î perdea.

Domnul potir-aduna. El se arunc în not

Dup ho el o mâna. Cu suflet, cu cal, cu tot.

Iar Jianu 'nelegend Calu ’n ap se lupta

 » ! ! »

rv
^ V
r &< f
\

Ear Jianul cuvînta : Potira gazda lega

I

« De cât se mo rog de prost De Jian o întreba.

Ca se dec podii ’n rost * Halde car, murgule, hal,

j
j

Mai bine cu murgu ’n not Hal la munte sus, pe plai, ;

Ci el e puîu de Olt. Se scpm de cMO de val !

l)e cât se me cciulesc Fugea murgul cât fugea,

Mal bine se lialdiice.se! Dar potira ’l aglungea
Hal volnice murgule, Pe Jianu mi’l prindea

Nu mal face perul cre, i'l ducea la Caragea.

Hal la Slatina ’n jude. Val ! sermanul voinicel
Unde gazda nc-oin alia Srcu, amar de el
S'amîndoî ne-oiu resutia ! Cci pe loc mi’l gludecar
Când gazd el sosla,
la Cu lanuri mi’l încrcri
Ce videa i ce-amjîa ? Si ’n ocn mi’l aruncar.

Jianul era de nemul seu boer. El a boit ca i Bujor, |ie la înce-

putul veculul XIX fi fi-a svtrit filele la Tcrgovistc, Iii ud crtat de

Un alt cântic a Jianului snn aa :

« Colea, maic ’n fâgeel [

Iancu Jianul ii )ic.

S'a ivit un voinicel El |>e câte le-a Iubit

Pc-un cal vinet porumbel. l’e tbte le-a amgit,
Me dnc, maic, dup el. l.c-a lsat i a fugit.
— Nu te duce, fata mea,
j

I.a Jiu pe unde-a umblat

C-I jii ruine grea. Câte fete s'a ’nelat
volnic cu calul mic Dup el de s’a luat.
 /
vte b
r v)'V- p>r
«X J*

9$* \ ,7^ ®-
V
.
l
V-.V *

1
*
Cu copil tot lc-a lsat. Le-a lsat plângeiid ca foc
La Olt, pin ort care loc Dc-au re mas far’ de noroc.
Câte le-a luat la gloc

î Se vede c Jianul, ca i Bujor . avea mare prestigiu in ochii fete- $

lor, i e era nu numai fur de averi dar i de inimi feclorescl.

Digrtized by Google
 ! ! !

V* *
**"
*5.V N. , .
«V
V
/ *A
S
(

XLI

T l’ X S C I,

Vestea ’n ^r a agîuns Te gîur cu pistolu ’n pept,

De un bot cu nume Tuns, Spune mie tot cu drept

C pe ’n codri a eit De al bani mal multice!

De ese ’ntovrit, Dm! gîumtate din el,
Toi volnici, alei panduri, Câ-l datt la mân reva
!
OspeI ageri de pduri, Se nu remâl pguba,
Ce se port din creng în creng. .i cu vreme de-olu tri
Câi îl vd, de el se plâng. Pân’ îutr’unul l-oîu plti,

1
C nici unde nu gliîndescl Dar cumva de-olu muri eQ
Cu dînsul te întîlnescl i-î va plti Dumnezeu » !

!
i’l audî <}icend cu bine : Val ! sermanul voinicel
:
« De unde vil, mâl cretine? Srcu amar de el
Din ce ora ?
sat, din ce Cci pcatul l’a gonit
Luat-aî ladrum reva Cu mdrte l’a pedepsit
Se nu ptimesc! ceva ?

J .

Digitized by Googl
 V X
«t-y r •

%*/
*%•
'*>
«V
\ 1
XX V>*
+?* V. J
>
i <c ^>*

? N O T K
4
Istoria Tunsului a fost scris tic un autor rits i tiprit intr’on

Calendar, dup ocupaia Valaliiet de ctre armiile lîusescî la 1828.

,
j
parte din acea istorie anecdotic, a fost t indus de I). A. DonicI *
? 0
i tiprit In Fiica sciinilic i literar co Va publicat In Iassi la a-

nul 1844.

Digitized by Google
 !

v\ r X
- *
s A«r
.
;
.VA«x»
S .'

^ * \
< di

XLII

1) R A G O S

O gonescc ne’ncetat.
ii de var cât de lung
Drago mîndru ca un sdre 1
Ventoriul o alung
A plecat la ven torc. ’amîndol se perd de vil,
Gbidga i sgeta lui în codri mere! pustii!
Fac pustiiul codrului
Cerbul mre, urii per
i vulturi! cad din cer. Fat, mri, c de-odat
JEat c ’ntr’o dumbr vidr O podn se arat
El zresce-o cpridr, înverzit, înflorit
Fiar blind de la munte i de lume tinuit.
Cu stelu alb ’n frunte. Kar pe i’rb ’n poeni
i conue mititele Cânt-o alb copilit
i copite sprintenele. Cu ochi dulci dismîerdtorl
I Cpridr cum îl simte i cu sînul pliu de flori.

Las locurile strimte. Cpridr cât o vede

Fuge, salt, sbdrii, pere Sbdr vesel se repede
Ca un vis ca o prere, i îl cade la picldre

j
Ear Drago înfocat Pe-un covor de lcrimldre.

Digitized by Google
 !! ! ! ; !

-•Â r

wM* \ jr^r ' *.<•>

» fiv. f
VvV < 'v,
4
\ Cât vitzul o zresce Una ie, una mie -!

|
St pe loc i se uîmesce! Pentru-a nbstr cununie ! »

i Uîtâ blinda cpribr

i i sgeta ce ombr,
Uit draga vântbre, Adoa <Ji el plecar
Uit lumea de sub sbre i pin codri apucar
Amindol îmbriai
111
Cu flori niîudre ’ncununal.
« Copilit! (Jice el, Dlurî multe eî suir,
Rezemat de-un stejrel : Multe dblurl coborii
Eti tu zina istul plalu Pân ’n valeu cea ’nverijit
Sa o fibre de la ralu? De-un rî limped recorit. 3

— Drago,
|

Drago fridre Copilia ’n\ eselîa

Nu suut zinS nu sunt fibre, i dingur-aa gria :

Ci am suflet fecioresc « Drago, Drago fribre !

i Moldova m numesc. Las ochii tel se sbbrc

Mult e, uiultdecândte-astept Peste culme i câmpii
Se-ral alin dorul din pept, Pscute de herghelii.

C de Domnul sunt menit Peste vl, peste grdini

Ca se fi a ta ursit Unde's roluri de albinl
— O ! Moldovo ’ncânttbre, Peste ape curgâtbre
Ginga frmectbre i dumbrvi resuntbre.
Eat arcu-ml vitejesc Cât pmînt tu vel vedea
Lâng tine resdesc * ’l E mea
cuprins de zestrea
Ca se dee pân ’n ijlorî ’acea dalb de moie
CrngI de frunte i de flori Tbt ’n veci a ta se fie

i cu-acele crngî Jrumbse Când prin tine-a fi scpat

Se ’mpletim cununi volbse, De o fiar 'nfricoat,

Digitized by Google
 ; ! ,

f
? pf <nc
. s »
^'7
^ -w V'

A
\ l)e mi zimbru’ fioros
4
i srind, mugind, da zor
Care-o calc ’nsusi’nglos! Peste mîndrul ventor.
Ear Drago s’aiuea
i cel zimbru cum venla,
Bine vorba nu stîrla Gbldga’n frunte 1 arunca
Din rid eal c ela Fruntea’n do-t despica
Zimbrul aprig ca un zmed Apoi capul îl tia
Cu lungi c6me ca de led într’o lance îl punea
i cu Curne oelite i pleca în veselie

|
i cu aripi la copite Pe frumdsa moie lui

!
Ilar crunt i turbat De pgâni se o fereseâ
Pleca fruntea lui cea lat Si ca Donm, se odomnesc!

NOTE
Acost balad, de i compus de mine tu stilul cânticelor btrinescl,
ani gsit ile cuviin a o coprinde in colecia poesiilor poporale, fiind
c ea aniintescc una din legendele cele mai interesante a Moldovil-
1
Drago viindru ca un
jf
«ore.

Dup tradiia poporal Drago a venit din Ardeal i a poposit in-

,
tr’o vale numit câmpul lui Drago intre liac i Petra. Descle-
carea lui a fost pe la începutul reculul XIII.

* Eat arcu-mi vitejesc,

Lâng tine resdesc. 'I

tu munii Moldoviî despre Ardeal am v^ut un stejar btrin de

mal multe sute de ani, pe care locuitorii il numia Arcul
: lui Drago.
El era cu trunclul Îndoit ea un arc_-

* Dc-un riu limped rccorit.

liiul Moldova.
j

V : )

Digitized by Google
 * r\
< »^
^- 1 r
f
>,/
sîNvv^
Ev
* j Wr «*
v.<*

* Dc to» zimbru fioros. s

J
Tradiia vechie pretinde ci bourul Moldovit reprezint capul zim-
.

(
|

I brulut ucis de Dragoj când a desclecat in er; Istoria insa susine j

v c acel bour vine de la cetatea Copul llovis rclieat de iniperatul

‘

Traian in Dacia.

Digitized by Google
 ! » »»

MOVILI LUI BUGCEL

Intr’o <ji de serbtâre, Ce s’aude ’n deprtare?

într'o (ji eu mîndrul s<5ro Glas de om cLiuiud tare :

Care lumea ’nvesella I

« Hal, ho, a, ho, Bourean
[

i cu aur o ’nvella. Trage brazd pe tspan.

|
Bata mri se ivîa, tefan Vod se opila

;
Ca alt s6re strducla i din guiâ-aa gria :

Domnul tefan cel vestit, « Ausjit-aî, au^it

Domnul cel nebiruit Glas de Român necjit?

El pe cal încleca într’o clip se’l gsii,
i cu muli volnici pleca
I
Si
*
cu el aici se titl.
•
»

De la scara curiei lui Cinci panirî se alegea,

1
La biseric ’n Vaslui. Pe Vasluîu în sus mergea
Clopotele resuna, Pân’ zrla într’o movil
St<5gurilc-i se ’mhiua. Un Român arad în sil
Armsarii spumega, i movila brzdnind

j
Friele i-le mu< a, i din gura chiuind :

1
Ear poporul tot striga : « Hal. ho, a, ho, Bourean,
« Se tresd Mria ta 1
Trage brazd pe tapan!
j

• Când aprdpc de intrare Cel panirî descleca

Digitized by Google
 ! »

Pe Român îl fereca, Muli pgâni am mai cat

i
' ^
! La Yasluîu îl aducea Multe capete-a m farmat
!
i la Domnul mi'l ducea : De Ttari i de Liftenî

J
< “Mat Române, se n'al t6m, i de falnici Ungureni!
Spune no cnm te chm? Dar în foc la KesboenT 1

— T&nit n’am csunt Român! Mi-a câijut gliioga din mân

j
lYrn n’am câ-mî eti st â pâ n! Do o sibic pgân:
Tu estiStofan Domn cel mare Dar n’a cjnt numai ea.
Care ’n lume semn n'are, A ctjut i mâna mea
I
Si eâ sunt Soîman Bttrcel Cu pgiâuu-alturea !...

!
Puior de voinicel De-atunci n'am ce se me fac
—Se trescl daci n'aî Wm! Cam aglnns un biet srac.
D-nc noi bun s6m Nici n’am cas, nici n’am plug
Cum de te-aî pctuit Nici giuncani ca se-I inging!
Se te-apud de plugrit, Tet vara m'am rugat
Tocma ’n iji de scrbMre De bogaii cei din sat

Tocma'u timp de închinare ? 1 Se-mi dea plugul ca se ar...

— Domne, pun mâna Ia pept Ml-a fost ruga in zadar.

imegturse-îspuncudrept. |
Atunci, Ddmne, me’ntorscm.

]
Pan’ a nu-agiunge plugar La Ttari c me duseiu,

Avm falnic harmsar l'n plug maro c prinseîu

i

i o ghldgi ne3trugit i cu-un bott il ingiugaiu

Cu pirdne intuit, i de lucru m’apucaiu.
Care când o învîrtîam C sracul n'are sdre.

Prdt' prin dumani fciam, |

Nici fjile de serbtdro
Câte opt pe loc turtiam ! Ci tot <}ile luc'rftire !

I
Alelei !
pe când eram Domnul tefan l’asculta

Om intreg de me luptam i din gur cuviuta :

£ « Mi Burcele, fetul meii ! C’a& intrat în «5ra mea, ^
y Bat ce liotfiresc eîi : Tu se strigi cât cc-I putea : 4

) Ic-l un plug cu ese boî St tefane, la hotare (

» i mergi bogat de la noT. Ca intrat sabie n Ur! 1 t

I
iMî movila rezeie i
Atunci eii tc-olu auiji,

Ca s’o al de plugrie, Ca un zmeii m’oîu rpeai i

Dar în vîrfuT se tc-aeijl Si nici urm-a remânea

Ca stejar se priveghezl, De Ttari in era mea! »

i Ttarii de-î videa

SOTE
între Iai i Vaslulu se afl un deal gol numit Movila lui Burcel.
Po|>orul ins li lice •
Movila lui Purcoi, i unii archeologl pretind

c acest nume ii vine de ia generalul Koman Porcelus carele ar fi t-

Urit pe virful el. Balada ne spune adeverata origin a numeluidea-
lulul.

1
De la scara ciirjcf lui,

La biseric ’n Vaslui.

Sub tefan Vod cel marc scaunul Domniei a fost cât-va timp In
oraul Vasltiiu posiia acestui ora fiind mai îndemânatic pentru
;

aprarea erei In contra nvlirel Ttarilor. Codrii Vasluiului erai!

pe atunci forte Întini i a mistuit multe orde do Ttari.

* Tocma ’n di (le sirb&tore

Toana ’n di de închinare.
Cunoscut este. din istorie i din tradiie c tefan Vod a fost forte
r
j

religios. Bl a zidit tn . 4U de biserici, spre pomenirea numerose- i

i
lor sale isbindl asupra Legilor, a Ungurilor, a Ttarilor, a Turcilor
iaUuzacilorcucareafostinluptin tot cursul gloriosei sale Domnii, j

Digitized by Google
 ;

'O pf qy
t

* Tvir îh fo Za BesboenX. P
(i

Crâncena btlie cu Turcit de la anul l(7t> In care tefan a avut

a se lupta ca tut otea lut Mohamed II, in numer de 120, flOrt oftai. J
4
Si, SUfane la hotare
Ca intrat sabie ’n {er.

Istorie! — Tradiia spâne c in adevr pe timpul lui tefan Vod,

edea un osta de-aî lut pe movila lut Btircel, calc de o post i gtu-
mtate de la Vaslutu i c glasul efi era atit de puternic in cât agtun- ,

'
gea pan' în auijul Domnului!

Digitized by Google
 ! !

Te calc hanii ttrescl

TEFAN
i urdiele turcesc!

oim ule, olmu uor

TEFAN
Fte r6t sus îu sbor.
j

Ce se vede la hotare Las' se vie, las’ se vie

j

L)c s’aude sgomot mare? Se se dee prad mie ! .

M6rtca-1 pasce ca o turm,

OIMUL
Pcatu-î mân din urm.
tefane ! vit&cul meii Muli aft mal venit la noi.

peQl de altul c'ar fi reQ, Puini s'aft dug înapoi,

Ear de tine mult e bine C’s Român cu patru mâni
C tu estl oim an ca mine. Siam ldcurl de pgâni :

De gîur impregîurul teft De Ttari am o sg4tâ,

Nvlesc!! dumani mereft! De Turci pala mea cea lat,
Te calcti Ungurii fâlol De Liftenî un buzdugan
i Liftenî necredincioi. i de Unguri un arcan.
 !

,r\ * rv ^
v^”s
v,

y*7'V
,y.s -e
w»-
i %

CAWTICELE LUI STEFAX TOD.I

tefan, tefan Domn cel ma- t

era-I mii ît, t/ra-l tare

Semn pe lume nu are [re i dumanul sportu nu are

De cât numai mldiul sdre!

Din Sucva când el sare, tefan, Stef.in Domn cel ma-

Pune peptul la hotare tn Sucdva culbu 'l are [re,
fa un zid de apîirare 1
Ca un Soim volnic i tare.

Din Suceva când el sare

Braul lui fîlra 'ncetare
)i i ndpte, de clare,
Bate drdele Ttare,
Se bate ’n patru hotare.
Bate cetele Maghiare,
!

Pe Ttari iî cspesce,
Te Unguri ii pirjolesce.
1

Bate LeI din fuga mare,

Bate Turci pe zmei clare
i pe Turci îl rsipesce.
Ear pe LeI cu chica tare f
i’I scutesce de ’ugropare.
ÎI avînt 'n spâmjurare,
Lumea ’ntrbg st 'n mirare i’I inglugi i ! sb are !
*

Digiized by Google
 r\
t
\ «V
V * x
*.<»
"V
• NOTE
1
/V Unguri ii pirjolesee.

Al osie la btlia <lu la Baîa unde o mulime do Unguri afi perit

J
In focul acelui ora.
|

* Kar pe Lei cu chica tare

Ii arintâ ’n spnwjurare.

Intr’una din nvlirile I.eailor in Moldova, tefan Vod î-afl sor-

'

j
prins iiitr'un codru, i pe câi din ei a robit î-afl spânzurat de pîr
in copaci. Pup acea nenorocit ospediie Hogele polon , lntorcân- j

du-sc in (era lui a dat un decret poroncind ca toi Leii se porte chica
scurt. (Tradiie).

* ?i injiug ca se are.

Alusie Ia dumbrava roie cc a fost arat de Le! ingîtigaî la plug,

i semnat apoi cu ghind.

Digitized by Google
1
4* vr
^o v *"'

XLVI

nor; DAN
j
i de arc bun sgetar.
i
El In sal ’naintâz
Lâpun^mil cel cumplit 1
i la Domnti ’ngenuchlaz,
St pe scaun poleit. Apoi $ce : * Me rog ie
Curtea-Î plin de boerî, Taic Ddmne din Domnie
:

Vornici, hatmani, vistieri Voc dmî se leii soie

Ce se ’nchin Domnului Ursita cc-mî place mie.
i se tem de ura Iul Ea nu-1 fat de ’mperat
C ura Lpunnesc i-l chiar de Liten bogat
E bocr&c. *
peire
j
i de lege lepdat,
Eat, mri, c de-odat 1 Da-1 feeîdr ca o stea
Un lucefer se arat Mîndr ca o pserea,
Cu chip vesel i Domnesc Dulce ca o floricea,

i cu mersul voinicesc! i sufletul mett o vrea ! »

Cine-î mîndrul tinerel, Lpunenul se ’rablîntjesce

Care-i tras printr’un inel ? i din gur-aa gresce :

E Bogdanul cel glume « Dragul tatii, mergi cu bine.

! i la lupt îndrsne, Voc tu al de la mine ! »

i de carte crturar Ast-fel tjice i’l srut

Digitized by Google
 ! » !

\ Ca pe-o fldre ’n sin crescut, Ear in curte cura srla

i i pocldnele ’l gtesce Bogdan timpul nu perdea.
i pe cale mi’l porncsco Pdrta curel deschidea
«
i
Cu o sut de nuntai ,
i nuntaii t ii intra.

Toi alei din tbrai. Litenul c se mira,

i mustaa ’l resucla 5

n .
i din gur ear ^icea :

t Care este mirele.

Nuntaii încalec, Mirele, ginerele,

Cu Bogdan vesel pleca Sar el teneurile i

ET pleca pe la Sân Petru Se-l Ie postavurile. *

’aglungea pe la Sân Metru ’ Cât Bogdan il au] Ia

La Litdmil cel bogat Calul ear îi rpe^Ia,
i de lege lepdat. Peste tencurl el sbura,

Ear Litenul de-I videa Apoi le desfura,

Pdrta curte! închidea. i le da pe la nuntai
i lanugurl o lega Care 'n lupte sunt fruntai,
i diu gur-aa striga : Cum era i nuntaul
* Care este mirele, Aa-I da i postavul.
Mirele, ginerele, De era el nâitior
Sai el zidTurile LI da postav roior
Se deschid porile ! Se fie strelucitor.

Cât Bogdan il au>JIa De era el medior

Desirg ini se rpela, ‘
ÎI da p< •stav glbior
Calul îi inferbinta Ca so-J prind binior.
l
’un rpe^ volnic îî da. Do era el mititel
Calul rîndunel sbura ÎI da postav albstrel,
i in curte c era ,
Ca sf se mindrfec ’n el

Digitized by Google
 » !

rVb :
r \
r,/k ov^
w
X
$ 4 V.
y.»
1

4
Din trei doâ nici mica !>

( Litdnul se bucura. Ear mirdsa se pleca,

El în c intra,
cas Pe covor îngenucbla,
Lui Bogdan c arta Ca o flore se ’ndola,

Trei copile tot de-un stat, i inelul culegea

Tot de-un chip a s emnat. i ’n degeel i'l punea.
Albe gingae tustrele Ochii mirelui steclla,
Ca trei flori de viorele. Inima-I se ’nvesella.
Domnul tiner le privla El mirdsa ’l redica
Cu ochi dulci care steclla, Pe ochi dulce-o sruta,
Ear Litdnu mi-1 (Jicea : i pe brae mî-o purta
« Care este mirele, i ’n rdvan c o punea,
Mirele, ginerele i spre di purcedea.
!
Cnndsc i el mirdsa, Dup el ânc vcnîa
i Cuuun-se cu dînsa !
[
Car mare cu druscele, 6
Bogdan mintea uu-l perdea, Grdina cu florile
Inel din deget scotea, i o sut de nuntai
Pe covor îl arunca Toi alei din tbrai.
i din gur cuvîuta : El pleca pe la Sân Metru
* Care 'ml este mirdsa, 'agTungea pe la Sân Petru,
Se me Iubesc cu dinsa, i pe loc cât agîungea
Culdg-ml ea inelul Mîndr nunt c fcea
Inelul cu degetul, Vestele de se ducea
Cii am sabie ’nsetat La vecini i ’n deprtri,
Co doresce cap de fat. »
I
Peste no erl i mri

Digitized by Google
 ,

' I» ediia baladelor, partea II. publicat la lai in anal 1853 s’a
|
;
lunecat o greal importent, confundm!
pe Bogdan chiorul liul Iul :

tefan mare cu Bogdan liul lui Alessandrn Lâpunenul. Dup a-

cel !

drile de la ali cântrei, balada a luat schimbare la Începutul el

i se potrivesce chiar cu chronica Moldovei ce ice despre Bogdan
Hui lui Lpunenu c
de carte nu era prost, Ia clrime sprin-
:

ten; cu sulia la hal nime nu’l întrecea; a sgeta -din arc era
mare meter; îl plcea giocurile copilrescf i glumele, ctc.

* C ura Lpunnesc
E peire boeresc.
Aceste do versuri fac negreit alusie la uciderea celor 47 de boeri
inarî, in vreme ce bencbetula la masa lui Alessandru Lpunenu.
VeiJI descrierea fcut de C. Negruzzi.
3
’agiungea la Sân Metru.
Adic pe la Sfintul Dimitric.

* Desirg mi se rpedla.

Dcsirg, cuvînt vechlu ce insemnez : degrab.

4
i muste(a ’f resucla.
Besucirea musteil e considerat ca un semn de plcere. Rumânul
când vede o nevast frumos, il rcsuccsce mustea cu mulumire ,
i
d a Înelege c
I

ast-fel ii II place.

6
Car mare cu druscele.

Drusce se numesc fetele, prietine a miresil, carele o întovresc

i o asist la cununie. Ele sunt împodobite cu petel de aur pe cap

I
ca i miresa.

Digitized by Google
 ! !

XI.V1I

IOKDAKI AL LUPULUI

Se aduc grea urgie

De Ttari cumplii grmad
1

Gtos, pe apa Prutului, Se le dee Wra ’n prad

în inutul Htiuluî Boeriî se adunar

La casele Lupului
1
De la tîrg i de la er
Mers-att ura Domnului! i trei (jile se vorbir,

M ora-a ti ura i lovit-au. Trei <Jile se sftuir

Pe Iordaki prpdit-a Lui Iordaki se’l înele
El cu Domnul se ’nvrjbîa Trimiendu-I mgulele
i clare pribegia 'un poclon de ^ece pungi,*
Pe drumul Bugeculuî Patru aluri tot în dnngl,
Scparea pribâgulul, Do scurte, do lungi.
i cu bine el sosîa, ’un fugar frumos, Domnesc,
Adpost el îi gsla De solu bun, moldovenesc,
La saralul Hanului, i o carte mare ’nchis
Cumnatul Sultanului. Ca de la Domnie scris,
Frunz verde mcie, O hârtie ’nelWre,
Mare grdz-I EI
sus, la Pofti ture, rug ture,
De Iordaki ca se vie Ca se vie-Iordaki-a cas

Digitized by Google
 ! ; !

v ^-*v jr£*4 S
w***\.
.r'T
* *1 'fcv*' [S *x '
<t*J

V, J j *
V
r, \
< La Mana cea frumds.
*>

Ear de-î trebue Domnie, Vinerea spre Sîrabâta,

| !

\
l-o d Vod cu frie, El. Mric-I s’arta
'
Intre eî pace se fie!... i cu drag o sruta
Iordkel se ’n veselia, Mulemind lui Dumnezeu
Ear Hanul ii gria : C'a sosit la locul se...

« )ece <Ji!e mal atept Dar în lume ciue tie

Ca se aî tu parte dr6pl Aijl i mâni cc-a se mal fie!..
Cci am scris la ’mperio Eatâ-uu Grec, unul Zoil
Pentru-un firman de Domnie Om de vrajb i de sil,
Ori de nu, le-i dstea mea Cu trimis de la Domnie,
i cu dînsa f ce-î vrea. (Negre «Jilele se-I fie !)

Ba. ett stea u’olu lua Olcesce se ducea

C-t^ra m’a blstema. i la Domn tire fcea
Ciue-aduce 6ste ’n <5r Caft sosit lordaki-a cas
Sub blastemnl terii pdr ! » s La Maria cea fmms
Ast-fel dac-aO cuvîutat Frumj verde alunic,
Cu Hanul s’afi srutat Grea pulbere se ridic
i spre t/r plecat a De la EI inspre Milescl 6

Cu Marin i cu Ciocan. Ear printr’insa ce zreti ?

Cu Lisandru cel blan, 1
Arnuî cu uanele
i cu Zarîa, bun vit<5z
5
Cu argint pe la oele.
Ce-I cam negru pe obraz. Lefpgil i Darabani
Toi cu inimile drepte Cu-al lor mîndri Cpitani,
Slugi viteze i ’nelepte lordkele te ferete,
Omeni buni i credincioi Curs rea i se gtesce !

Ce’s la mas ruinoi Cel ce vin clri la tine

Dar la lupt hârgol Nu \ ini ca se se închine.

Digitized by Google
 »
;

< Ci vinti cu porunci Domnesc! Lifegil i amul,

,
i cu ghînduri dumnesc!. Aii sosit aici din sus
Fruntj verde porumbic ’ast carte l-afl adus
'
Drglaa de Maric Cu poftire boerdsc
Pe Iordaki mi’l trezia Se mergi lacurteaDomnfec.
i din gur-aa-I gria : Dar ascult-me pe mine
« Hal, frate, la biseric Cci ce sim eiî nu I-a bine.
De sfînta Duminic, Tu eti mare cât un Domn
C de când aî pribegit Ear de al minte de om
Sufletul uu l-al grijit ! » Hal cu toi se ’nclecm
;
Iordkel se întindea ArnuiI s’alungm
i cu lene respundea : i de drum se ne ctm
« Mergi Marico, Dumn£ta Spre Bug^c se apucm,
C ea nu m6 pot scula. Pe Hanul se’l redicm
Drumul lung m’aa obosit, i foc Eulul se dm. »
;
Calul grea m’aa ostenit t Iordkel nu'l asculta

j
Eat, mri, cum vorbla i din gur cuvînta :

C terestra se isbla € Ba, m’olu duce la Domnie

i cdea gÎ03 la pmînt C chiarDomnul ine imbie
Fr suflare de vînt.
7
i se glur c va face [pace!
’o icdn poleit Tot ce-olu vrea ca se me ’m-
8
Trsnla fr’ a fi lovit.
Maria se ’nsptmînta, m
Iordaki se întrista
Dar pe ghînduri mult nu sta Frunz verde de negar,
:
C Lisandru-1 aducea Pe cel drum în <}i de var
Carte mare i-I «jicea : Ce se vede strelucind
t O c£t de 6meul muli i spre EI înaintând?

Digitized by Google
 ; !

nv « <*
J v-»*
«,

Un redvan cu telegurî. Apoi el se întorcea,

ese negri armsar!, La Lisandru do-î ijieea :

Si
§
’n redvanul boeresc « ine tu sabia mea
Un lucfer pmintesc. De’mî tae capul cu ea
Cu chip dulce, femeesc. C nici cum nu m’a durea.»
Kar pe lâng cel redvan, Ear Lisandm, oftând greii,
8
Clare pe-un nsdrvan , Respundea : * Stpînul meii!
Merge mîndrul' Tordkel Pânea, sarea l-am mâncat
9
Cu stagile dupe el Nu me vîrî Ia pcat » !

Slugi cu ininicle drepte, Din no fi Vod poroncîa,

înelepte i detepte Arnui! se ’mbrîucia,

Ce’s la mas ruindse Pe Iordaki s’arunca,

Dar la lupt hrgose. De pr lung îl apuca,

Apoî venla dupe el Pe covor îl întindea
Ot de arnueî, i din sbor capu-I tia.
Lefegii i Daraban! Capul se rostogolla
Cfi-al lor nvîndri cpitan!. în sânge se tvlla
E! la E! -
cât ag!ungea; i pe scri se coboria
Iordaki la Domn mergea i ’n rcdvau apoi srla.
Kar Domnul cât îl videa Ear Marica, va! de ea
De mânie s’aprindea Capu ’n brae apuca
i striga : « Gîos pe covor i plângend la el cta,
Tiai-! capul din sbor. » Si bocind îl sruta,
* |

Un cale se rpetjla, Când pe frunte, când pe gur, j

Eartaganu-! netetjîa. Când pe gliît la ’ncresttur

Dar Iordaki ’l atepta, « Ale! ! Ddmne ! striga ea

O palm voinic-! da Fae-se pe vrerea mea!

Cât calcul gîos pica. Domua ta se veduvesc,

Digitized by Google
 !

1 *».*>

*V
9
t
Nemul teti se calicdsc, Scânteile ’n BrlnescI,
^
Tîrgul teQ întreg se ard Pân pe la ClocnescI,
i Domnia-î se se perd!».. i duc veste de ’ngrozit
t Frunz verde siminoc C Iordaki a perit
La Ei arde mare foc. i c focul a sbucnit
Bate para pin Milescl, Din blstemul cel cumplit!
'

SborQ tciunii la Lesc!,

NOTE
In letopiseul lui Ion Neculcea, se pomenesce de un Iordaki Co-
stalii Lupu, ce a sub Domnia lut Grigori Ghica 1727.
fost vel stolnic

El era filul lui Lupu Costaki Gavrilii carele a glucat un rol însem-
nat In resbolul lui Petru cel mare cu Turcii.

x
* 1
La casele Lupului.

Trebue se presupunem c Iordaki al Lupului avea afar de Milescî

ce se afli in inutul Vasluiului, o ali moie, pe malul Prutului,
unde Ta agluns urgia Domnesci ce l'a silit a pribegi la Tatarl.

* Un poclon de >Jeee pungi.

O pungi cuprindea 500 lei.

* Gne-aduce osie ’n {er.

Sub blstemul ferii perei
Cuvinte sublime! Model de patriotism)
‘ 5
Lisandru i Zarla In loc de Alecsandru i Zaharia.
f

* De la Ei inspre Milescl.

Aceti moie Milescl din inutul Vasluiului a fost poprietatea sp-

tariulul Neculal Kirnul, carele tria pe timpul Domniei lui Stcf-
ni Vod, filul lui Vasile Albanesul (1000—1602). Neculal Kirnul
 c *v
«ra un om forte învat, i cunoscca mal multe limbi precum Elinesc
(îrecesce, Slavoncsce, Latinesce, Nemesce i Turcesce. El era bogat
i iî plcea fastul. Când eîa, avea un cortegi Domnesc, i el purta
tot-de-una un buzdugan i o plato de argint, pe când caii lui craii

împodobii ca pene frumose i cu hamuri cusute cu fir de aur.

Spatariul Neculal Kirnul i amicia lui Ste-
, uitând bine-facerile
fni Vod, începu o corespondincu fostul Domn a Valaliieî, prin-
ul Basarab carele tria retras In Polonia, i'l îndemn a stringe
oste leesc i a intra In Moldova pentru ca se detroneze pe Stef-
niâ, a crui domnirc era prea tiranic. Basarab nu numai c refus
propunerile spatariuluî Kirnul da- le i fncunosciin lui Stefni
Vod. Acesta, aprins de mânie, puse pe calc sc'I tae nasul Tapt ,

I
crud de unde i se trase i porecla de Kirn.
Dupe o aa pedeps spatariul î'eculat prsi Moldova i se duse
,
la Moskwa, lâng imperatul Alecs s Mihailovicz, tatl lui Petru cel

marc; i cum sosi In capitala Roiei, el fu instituat preceptorul tl-

|
nerulul Petru Alecsievicz. Acest posiie ii dobândi mult onore i
mari avuii.
împeratul 11 avea de-aprope credincios i li insrcin cu misii im-
portente. Ast-fel el fu trimis amlasador în Hina, nnde câtigând
încrederea imperatulul Hinez, prii ni dupe trei ani prescnturl mari.
i un talger plin de petre scumpe. Intre aceste petre se afia i un
brilant de grosimea unul o de po umb, carele astzi sS afl In co-
mora Impcrtesc.
Dupe mortea lui Alecsis Mihailovicz, Petru suindu-se pe tron i
aflând c preceptorul se se gsla ecsilat in Siberia in timpul a-
narhiel Strelizilor, Îl adus (udat la Moskwa, i ll institu consilierul
se cel mal de-aprope. Acolo el se tnsur cu fata unul din cel mat
mari nobili din Roia ,
i dupe un tralu îndelungat pe lâng Petru
cel mare se sevlri din vie tn timpul domniei lui Miclial Racovi
(
1707 - 1709 ).

Numele seu adeveratera Neculal Milescu. (VecJI : Fragment» des

chroniques Moldave» et Valaque» potir sercir l’liistoire de

Digitized by Googte
$ t.

Pierre le Graiul, Charles XII, Stanislas Leszczgnski, De met re

^
f Cantimiret Constantin Brancoran,parle Major M. Cogalnicean).

i
7
C feristra se ishia.
f i cilea glo.t la pmint 1

Fr suflare de tini...
* 'o iciin poleit
Trsnîa fr’ a fi Im it,
Semne provcRtitore de morte, dupe crederea poporului.
* Clare pe-ur, nzdrvan.
Adic clare pe-nn cal detept. îu povesti se ved figurând cal nâs-
drâvanl, paseri nsdrvane, i omeni nsdrvanl. care aii minte pi- I

trun^tore i prevîdfl viitornl. -

10
Pânea, sarea (l-am mâncat;
Nu me viri la pcat.
Respuns caracteristic care arai cât de puternici e simirea recu-
{

, uoscinel in sufletul Românului.

Dioitizcd by Google
 !

XTiVin

MONASTIREA AKGESCLl!

Domnul îl «Jicea :

I ,
« llîndre ciobna
Pe Arge în glos, Din fluer doina
Pe un mal frumos, Pe Arge în sus
Negru vod trece Cu turma te-aî dus,

Cu tovari <Jece : Pe Arge în glos

No meteri mari Cu turma al fost.

Calfe i zidari Nu cumva-I vetjut

i Manoli (Jece
1
Pe unde-al trecut
Care-î i întrece. Un zid prsit
Mergtt cu toi pe cale i neisprvit
Se al^g ’n vale La loc de grindi
Loc de Monastire La verde-aluni ?
i de pomenire. — Ba, D6mne,-am veijut
Eat cum mergea Pe unde-ara trecut
C ’n drum aglungea Un zid prsit
Pe- un biet ciobna i neispvit.
s
Din fluer doina, Cânii cum îl ved&
i cum îl videa La el se rpedfi

biqitiz ed by G oogle
 !» ! ! ;

i latr-a pustiii

i url-a moriti. Meterii grbla,

Cât il auijla Sferile ’ntindea,

Domnu ’nvesella Locul mesura,

i curând pleca, anuri largi spa
Spre zid apuca i mered lucra,
Cu no zidari, Zidul redica,
No meteri mari Dar ori ce lucra

i Manoli <}ece Ndptea se surpa !

5

C'are-î i întrece. Adoa <Ji car,

« Eat zidul in cil Atreia <ji ear,

Aic! aleg ett A patra <Ji ear

lioc de Monastire Lucra în zadar
i de pomenire. Domnul se mira
Ded vot, meteri mari, ’apol îl mustra,
Calfe, i zidari, ’apol se ’ncruuta
Curând v silii i-I amenina
Lucrul de'l pornii Se’l pue de vil

Ca se’ml redical Chiar în temelii

Aid se’ml durai Meterii cel mari,

Monastire nalt Calfe i zidari.

Cum n’a mai fost alt Tremura lucrând,

C v’oîu da averi, Lucra tremurând
V’olu face boeri, )i lung de var
Bar de nu, apoi lioa pân’ în ser
V’oîu zidi pe voi, Ear Manoli sta,

V’oîu zidi de vii Nici c mal lucra,

Chlaj în temelii ! Ci mi se culca

igitized by Google
 ! ;

i un vis visa, Ori ce soridr

Apoi se scula Mâni în (jlorl de <ji

’ast-fel cuvin ta : îutel s’a ivi,

c No meteri mari, Pe ea s'o jertfim

Calfe i zidari în zid s’o zidim !

4

tii ce am visat

De când m'am culcat? m

O opt de sus
Aevea ml-a spus Eat ’n (Jlorl de <Ji

C ori ce-am lucra Manea se trezi,

Ndptea s’a surpa ’apol se sui

Pân’ Om hotri Pe gard de nuele

în zid de-a zidi i mal sus, pe schele
Cea ’ntel soldr, i ’ucâmp se uita,
Cea ’ntel sortdr Drumul cerceta.
Care s'a ivi Când, val! ce zrîa?
Mâni în <JIorI de <ji Cine c venla ?

Aducând bucate Soidra lui,

La so ori la frate. Fldrea câmpului!

Deci daca vroii Ea s’apropiea
Ca se isprvii i îl aducea
Sfînta Monastire Prâiifj de mânctur,
Pentru pomenire, Vin de beutur.
Noi se-ne-apucm Cât el o zrîa
Cu toi segîurm Iuima-I srla
i se ne legm în genuchi cdea.
Taina s’o pstrm i plângend (Jicea :

’orI ce soi6r « D, Ddmne, petunie

V 1
 !

C O pl<5e cu spume, Mindra se-ml întdrne,

j
Se fac pirae, Se ml-o ’ntdrne ’n cale,

f Se curg gir6e. S’o duc de vale ! »

Apele se cr«%c, Domnul se ’ndura,

Mîndra se-ml opr&sc, i
Ruga-1 asculta
S'o opresc ’n vale i sufla un vînt
S'o ’ntdrc din cale! »
j
Un vînt pre pmînt
Domnul se ’ndura, Paltini c ’ndola,
Ruga-Î asculta, Bra<JI c despoîa

Norii aduna, Munii resturna

Ceriu ’ntuneca. Ear pe Ana
i curgea de-odat Nici c'o înturna
P16e spumegat , Ea merefi venla,
Ce face pirae Pe drum ovla
I i âmfla §ir6e. i s’apropia
Dar ori cât cdea, i amar de ea,

Mîndra n'o opria, Eatâ c’aglungea

Ci ea tot venla,
iv
i s’apropia.

Manea ml-o videa, Meterii cel mart

Inima-! plângea, Calfe i zidari,

i ear se ’nchina, Mult învesella

i ear se ruga : Dac o videa,

«Sufl. Ddmne-un vînt Ear Manea turba,
Sufl-1 pe pmînt, Mîndra-l sruta,
Braijii se-1 despde, în brae-o lua,
Paltini se îndde, •
' Pe schele-o urca,

Muncii se restdfne, |
Pe zid o punea
 ! ! » ! : »

<r Zidul se suia

.i, glumind, (Jicea :

? « St!, mîndrua mea, i o cuprindea

Nu te spriea Pân’ la gleznidre,
C vrem se glumim Pân’ la pulpidre,
i se te zidim! » Pân’ la costiâre
Aua se ’ncredea Pân’ la îidre.
i vesel ridea. Dar ea, vai de ea
Ear Manea ofta Tot mereii plângea
i se apuca i mereu (Jicea :

Zidul de zidit, «Manoli, Manoli,

Visul de ’mplinit. Metere Manoli!
j

Zidul se sula Zidul reti me strînge,

i o cuprindea îidra-mi plânge,
Pân la glcznidre, Copilau-mî frînge !

Pân’ la pulpidrc. Manoli turba

Ear ea, val de ea Si mereii lucra.

Nici c mai ridea Zidul se sula

Ci mereii (Jicea : i o cuprindea
« Manoli, Manoli, Pân’ Ha costidre,
Metere Manoli Pân’ la îidro,
Agiung-i de ag Pân’ la buzidre
C nu-î bun, drag. Pâu’ la ochiori,
Manoli, Manoli, în cât, vaî de ea!
Metere Manoli! Nu se mai videif,

Zidul re ii me strînge Ci se auijla

i
Trupuoru-m! frînge ! Din zid c Jicea
Ear Manea tcea « Manoli, Manoli,
i mereii zidea Metere Manoli
 : » !

W* 'X,
*V » t

Cfes/*" X D A
/
O ÎS*
£ Sus pe coperi
C Zidul roii rae strînge

Viaa mi se stinge ! » Vesel se mîndrîa

;

'apol respundea :

I
« Ca noi, meteri niari

Pe Arge iu glos, Calfe i zidari

Pe un mal frumos Alii crunt

nici

Negru Vod vine Pe acest pmînt

Ca sS se închine Afl c noi tim
La cea Monastire, Ori când se zidim
Falnic zidire, Alt Monastire
Monastire nalt Pentru pomenire
Cum n’a mal fost alt. Mult mal luminoi
Domnul o privla i mult mal frumoi! *
i se ’nveselTa Domnu-i asculta

i ast-fel gria i pe ghînduri sta.

« Voi, meteri zidari, Apoi poroncla

iece meteri mari! Schelele se strice
Spiinei-mi cu drept Scri se le redice,

Cu mâna la pept Ear pe cel zidari

De-a^l meterie lece meteri mari

Ca se'inî facei mie Se mi-I prsesc
Alt monastire Ca se putreijesc

Pentru pomenire Colo pe grindi

Mult mal luminoii Sus pe coperi.
i mult mal frumds? Meterii ghîndea
Ear cel meteri mari i eî îi fcea
Calfe i zidari Aripi sburitore
Cum sta pe grindi, I)e indrili uoro.

J
 : ! » ,

Apoî le 'ntindea iidra'mî plânge, A

i ’n vesduh srla, Copilaului frînge,,

Dar pe loc cdea, Viaa mi se stinge!

i unde pica Cum o au^lp 1

Trupu-l despica. ! Manea se perdea.

Ear bietul Manoli, Ochi-Î se’nvella;

Meterul Manoli Lumea se'ntorcea,

Când se încerca Norii se’nvîrtea,

De-a se arunca i de pe grindi,
Eat c’atujia De pe coperi,
Din zid c ela Mort bietul cdea
Un glas nduit Ear unde cdea
Un glas mult Iubit
j
Ce se mal fcea ?

Care greii gemea 0 fontîn lin

i mere (Jicea Cu ap puin
« Manoli, Manoli, Cu ap srat
Metere Manoli! Cu lacrimi udat!
Zidul reii me stringe

Dupe chronicele eril Românesci, Radul Negru Voevod, domnia

.dincolo deCarpal, pre Alma i pre Fgra, redicatns'afi de acolo,

cn tot casa Iul i mult norod, i pogorindu-se pe apa Dîmboviei

inceput’an a face er nou. fcut oraul Cmpu-Lung undo
Intel au

a rcdicat i o biseric nalt i frumoi. Apoi a desclecat pe Arge

unde l-apus scaunul Domniei zidind curi <le petr i case dormi osci
i o biseric marc i mlndru lucrat.
In Revista Român publicat la BucurescI se gscsce descrierea a-
 m
ceste! biserici împreun cu stampe
seile arhitecturel sale.
litografiate ce represitit frunni %
' i Manoli ijeet.
^
Acest meter Manoli a remas In tradiie un personagiii legendar.
Poporul atribue lui Manoli zidirea tutulor. monumentelor vechi din
er.
* Un biet ciobna
Din fluer doina.
Toi pstorii Romani port în brii un fluer mic ce se numescc
;
fluer ciobnesc, i sun din el deosebite nriî, unele vesele, car cele
mal multe melanholicc i forte espresive. Un cltor strin, ftiusic

de mare talent, ^ice « c adeseori, când cineva âmbl in munii o-

rilor Române, el aude in deprtare un fluer pstoresc ce sun ca dul-
, ce un cântec de dor. Atuncl’cl se opresce fr voc, dominat de un
farmec necunoscut pentru ca se asculte mult timp aceste suspinurl
j

ale muntelui. >

fn cltoriele mele prin muni dup cutarea baladelor poporale,
am umjit multe fluerc resunând prin poenilc codrilor i am remas
încântat de frumuseea original acelor sunete ptrun^etore; car mal

]
cu sem, la Bicaz, pe malul Bistriei am intîlnit un pstor anume
:
Brându, carele se înla la gradul unul adevrat artist prin talen-

|
tul cu care cânta Doina din fluerul se.
a
Dar ori ce-lucra
optea se surpa.

Superstiiile poporului tu privirea zidirilor sunt multe. Aa, el cre-

de c o zidire nu potc ave trinicie dac nu se iudcplinesc ore care
datine mistice, precum de pild îngroparea umbrei unul om în te-
melie. Petraril aB obîcelu a fura umbra culeva, adic a'Ilua mesura
umbrei cu o trestie i a zidi apoi acea trestie în talpa zidirel. Omul
cu umbra furat, mure pân in 40 de 4>le i devine stafle nevzut
i geniul întritor a casil.

L
‘H.v/

<j
Fiind îns c acest obicei a produs adeseori uenorocirî, spriind ">

j
mintea color cu umbrile furate, i aducânilu-î ast-fcl la bole grele, I

n-t scliimba datina. Când dar este a se redica

zidarii nii fost silii
t

• vre o cas nou, pan a nu se aeda cea Intel petru a temeliei, se i

1
faco agblazm cu care se stropesc ii anurile. Apoi se tae doi miel |

de se face mas marc pentru zidari, carii dupe ce osptez i tucliin

in sntatea stâpinulul casei i intru tria zidurilor, ingrop cruci
capetele mieilor în do coluri a casit, car iu celelalte do unghiuri,
j el zide.sc do 61c roii pline cu ap nc'nceput.
Ear dupe ce lucrul se seviresce Hoinânil nu se mut in cas pân
ce mal intel nu duc in luntru icunele, zahar, pânea si sare ;
i dup j

mutare el da mas mare de bun locuin.

4
Pe ea s’o jertfim
i’n zid s’o zidim !

I Nenorocita este menit a-î perde vitia pentru miutuirea zidirel

i a se face stafia biscricel. Ve^I nota preecdont.

Fiind c
am isunenit mal sus de stafii ee sunt umbre casnice care
locuesc mal cu sein in beciuri întunecase, aice credem e locul sc c
pomenim i de alte crederi superstiidse ale [toporului Iîomn. Ast-fcl
;
sunt Strigoii, Moroii, Rusaliile ctc.

! Strigoii sunt morii care se scul din morminturl, i tnergii in

noptea sfîntulul Andrei eu secriile [ie cap, dc cerc pe Ia casele lor.

Romnil spre a se apra de aseininc visite suprtorc aii obicelu a freca
uile i ferestrile cu usturoii! in aglunul sf. Andrei, fiind usturoiul i

displcut strigoilor.
Moroii sunt earl un soîu de strigoi iniei ce vin de cer la i j

mamele lor. EI suut copil noî-nscul ce mor [>âii a nu fi botezai.

Spre a’I impca, mamele trebue se care cu gura. epte ani de-a rindul
in $ioa de Bubotez agblazm mare .i se stropesc agt-fel mormintele
copiilor.

|
Iiiiiatiile sunt trei fete de iinperat carele au ciud asupra diucnilor
fiind c’nu au fost'bgate in sem de dinsil iu cursul vieii lor. Ele
|
|

V J

Digitized by Googte
 Vr
‘ (
rsK**
H. yy*

t nscu furtuni co descoper

* * r —
casele Românilor, virtcgîurl
c ce rcdicS r--
pin- - r
b
zele nevestelor in vremea gliilitului, i le anin pe copaci. Se crede V
\
c Rusaliile fur i copii de lâng mamele lor i îl ducu peste ape i
'

De acolo vine vorba: l’au umflat Rusaliile!

{ (ieste codri.

I
Femeile Românce pzescucu sfinenie ijioa dc Rusalii, i in vreme de
no soptmânl ele nu culegil nici o buruen dc lecfl, creijend in acel c
timp bnruenilesnnt picate de Rusalii i nu au putere de lecnit. Cum
vine ins Jioa Sinzienilor, tute Româncile alerg pe câmp la culesul
de buruene, crejend c
in acea iji tdto au darul vindecrei. Spre
a se apra de mnica Rusaliilor este obicei il
,
in agiunul ^ilei lor, a
pelinfi sub cptâiul patului, i a purta adoa^i pelinul bri.
!

pune la

Subiectul acestei bubuie este cântat i de poeii poporului a Sir-

ins cu ore care deosbiri. Balada sirbesc se numesco Fonda-
|

biel, :

rea cetei Scadar(Scutari), ce este redicat de trei frai Merljawts-

j

chewitsch. a nume regele Wukaschin, Vaivodul Ugljescha, i tinerul

Gojko. Meterul cel marc se cluain Rad in loc de Manoli. Femcea
zidit este nevasta lui Gojko. Din cuprinsul acelei balade se vede ins
c aceeai superstiie ecsist pe ambele maluri a Dunrei.
 :

v, J

XLIX

RADU CA LOMFIBESCU

Radul din CalomfirescI,

Zmeul eril Românesc!,
în ora la Bucurescî, Cu sluga lui, cu Xedea
în curi nalte i DomnescI Ce de mic îl tot dedea
Mîndr mas e întins Aglutor bun de putere

j
i de mari boeri coprins. i cuvînt de mîngâere.
Dar în mijloc cine ede ? 1
« Domnule Mria ta !

Mircea Vod ’u mijloc ede, Fie cum olu cuvînta

i la drcpta lui se vede îi aduc ie 'ncliinare

Doi Cplecl i trei BuzescI Ca unul frate mal mare,

Zmeii eril Românesc!, i ’l doresc mereO s fii

Purttorii otilor Cu isbîmjl i veselii.

i fruntea boerilor. Dar sciî, D6mne, ori nu scil

EI toi bea se veselia C Ttarii m’a lovit

i pe Domn îl fericea, i Ttarii ml-a robit

Dar când fu despre beie, Copilaii
Despre dalba veselie, Drglaii
Eat, nene, c sosla Mlcnlia
i la Domn îngenunchla Drâgulia

Digitized by Google
 ! ! ; : »

\Av » r
W
O j

4 V)

Re me ddre inimWra i pân ce te-I culca S

^
;

De copil, de soidra i pân ce te-I scula

Dar me dure i mal tare Se vt'iji ce vis îl visa,

De micua ee me are Ttarii s’or deprta,

C-I cretin i btrîn Pguba el m’or lsa ! »

|
'a se-agiuug-a ti cadîn,
De rîsul cpcânilor
Pin casa paginilor.* Radul iute ’ncleca,
Rogu-te, Mria ta, Dup dumani se lua
De vroesci a m'agiuta. Cu sluga lui, cil Nedea
D-mî agiutor pe Buzesci Ce de mic îi tot dedea
i pe cel tustrei Cplesel Agiutor bun de putere
Purttorii otilor i cuvînt de mingere.
i fruntea boerilor ! » Gonia el, rnere gonla,
Milinea Vod ’l asculta Gonia, nu mai ostenla,
i din gur cuvîuta : Nebut i nemâncat.
< Alei ! Radule miel De dor mare frmîutat.
Mal atept tu niel, Când a fost a treia iji,

Pn ce vom ospta Pe Ttari el îi zri,

Pân ce ne vom culca, Atunci Nedea c gri
Pân ce ne vom scula « Hei ! stpîne Radule,
Se vSd ce vis om visa, Ascult-mi poveile,
’apol agiutor l-om da ! » C’acum e pe vitejie
Radu buzele ’i muca Pe vinceal sail robie.

i la facl se schimba, Tae tu marginele,

« Se tresci, Mria ta EO se taiu mijlueele

Ear dac te-oîu atepta Care-a scpa de la mine

Pân ce II ospta, Se nu scape de la tine !

Digitized by Google
 ; !

V
'V, V i, Sv ' •

O tf

» \ »MhT'V
v J
'f >

f
C în Ttari eî se isbla, Ce de mic îl tot dedea

Vîrtej de mdrte fcea •

Agîntor bun de putere

J
i tia, nene, tia i cuvînt de mîngere!
Pe Ttari îl risipia.
j

i pe cei robii scotea

i pe-a cas-i trimitea. Eat la mijloc de cale,
Dar pe malc-sa btrîn La fontâna dintr’o vale,

I
N’o gsla ’n c£ta pgân. j
Eat bun ’mpreunare
Radu ’n scri se rediea i Cu cinei voinicel clare,
Ca vulturul se uita Cu Buzescl i cu Cplesel
Peste câmpii Lpunil, Zmeii terii Românesc!!
Peste câmpl mere! pustii. « Noroc bun, i calebun!
i cum sta i cum ocliia Ce viut dulce ve adun
Eat, nene, c zria i cu mine ve ’mpreunS ?
— Noi în cale l-am eit
I

Un cort mare i rotat.

I

Cât un cort de împerat !

C’avem dor de hrit .
3

i ’n cort zria pe-un Mirzac i la har vitejesc I

Un Mirzac de la Bugeac i la gldc resboiasc. »

Care ’n braele-l strîngea EI la har se lua,

O cretin ce plângea. Pe glurmînt s'apuca

Fulger Radu se fcea. Stpînil se hâresc
Ca un fulger se ducea, i slugile se-I priviîsc
i la cort se rftpe^Ia, începea dar de clare
Pe Mirzac T retezla, Hara cea din fuga mare
i în lance c’l lua, Paloile zinghinind,
Mort în câmp îl arunca. Suliele învîrtind,
Apoi vesel purcedea Buzduganele ciocnind
Cu msa i cu Nedeu, i din gur chiuind.

Digitized by Google
 ! ! :!

r\
V
X**
-
V,
Mov
C X
*%J
v \-'
'-
of
r -r*>
<-y
»>
i

V»
s-X v -

v,.v V
-

,
'i

.u
'V v
^ ;
i»

* V*
A
'
Când de-odat cel lîuzoacî Alei! Domne mult volnice ! -5

i cn cel tustrei Cplescl Fâ-ml dreptate, li dreptate ’]

,
Peste Hâdul nvlla, Radu c î-a fost lnin frate, \

j
Cu cinci lnci il strepuugea C e, D6mne, din pcate, "

Apoi capul îl tea, M’am Iubit cu taica teif

Pe-o tipsie il punea De-am fcut pe Radul meii!»

j

i Domnul îl ducea
la I
Domnul Mircea greft ofta
i cu toi aa-grla ce : ( Pe btrina o scula
«Alei! Domne. D6mn« Mir- . Mâna drept-I sruta
4
Alel! Domne mult volnice i pe loc dreptate-I da.
Radul de-ar fi mal trit El boeril aduna
Scaunul t-ar fi rpit !
i de nuirte-I gludeca.
Eat capu-I, d’l la corbi, Ghidele il apuca,
i copiii Iul f-i'robl ! » Sus, la scar-I aducea
Bine vorba nu sfîrîa, Un covor le asternea
i Eat, nene, c veula, I
în genunchi iî tot punea.

j
Sluga vechie, mo Nedea |
i mânica ’l sufleca
i Cu micua Radului j
i pala i-o redica
La scaunul Domnului, j capetele sbura,
’amendol îngenunclila, ,
Sbura pe scri de-a dura
!
i, plângând, maica ijicea : Când BuzescI peste Cplescl
! «Alei! D<5mne, Dâmne Mirce [
Când Cplescl peste BuzescI.

SOTE
1
Dar ’n mijloc cine ede ?
O «Jictore ce trebue se ecsiste «le pe timpul nvlirilor «le limbi
strine, sun aa : se fii lut-dea-una la mijloc de mas i la coif

de J er.

Digitized by Google
 ,0 * r^x
t
1
, *. t r-^
'*. T y •'.V
k
k
“•V,..
^J
(

v
I

•Ci'
v,J 4»->
*
‘V
5
iJr rinul cpcunilor. v»»'

f
Românii espul in vechime la necontenite nvliri, de li miji strine
j
l ce lsa foc i sânge in nrma lor, deterâ barbarilor numirea de Cp- i

câni, adic, dihnii cu trup de om i cu cap de câne.

|
• In istoria lui Alecsandru Makedon sc ijice De acolo merse Ale-
:

|
csandru cincî-sprc-ijece <Jile i agîunse la o dru cu omeni cu epte
i piclore i cu cpte mâni si deteri forte tare prin otea lui Makedon;
i de aceea perirâ muli i muli prinser vil, sc-I sco la lume pen-
tru minune. i trecu era lor in ijeco di le i mal merse Înainte i a-
glunsc la o er cu omeni câtcunl (cpcuni), dinainte cu obraz de
om, ear dindcrept cap de câine ce latr câlnesce. »

3
Cavem dor de hr{it.
Ye^î nota IU din balada XXIII a lui Miliu Copilul.
I

4
Alei t lhimne.Domne Miree !

Alei ! Miree umil voinice!

Mircea btrtu a inut multe resboe cu Turcii i a fost pururea

cel

i învingtor. El a domnit 20 ani, a zidit mnstirile C'otmena i Knzia

i a fost îngropat la acesta de pe urm.
In tractaturile sale de alian cu regele Poloniei Vladislav, Mir-
cea sc intitula ast-fel : * Mircea, din mila Iul Dumnezeii Voevodul
ValabicI, Ducsul Fgraululi al Omlaulul, Comitul Sevei inului
Despotul Dobrodiclulul i Domnul Drstiurulul, etc.
j

Digitized by Google
 ; ! ; !

OI’RISANUI.

1 1
Ear Cantarîul respundea :

Colo'n era Munten&c, «Alei! Ddmne Mihnulo, - '

j
er dulce, Komâncsc
j

Mihnule netihnule !
1

|
Ca i cea Moldo vendsc, Alei! tu stpînul meO,
în ora, la Bucurescî Lumina-te-ar Dumnelefl !

Sunt curi nalte i Domnesc!, Bucatele tale 'rai plac

Ear în curi o sal mare i de tispei îmî e drag,
Unde ede la prânijare Dar unde s’ati pomenit,
Mihnea Vod cel cruntat S’afi vCiJut, i auijit

l)e boeri încungiurat. Do sbii într’o tec

« Boeri mari, boeri de rînd Doi Domni în dr srac ?
()ice Domnul închinând) Mria ta ’n Bucurescî,
Toi mâncai, cu toii bei Oprianu ’n Stoenescî
i cu bine petreceî Ce-am vfcjut la Oprianul
Numai unul poft n'arc N’am v&jut nici l Sultanul,
De beut i de mâncare, C el are ’n câmp, la sdre

Cantar slutul, arma mare! Mii i sute de midre...

Ori bucatele nu-î plac, Esiî în var fttdre
Ori de noi nu-i este drag! » Berbeci are sute ’ntregl
Boerimea ’ncet ridea, Cu cocile pe telegî,

PiLi'ized by Google
 ; :; ! ;

/~\ :
c c /
v l.-
tS Y - r
•4
•r.\ C ijr „V i*
T-- (
A
v*
V- • ,

J> <
'

*
v

i ciobani tot înarmai, Dar pe trup are caftan.

Cu postavuri îmbrcai i cârligu-I de scutar
De nu erei]! c sunt ciobani Nn-I de-alun nici de stejar }

1
Ci chiar neaoi Cpitani. Ci de aur tot spat
Nu-mi ciud de asta
e Cu petre scumpe lucrat,

Cât nil-e ciud de alta i ’n vîrful cârligului

Oprianul anc '51 are Sub mâna Scutariulul

Herghelii în numer mare, Este-o petr nestimat,
Do, trei, cinci mii de epo Ce pltesce lumea Uit î

Tot alese si sirepe. — De-I aa cum^irî, Cantare,

; Pintendge la piddre Las prinsul, sal clare
Cu cergi albe pe spinare i ’ntr’o fug se te duci

!
i cu doi mîn/.I tie-care. Pe-Opriauul se’l aduci
Nu ciud de asta
inî-e Cu Uite podobele

Cât mî-e ciud de alta Cu Uite averile

Oprianul are ’n sat Se-l dea socotelele ! »

Ogari, cpol de venat, Ast-fel Domnul poroncla! i

Cu sgrtji late, intuite Cantar vesel se ducea

Pe la margini poleite, La cel sat, in StoenescI
i mal are grajdlurî mari Unde sunt averi Domnescl.
Cu cinci (Jecî de armsari, El acolo cum venîa
i
(iîumâtate arpescl Cu scutarlul se ’ntilnla
j
i cel lalî 'MoldovenescI i poronca-î arta
Nu ml-e ciud de asta i din gur cuvînta :

Cât ml-e elnd de alta : « Milmea Vod ’n BucurescI

Scutarlul luiOprian Face praznice Domnesc!
i
N'are faa de eran Toi boerii credincioi

Pe deasupra-I cu suman i de pace bucuroi

Digitized by Google
 ! ! !

/' c/
^V
*v
\ *¥
(
C
\j 'V-, -T
r
.
*y

V/O
f

J? \
«V is.

Lâng Domn s'att adunat C am erâ de domnit V

S

i pahare-afi închinat. G*udeci do sSverit 6

Numai unul n’au venit, i boerl de boerit ? »

Oprianul cel vestit !

Toi npruiju so trezia
De-I vrjma i om de ceart i lui Vod respundea :

:
Milinea Vod -acum îl cart « Itemâi, Domne, linitit

i’l poflesce ca se vie Sdrele n'afi resrit,

Ca un frate la Domnie! » Dar în locu-i aO sosit
Oprian din Stoenesd
Cu averi împrtesei.
’

Oprianul credincios El in curte att intrat,

i de suflet omenos De zebrea au aninat,

Se pornia din Stoenesd Un cârlig de împerat

agîungea la BucurescI Cu petre scumpe lucrat,

Ndplea pe la cânttori Ce luccsce ca un sdre

Fân’ a nu resri «jîori. Inlr’o <ji de serbtdre. »

Milinea Vod adormit Mibnea Vod se scula

Dormîa pe-un pat aurit Faa alb îi spla,

în camarft ’ntunecat Barba negr 'i peptjna
I Tot cu aluri îmbrcat. La iedne se ’nchina,

|
Dar de-odat se trezia Apoi el se înarma
:
i la slugi aa gria : î pe Oprian chema :

« Slugi, aprorji, copii de cas € Oprian din Stoenesd

j
Voi dormii i nu ye pas Cu dreptul se ne griesci.
Sdrele c'afl resrit Ce-ai fcut de-ai adunat
i pe mine m’afi trezit. Averi mari de împerat,
Dar voi dre nu ghindil în cât nu numai averi
Când in somn ve lenevii Dar ai i scuturi bocri ?

Digilized by Google
 ! !! !

V
X*"
X-. '
c &
V*
“Y
• >t
!

»
^’i
•

-
</
r /°t «>? r
•
f

V'
<?*•*
*
v -i J?
) ‘W )
•t v
V
, — Dumnerjc mî-aO aglutat! !
Când la pdrt, frate, eat >
i eti mi le-am adunat I Un redvan c se arat
'
I)in darul Sfiniei sale, Tras de ese telegari,
Din mila Mriei tale! Negri, aperi armsari
— Nu’l crede, Mria ta Cu eoijl lungi i edme mari.
(Cantarlul atunci stripa.) Ear în untru o btrîn
•
El mie s’au ludat Cfi-o iedn sfint ’n mân :

i C avere-aii adunat i cu haine mohorite

Numai din puterea lui, i cu pletele albite.
Nu din mila Domnului. Pe-Oprian cât ea ’l videa
Dar n’am ciud de as Ui I
Domnul se ducea,
Sus, la
Cât am ciud de alta : i ’ngenuncM trupa ’l frîn-
Oprianul mî-afi spus mie i grind amar plângea [gea :

C ast/pt ca se-1 vie « Alei ! Domne, fetul meu

i
Firman de la ’mperie Nu te erte Dumneije
Se te scdt din Domnie. » Se omorî pe Oprianul
j

I
Mihnea Vod se ’ncruuta C-Î i>eri pân la anul.

I i din pur cuvîntn : I

Stil tu, Mihneo, ori nu stil

« Pân’ a veni firmanul C ’n (Jioa Sântei Marii

Pear ’ntel Oprianul ’

Era, Domne, ca se-i vie

Glos la port se’l ducei Firman de la ’mperie
i capul se il tleî ! > Se te scdt din Domnie?
De vrjma ce mult era ’avdl parte de firman
Ajmaul se bucura. Fr’ de bietul Oprian
Ca o tiar se-arunca 1

Care ’n cale l-a& eit

Pe-Oprianu ’l apuca !
i ’nderept l’afi napoit
j

i pe scri îl îmbrâncla I Druind chiar pe vizir

i la mdrte mi’l ducea |
Cu-armsarI de la misir,
 ; ! ! "

V z1
f
v

(
b
-
t ^ '
'

Ȥy
t
V

' <'.,
rJr
'
tf
-n
AX
•»,<»
f

v„.>A *V ,

i cu pungi de bani o mie De pcat e alungat

|

Se te las pe Domnie! » Si nu pote-a fi scpat!

•
Opriauca nu sfîrla, Vânztorul de Arma;
Mihnea ’n curtea lui ela Fiar crud, om pisnui,
Poruncind la toi se sae Fost-att gol legat la sdre

Pc-Oprijan ca se nu’l tae. i de mâni i de pictore,

Dar Cantar Armaul mare Gol legat de coij! de epe
îi fcuse resbunare De patru epe sirepe
i capul nevinovat Care când se opintir
Zcea ’n ern aruncat In patru pri se isbir

Lâng trupul resturnat i ’n patru îl desprir!

Val de omul cu pcat

NOTE
1
Alei!Domni Mihimlc ,
Mihnnlc netihnulc.
Acest cuvtnt vecinii, nelihnu, trcbne se vie negreit de la tihn
(odihnii) i se Însemneze prin urmare ntotemi>erat ;
frnmintat ac
griji.
i in adevr un chronicar roman face urmtdrea descriere despre
Mihnea Vod.
« Mihnea feciorul lut Dracii armaul, cuiu apuca Domnia, Îndat
se desbrc lupul de pelea cea de oae i-l astup urechile ca aspida
i ca vasiliscul. Ear arcul i’l Încorda i gti sgei de a sgeta, i
sabia î-o fulgera, i mana î-u intria spre rene! i prinse pe toi
boeril cel mari i alei, i-T munci cu multe inund i cumplite i le

lu tut avuia, i se culca cu jupâncsele i cu fetele lor Înaintea

ochilor lor. De aci unora le-au tiat nasurile i buzele, pre alii l-au
înecat i pre alii I-afl spânzurat. Ear el se imbogla i crcscea ca
cedrul pân la ceriu. » ctc.

Digitized by Google
 , ! !,

...r
'
1
C
s~\
VhE,"
VV*
(
*
V*.
V
-h
WJJ-

V
h
r\

...
V
'

;
!>

^ ’•
.s

STEFlXIÂ VODÂ

i de suflet lubitdre
Frunz verde meri creescl Unde-o vede Domnul mbre
în ora} în BucurcscI, «Copilita, drguli
L'ale case mari domnesc! Cu sin alb de porumbi
De se vedO în StoenescI împle cupa mea de vin -

Mindr mas e întins ie drag

, ,
s’o închin
i de mari boer! cuprins ’apol cnnt-ml viers de dor
.Tot boerî de-a otilor Cu glas dulce, rpitor.
Puterea domniilor Cânt-î drag , ,
cântecul
i grbza dumanilor. C mî-e drag ca sufletul!»
Ear iu eapet cine ede ? Copilia se înclin
Steini Domn se vede, Ca o flore de. grdin
Dar nici bea nici veselesce i-I întinde-o cup plin ;

Ci cu ochii lung privcsce Apoi ijice încetior

La copila Dihulul, Un viers dulce ,
plin de dor:
Soribra Mihulul «Krnmj verde stejrel,
Mihulul volnicului Am un frate voinicel

Din valea Cobiulul. i tne tem amar de el

«
Le
*j
mîndr ca o flore , Frumj verde mr Domnesc
Si de ochi farmec tdre Am un Domn care-1 Iubesc
 , .,,, , * ;

V'
V *Xx)
»
'
l
v v
»

T w
V j
*
’
i
•
.-f*.
t»

V.v»
f

< •*yx
v
*
i de dinsul m ’ngrijesc. înspre muni, la vent6re
Dupe uri i cpridre
'
Vai de mine ! cum se fac

Pe-amindol se mi-I împac Dupe paseri glbidre.

'
Se-mi fie traiul pe plac!» i mergea, frate, mergea i

Copilita nu sfiria I’n’ iu muni c aglungea

;
i Domnul ast-fel gria : Har când sdrele-apunea
« Copilit, mîndruliâ Kat c se întîlnîa
Cu sîn alb de porumbi C’un cioban cu lluera
Nu mai plînge cft ’n curind i cu port de Oltena.

implini-voiu al teu ghînd. Domnu 'n cale-I se opria

Voi bocri ce osptai i din gur-aa gria :

.Stai i numai închinai < Ciobna cu lluera

Cuvîntul se-mi ascultai. Puior dc Oltena

Mâni în ijîorî se ve aflai CunoscI calea codrului
Toi clri .i înarmai De pin munii Criului?
Cu sgei cu buzdugane ,
CunoscI fagul Mihului
i la brîe cu arcane Din codrul Cobiuluî ?

Ca s mergem despre s<5re — Cunosc calea codrului

Se facem o veufctdre Pân ’n fundul fundului.
Dupe uri si cpridre, Scifl i fagul Mihului

Dup paseri glbidre Din codrul Cobiului.

Ce sunt bune de mâncare — De scii locurile bine,

I
i plcute la cântare!» Nu me-I duccMu pe mine?
—Ba, te-oîn duce eîi pe tine
i

ii

Când de ji se lumina I)e-î lsa tu otile

i
IJoerii se aduna Se-mi pzesc oile,

i pe cai încleca C dc-oiu perde-o mieluoa

i cu Domnul toi pleca Oiu slugi un an pe ea,

l )

Digitized by Google
 ;

vvv V VA
<?xv /..r* f
\,y »

< i de-oîu perde un mieluel Gluga lui îi arunca

< Olu slugi doi anî pe el. » i-de-odat se-arta
|
Domnul ostile lsa Cu zelar, cu buzdugan,
j

'
Cu ciobanul se lua, 1 Cu haine de cpitan.
| #

, Singur, singur, singurel Apoi drept la Domn cta

Pc o zare de muncel. i ’n glas mare cuvînta :

i
Ear ciobanul se ’ndrepta * Alei ! Ddmne din Domnie! |

Ctre muni i mi'l purta Eli al fost dat la beie

Pe crri i pc poticl AstiJI venil la trezie,
Ce's clcate de volnici, Dar n’al prins la cumintie.

Pin hi, pin crpini Ce pcate te-aO împins

Unde nu-I loc de crni. Paloul
*
de tl-aî
»
încins?
El mergea, frate, mergea Fostu-l-afi sil de tine
Pân’ ce ’n codru aglungea De te-aî luat dupe mine.
!
Drept la fagul Hihului, Ori c nu te-ai sturat
I Locaul volnicului. Pe-a mea sor c'al furat
|

(
Când de fag s’apropiea ’al fcut cu ea pcat

j
Ciobnaul se opria Fr-a te fi cununat?
i din gur-aa gria : Dar ghîndit-al pcatul c
« Eat fagul Mihulul, îi urmlz vinovatul
Mihulul volnicului! c
i ’u lume ori ce fapt
Ear pe Miliul dac ’i vrei, Are plat i resplat ? »
Cat drept in ochii mei! » i cum sta i cum (Jieea i

O frumj de fag smunda

i ’ntre buze o punea
Domnul drept la el cta i suna hoi din ea.
Ochii lui se încrunta. Fruntja patru c plejmîa,
Ear ciobanul se schimba, Codrul negru clocotla,
 ;

\v\ r *
’rvifj

V
V* >C'
A
J3> \ <x
‘ \
‘W .V f

rt’
s
^De-un lung chiot cliiotia, I C de-t Domnul priceput >

I
De-un grea tropot tropolla, E destul câte-afl vetjut !

)
’împregîurule de-odat Ca se afle, ca se scie
Se ivîa o mîndr cet, Cu Mihul nu-î de glumie! » !

O cet de volnicei, Domnul pe gbîndurî cdea

Lotri, puiori de zmei, ’apol ast-fel respundea :

Cu cacîule stogoate, < Mihule, bujorule,

Cu chîebe roii pe spate, Frate, friorule!
i musteî de varvaric Eft la mân î-am picat
Cum st bine la voinic. Tu de morte m’ai scpat, i

Ling el cât îi zrîa Când la mân mi-I pica

Miliul ast-fel le gria : Ea de morte te-oiu scpa.
« Fraii mei, neferii mei, Vin mâni tu la Domnie
Lotri, puiori de zmei ! . Ca se veijl o cununie,
|

|
îl vedei voi pe ist om ? Cununia Domnului
;
El e mare, cci e Domn, Cu sora voinicului, >

Dar cât e de Domn i mare ! S’o fac mie soidr

Minte copt anc n’are! S’o fac ie Domnidr ! »

Hai, copii de mi’l luai Ast-fel Domnul cuvînta,

Prin sbii se‘1 fluturai i din codru se ’nturna,
Dar uimic se nu-I stricat!, Ear codrul resuna :

Cale bun se-I lsai « Se trescl, Mria ta ! »

Digilized by Google
 ! ! ' ! »

\w x-X, v C r\
\fe«r i
V>
‘-*y jr «y
V' » VCi 4K*'
J V. y *"* -
v/>

4
£

LII

CONSTANTIN' BRANCOVANTL

Brancovanul Constantin 1
:
Ce sparg ziduri cât de tarif!

Boer veehîu i Domn cretin, Bine vorba nu slîrîa

De averi ce tot strîngea i
Turcii ’n cas inriiîa,

Sultanul se îngrijîa Pe tuspatru mi-I priudea

i de morte ’1 hotrîa i ’I ducea de-I închidea
Cci vizirii îl pîrla. La Stambnl,în turnul mare 3
într’o gloî de dimineii, i
Ce 'nal lâng mare
se

)i scnrtreî lui de vieii Dude zac fee Domnesc!

Brancovanul se scula, i soli mari împrtesei. 4

Faa hl indii el spla, Mult acolo nu zcea,

Barb alb ’î peptina, C Sultanii ’I aducea
Lâng
|

La icdne se ’nehina, foiorul lui

Pe terestr- apoi cta Pe malul Bosforului.
i amar se spîmînta « Brancovene Constantin,
< Dragii mei, coconi Iubii Boer vechîu, ghiaur hain
Lsai somnul, v8 trezii, Adevr e c’aî chitit
Armele vi le gtii Pân’ a nu fi mazilit
C pe noi ne-a ’nconglurat . Se despari a ta Domnie.
Paa cel neîmpcat. * De a ilustr ’mperie r

Cil-EniccrI, cu tunuri mari j

C de mult ce est! avut

_J

Digitized by Google
 ! ! ! » »! ;

r tv.
r\
rJ
r >“t
cf

<>>*
<f

J
*.<>
\ •Va,
t> Ss
/
C Hani de aur ai btut « Domne! fie ’n voea ta ! »
v,
V'

1
Fâr’ ai fi de mine târn, Cei gelaî eari mergea
Fâr’ a'vre ea se-ml dai sem i din doi îi alegea
-De-am fost bun, retîlaDom- Pe cel ginga mijlociii

Dumnetjeîi singur o scie; [nie Cu pr neted i glbifi

De-am fost mare pre pmînt, i pe scaun îl punea
Cat-acum de ve<JI ee sîntL i capul îi repunea
'

— Constantine Brancovene! Brancovanul grefi ofta

:
Xu-ml gri vorbe viclene. i din suflet cuvânta :

De i-e mil de copii « Domne ! fie ’n voea ta !

i de vrei ca se mai fii. Sultanul se minuna

Las legea Crestinesc i cif mila se ’ngna :

i d legea Tnrcesc.
tâ ’n « Brancovene Constantin
— Fac Dnmncijeîi ce-a vrea! Boer vechiu i Domn cretin!
Ear pe toi de ne-i tia Trei coconi tu ai avut,
Nu me las de legea mea ! » Din trei doi i i-aî perdut

j
Sultanul din foior . Numai unul i-a remas!
I)ete semn lui Imbrohor. Cu (Jile de vrei se’l las,
Doi gelal venia curând Las legea crestinesc
Sbiile fluturând, i tâ d ’n legea Turcesc
i spre robi dac mergea, — Mare’î Domnul Dumneijefi!
Din coconi îi alegea Cretin bun m’am nscut eQ,

Pe cel mare i frumos, Cretin bun a muri vrei...

i'l punea pe scaun gîos, Taci, drgu, nu mai plânge

i cfit pala rpeijîa, C’npept inima-mi se frînge.
Capul iute ’i retezla Taci i mori în legea ta

Brancovanul grefi ofta Ol tu cerîu-I cpta !

i din gur cuvânta : Imbrohorul se ’ncrunta.

C - - J

Digilized by Google
 !! ! »

*
V
W
S'-VO
v.
Y "•*A
Yb-X
X'?*
*7
Jf ^
Y
•<» » -or
»'

v » ;
v,v
\
**
C V.

V
r

%
i' GelaiI se ’nainta Cura se stergil norii la vîut
^
-
j pe blindul copila, Se n’aveH loc de ’ngropat

t Dracul tatii feclora, Nici copil de srutat ! »

f La pmînt 11 arunca Turcii crunt se oerîa

i (Jik'le-î redica. i pe dinsul tbârla,
Ilrancovanul greii ofta Haine mîndre-I le rupea,
i cu lacrimi cuvînta : Trupu-I de pele jupea,
«D6mne! fie ’n voea ta!» Pelea cu pae-o âmplea,
Apoi el se ’ntuneca, Pin noroi o tvlîa,
;
Inima-I se despica, i de-uu paltin o lega
Pe copil se arunca, i rujând aa striga :

ÎI bocla, ÎI sruta, « Brancovene Constantin

j
i turbând apoi striga : Ghiaur vechlu, gbiaur hain!
I
« Alelei ! tâlhari pgâni Casc ochi a te uita
!
Alei ! voi feciori de câni De’l cunoscl tu pelea ta? [rea!
|
Trei coconi ce am avut — Câni turbai! Turci, lift
Pe tustrei mi I-aî perdut De’î mânca i carnea mea,
j

I
Daro-ar Domnul Dumnezeu Se scii c'aQ murit Cretin
,
Se fie pe ghîndul meii : Brancovanul Constantin !

;
Se ve tergei pro pmîut

NOTE
Brancovanul Constantin.
Constantin Brancovanul a domnit 20 aut in ora Iiomânesc i a
fost ucis do Turci in 15 Avgust 1714 la virsta do 00 ani. incal scrie
in rhronica Romanilor c odat cu Brancovanul a pcrit patru feciori
al Iul crora ol le-aii grit as-fd in ora morcl : «Bat! tute avu-

Digitized by Google
 »

>
% F
)pr
O X W r^
VA
t

' iilo i orl-ce am am perdut!

avut. S
nu nc perdcm incal sufletele...

I Stai tare i brbtesce, dragii mei! s nu bgai sein de morte, j

Privii mtntuitorul nostru câte a rbdat pentru noi i eu

la Hristos,

ce morte de ocar a murit! Credei tare Intru acesta i nu v8 micai

|

nici vg cltii din credina voatr pentrp viea i lumea acesta, etc.» ,

Apoi. adaog incal, aceste ijiccnd el. poronci inipcratuldeletter

capetele, Intel ale feciorilor, tncepend de la cel mal tlner, i mal pro
urm a tiat capul lui Constamlin Brancovanu, i aruncartrupurile
in marc; i cretini dup' acea, aflndule, le-a astruncat la Patriarhie.

’ Paa cel neîmpcat.

Mustafa Paa, carele era Imbrohor.
3
La Stamlul în turnul mare.

Prin tumul mare se înelege negreit cetatea numit de Turci

,
Edicale, redicat pe malul marel de Mannara in capetul oraului
Stambul, i pe care Europeil o numesefl epte turnuri.
4
i noii mari impertesci.
|
Când nscea vre-o neînelegere serids Intre Sultanul i puterile
Europeane, se închidea ambasadorii strini In cetatea Edicale pân
la sfirjitul certei saQ a resbolulul.

* Ban l de aur ai btut.

Intre pirele trimise la Port In contra Brancovanulul era i acesta ;

c btuse moned de aur In Ardeal, de câte doi i pân la <}ece gal-

beni, una.

Digitized by Google
 ! !

CÂNTICUL LUI MICHAlU YITÎZUL

Au^it-aî de-un 01t6n, Câte lupte â privit,

De-un 01 rin de-un Cratov^n Câte ost! aii mistuit

Ce nu'I pas de Sultan ? Câte use-au înlbit

Auijit-aT de-un viriz Muli ca frunzele de brad,

Care vecinie ede triz Ca nisipul de pe vad,

Cât e £ra la necaz ? Ca gemetele din Iad

Au<Jit-aI de-un Michal Spue corbii munilor ,

Ce sare pe epte cal i fiarele codrilor

De strig Stambulul val? Care-a fost nutreul lor ?

El e Domnul cel vestit Fost-afi leuri ttresc!,

Care ’n lume aO venit i Turcesc! i UngurescI
Pe luptat i biruit. Date-n sbii românesc!

Spue riul cel OMi, Alelei! Michaîu, Michal!

Spue valul Dunrin Cci de noi nul nu al

i codrul Clugrim. Se ne scapi de-amar i val i

V :
 OV
i
'
*•**
V* *
<
>S’

NOTE
?
Acest cântic l’am gsit scris intr'o psaltire forte vechie din biblio- 1

toca MonaatirelNemulul. De desubtul cânticului erau urmtorele :

*î câlugresc ip^isMs’nii acest viers btrin de

cuvinte scrise cu slov :
j

mine, ieromonahul Paiele, credincios rob a lui Dumnezeu, ear

.

eu l’am aui}it yi l’am inc(at de la reposatul bunul meii, Stoen

Jolde, ar mcelul.

Digitized by Google
 !! !

TISUL LUl TUDOB TLADIMIRBSCU

|
« Tudor, Tudor, Tudorel, Maic! pistblele mele
|
Dragul mamil voinicel Le-am visat fr’ de oele
De când mama l-aî lisat Apoi ânc-am mal vecjut

I
i Olteni l-al adunat erpe galbin prefcut
Pe ciocoi se-I prin}! în ghlar Ce purta cdme de ap
i s’alungl grecii din {er, i crest roie ’n cap.

Mult la fa te-al schimbat El avea ochlu vîmjetor.

i mi te-aî întunecat! Avea gralu linguitor
Spune, maic, ce te ddre i me tot ruga mereii

C m’olu face vrji tu re Se me duc la cuibul se.

De alen se te discânt — Ba, feresc Dumneijeîi
Se calci vesel pe pmîut. Se nu te duci, fetul me,
— Alei maic alei drag
! C’acel erpe veninos
Curând desag
visul rai’l E vT’un duman ticlos
C stil, maic? am visat Vre un ho volintira
Buzduganu-mî frîmat i la inim vrjma.
Sabia-mî cea bun, noQ — Maic, mîculia mea,
Am visat-o rupt ’n do Cum se scap de curs rea?
j

Puca mea cea ghintuit Cci un glas prevestitor

Am visat-o ruginit! îmi tot spune c'am se mor. I

Digitized by Google
 ! !

c — D’aîs6mori,(îrguulmen, Pân' ce cade, pân’ ce m6re

i
:

Fac ce-a vrea Dumnezeii Calc erpii în picldre, i

]
Dar se sti! tu de la mine Cci de-un erpe ’nveninat \

V C-un Român volnic ca tine I se 6rt un pcat

NOTE
i

Cunoscut este c visul prevestitor a vitczulul Tudor Vladimirescu

f’a împlinit! Fiind mielesc tras in lagrul lut Ipsilanti, eful vo-
lintirilor grecî, Tudor a fost i mal miclcsce ucis de dlnil. Nu mai
este dar indocl c cânticul poporal desemn pe Ipsilanti fnsnl prin
erpelc cu ochiul vimjtor, cu graiul linguitor i cu crest roie in cap.

V.

'

/ Google
 ! ! ! ! !! !! !

rJr
/°t .1
V.
Vv a X *«$* *y
"A
'W / iî.‘>
%. >*
W
7 v
*
A
i
1

\ .

LV

HORA i CLOCA
HOEÂ REVOLTlONAEi

Hora, Cloca ’s la un loc I

Ca se m resbun i cil

’afi aprins un t mare foc Tragei hora ca se gioc

i cânt voios în gioc : La lumina celui foc.

«Pe cel câmp pustiii i ’ntins Cum rcnescO jivinele!

Arde-un foc de noi aprins. Cum s’aprind slninele
Las’ se ard i se cr6sc Cum ard tdte satele
C-1 în £ra Unguresc De-l cur pcatele
Tragei hora ca se gioc Tragei hora ca se gioc

La lumina celui foc La lumina celui foc.

Ungur6n, musta lung M’am suit la munte ’n «Jîorf

pis-am morel se te-aglung 'am prins fulgerul din nori

pis-am par! so te ar<}, i de sus din înlime

pis-am cruce! se te p4r<J L’am isbit în Ungurime
Tragei hora ca se gioc Tragei hora ca se gioc

La lumina celui foc. La lumina celui foc ! »

Ungur^n câne turbat Hora, Cloca la un loc

Multe ’n lume l-am rbdat, Prsii de-a lor noroc

Dar venit-att timpul meii Ard cântând voios în foc

"
DîgiliZetJ by Gougle
 Acest cântic, de o form mul regulat i mal corect, l'am pus l n
num^ rn l baladelor fiind c are nn caracter istoric.
La anul 1684, Hora i Cloca, doi vitei! român! din Transilvania
stul de jefuirile i apsrile Ungurilor, rescular (era in contra lor.
Dou-^ecl mi! do Român! respunser la chemarea lor, i respîndiT o
groz atit do mare in Maghiarimc c
acesta fu silit a cere aglutor
la Imperiul Austriac. Impcratul loscf II trimise o armie intrâg a-

snpra luî Hora i Cloca, care dupe o lupt crâncen, fur prin! la
28 Februarie 1685, i aspru pedepsii cu morte. Tradiia spune el c
a fost SnchiI in curse de fer i purtai prin tote Bâtele, i c apoi
au fost arl de vil ln oci! poporului.

Digitized by Google
Digitized by Google
 V, i
x*-' rJ «X
vX-t* A*X«
m «V
NOTE
; Doinele sunt cântice de tnbire, de jale i de dor; plângeri duiose i

a inimei fîomânului fn tote impregîurrile vieii sale. y

f _
Un muzic de mare talent, D-l Henri Erlich care a locuit câî-va j
ani In România, i a publicat un album de arii românescl, iice In
precuvlntarea acelui album :

«Naionalitatea Românilor «carat carata i necontestabil atit in

limba i datinele lor, cât i chiar in muzica lor deosebit de orî-care
alta. Negreit Românesc! vor prea forte cnriose poporelor Oc-
ariile

cidentului pentru melodia lor cu totul original i câte-odat putem

$ice selbatic, i pentru companiamentul lor ce cuprinde uneori a-
cordurile cele mai capriciose, cele mare bizare, i alte ori forte sim-
ple i monotone. Ele aii ins o espresie de melanliolie dulce i durc-
rds chiar. Sunt mai cu sem unele pasage misteriosc carele fcu s
se presinte dorini Înfocate i ascunse in fundul inimei, i care se
manifest printr'un soiu de plânset melodic. Aceste sunt ariile doi-

nelor; cât pentru acele de dan, horele, ele resun cu o veselie ne-
bunatic, sgomotos, cu acea veselie-la care omul nenorocit se ded
i n momentele sale de uitare i de plcere. •

Vcijl articolul intitulat melodiile românescl in România literar,

foc publicat in Iai in anul 1855.
Doinele de la numrul I pân la numrul XXXIII sunt din Mol-
dova.
Acele de la nnmrul XXXIII pân la numrul LVI sunt din Va-
lahia.

Acele de la numrul LVI pân la numrul LXXX sunt din Ardei.

Unele doino port i numele de cântice voinicesci in Moldova, ol-
teneti in Valahia i haiducesc f in Ardei.

Digitized by Google
 !

W 'X \ /
,- r «y
W'>
V * «<r
•»
r -.i
'A, * % <* ,

/
<

D O I I A

Doin, Doin, cântic dulce De'ml mal mîngâîu (jilele

Când te-aud num’a mal du- pilele i nopile.

DoTn, doin, vlerscu foc! [ce. Frunza ’n codru cât învie
Când resunl eO stau în loc. Doina cânt de volnicie.

Bate vînt de primvar, Cade frunza glos în vale

Eft cânt Doina pe afar Efi cânt Doina cea de jale.

De me ’ngân cu florile Doina <}ic. Doina suspin

i privighitfOrile. Tot cu Doina me mal in.
Vine raa viscolds Doina cânt, Doina optesc
Eu cânt Doina ’ncliis tn cas Tot cu Doina vieuesc!
|

y
 •
II

LlTNCA.'J'IPi, Ll'îîCA SBlAR

Lunca ip, lunca sbiar Dom ’n sufletul me zace

Pentr'un'puîu de cpridr. ’inimldra-mî nu mal tace!
Val de biata inimbjr Inim, fii rbdtdre
Ca i lunca, geme sbiar Ca pmîntul sub pictore

Pentru-o puic blîdr. Pâu’ ce puica blîdr

Frunza cresce, frumja cade S’a întdrce ’n lunc er
Cpridr nfl-o mal rdde. Cu cel pulu de cpridr.
Val de mine! ce m’oîu face?
i

,
Digitized by Google
Digitized by Googlc
 ' ! ! ; !! !

Frumj verde de cireQ Ani întregi m’am gludecat

Lung e drumul pân' la Eti, i nimic n’am câtigat
Lung e drumul i btut Eti âmblam la gludecat,
Din iret i pân' tn Prut! Copii ’mî plângdfi pe vatr,
Nu-I btut de car cu bol Nevasta 'ml zcea lsat,
i-I btut tot de nevoi Dare-ar Domnul DumnetJeQ
i de pcatele mele Se fie pe ghîndul meii
Cele multe, cele grele Lsam’oîu Be rezeie
1
Ard’o focul rezeie ! . Se apuc în haiducie
Efi chittim c-I boerie Ca se'mî fac sfînta dreptate
i-I numai o srcie Cu cea ghltig de pe spate,
Pentrti-o palm de pmînt Se’mî aleg gludectorl
lilele ml-am dat în vînt. Cel stejari nestrîmbtorî

note •

1
Ard’o focul rezeie.
Nenoroeita clas a rezcilor pintre care se gsigsc coborîtoril celor
mai mari familii din vechime, aS avut mult a suferi sub domnia lui
Michail Sturza, de rpirea boerilor vecini cu moiile lor. Muli din
acel mici proprietari a preferat a se desface de pmînturile lor ia
deveni clcal pentru ca se scape de prigoniri.

V J

f
 ! !

V X C 7)
W'w
v *
~A SE? <i.X
' mh£ vs ,
V,*>
.

v/î* V J
y <S V rf.

. 9

CÂNTICUL PLUGABIULUl

i
Ardo-te-ar focul pmînt Sta Q în câmp i me ghîndesc
I i te-ar bate Domnul sfint! Cu ce o se vleuesc ?
Cclîmletl duman cumplit! N’am lecac la chimir
Ce-am semnat n’afi eit. Se me pot plti de bir
Semnat-am grîfl de var, i de fol i de soldat
A ti eit numai negar. i de luda blstemat .
1

Semnat-am orz oves, Val ’amar de biet Român

AS eit mohor de es. #
Când e Domnul reu stpîn
Semnat-am popuolu, N’are loc în t-ra lui

;
Afi eit £rb ’n fuolu. i-I ca pleva câmpului

. soir
• 1
i de Iuda blstemat
In tote satele Moldovil, crimele sunt inute do Evrei, carii ca
nite lipitori, sugfi avuiile eranilor, indemnându-I la bjie.

Digitized by Google
 ! ! !

CÂNTICUL ClLCeÂRULUl

Anje-te focul pdure i de ea m’aQ desprit

’al cdea sub o secure Efi n’am* fost de pustnicie

j
Arde-ar lenmile din tine C'cî am fost de voînicie,
Cum arde inima ’n mine, Nici am fost de Monastire
Se’ml fac drum pan’ la veci- i Ci de lemne cu Iubire.
i de sus, din Monastire [ne, I C me ’nchin pe la icdue
Unde zac în prsire Cu ochii pe la cocoue,

Se ved cârduri de copile

|
i cetesc, întorc la file

Care me sfîresc de <Jile, Cu ochii pe la copile.

i se ved pe draga mea Unde ved o fat mare
Care m’am Iubit cu ea Rasa 'ml tremur ’n spinare
în copilria mea. 1

.Unde ved puicua mea

N'ar avea loc în pmînt, Sbdr sufletu-ml la ea
i Var bate Domnul sfînt i
Ca rolul la floricea

Cine m'att clugrit,

Digitized by Google
 !

vn

NET ASTA TÂLHARULUI

Fost-am eîi la prini" una Era tdte de furat,

Precum o in cerurfluna, Nu trecu chiar septmâna
De prinii mei Iubit i pe el puser mâna
i de dînil potrivit i la ocn înfundar ’l

Cu luna, cu stelele, i cu lacrimi me lsar.

Salba cu mrgelele, De cât m’a fi mritat
Grdina «u florile Mal bine ’n foc m’a fi dat
i (Jioa cu fjîorilc. Cam remas cu rod în sîn

|
EI pmîutul au âmblat i nul rod de bun Român
I
gsdsc un brbat.
Se’ml Ci e rod de om mipl,
Brbelul ce ml-aft dat Srcu, amar de el]!

Era tîncr i bogat; De-ar fi fost el un vit£z

Avea bani, avea inele Nu ’ml ar fi aa necaz,

De’ml âmplea mâna cu ele, Dar a fost un biet tâlhar
Dar ve<]I frate, ce pcat i de-aceea ml-e amar]!

Digitized by Google
 !

vin

COPILA MURIND

Cânt paserea pe-o fMrc Ah amar

! sufletul me
PentrQ-o lat care mre Tu plânge! de dor mereu
Cânt paseruîca ’n spin, i pe fl6re i pe spin
Copila scote venin. i pe p<5rta lut Marin
Cânt paseruîca ’n salce Ah amar
! sufletul meu
Copila de morte zace. ET curând se mor i e
Cânt paseruîca ’n pdrt Se me duc la cel mormînt
Copilia dulce-I mdrt Se mo prefac în pmînt!

Digitized by Google
 IX

FLORICICA

Prunc verde de alunii, Cc! rae trec fr de vreme.

Me duselu ndptea pe lun, Trei «Jile suni înflorit
!
Se gsesc o floricic ’apoî cad de vînt plit,
. Care mult inima-mi stric, I>e-able cresc i me fac flore,
i s’o ’ntreb de ce ’n grdin Abîe me ’nclijesc la sore

Pbk fruntea i suspin? i pe mine cade ’ndat

|
«Emeplec, fl6r4'm!respun- Umbr ndgr ’ntunecat,
Cci o jale me ptrunde [de, în cât nime nu me vede, j*

Arde sufletu-mî i geme Fldre sunt ori drb verde.»

Digitized by Google
 ! ! ! !

V
x* $&* x
V) ’

-r
A—*
"

fir V»- 5

f
{
»

PBD1.UI

1
Prutule, rîtl blstemat! Holerile când or trece
Face-te-al adînc i lat Pe la mijloc s se ’nece

;
Ca potopul tulburat Dumanii eril de-or trece
Mal cu mal nu se zrese, La cel mal se se înece.
Glas cu glas nu se lovdsc, Iar tu ’n valurile tale 1

Ochi cu oclil nuseaglung Set tot duci, se’I duci Ia vale :

Pe-a ta pînz cât de lung Pân’ la Dunrea cea mare

Locustele când or trece, Pân’ în Dunrea i ’n mare
! j

La ist mal se se înece

NOTE
/
1
Prutule, ri blstemat.

înainte de luarea Basarabiei de Moscali, cânticul ijicca : Nistrule

ri blstemat, fiind c tete relele vcnla de peste Nistru.

-&*§ttized by Google
 ; ,

B <* B I I

•
Trage, mîndro, cu bobii
1
i Se stil c eft sunt pe-aicî
Nu’î mal lcrima ochii.
I
De-or cdea bobii în d<ff

De-a cdea bobii în (Jece I Se stil c sosesc la voi,

Se stil c dorul nil’ml trece. [

Se ne Iubim amlndoî.
De-or cdea bobii în opt |
Ear de-a mal remânea un
Se stil c ml-e dor de tot.
j
Se stil c eQ vin nebun
De-or cdea bobii in cinci
j
Pe-o prjin de alun. *

NOTE
1
Trage mîndro cu bobif.

A trage iu II de bobi este un obiceîu forte respândit la Români.

Bobii prevestesc» viitorul fetelor i a flecilor, i când, dup deose-
bitele imprll in ijece grmijî, i in opt, i in cinci i in trei ,

române unu pe din afar, bobul sositor, atunci negreit persdna do-

rit vine, dorul se implincsce.

Babele pin sate sunt fdrto dibace in tragerea bobilor pe sit. Mal
sunt ins i igance vrjitore care se port din loc in loc i spun
sorii tu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna drept.

< )

Digitized
V*' J»
>^fsv
O J’W V
.nf'
•
A.
V-'^v
«
t$ *e
v
i35

s>
,
r ' Romanii ca i stremoi! lor aii mare plecare a crede In presagiurl.
\
i pstrar anc unele din obicefar! antice, atingtore deallarea sorte! i

Pe timpul Romanilor, amorezii mal cu deosebire da o mare inse m- !

ntate unor crederi copilresc!. Lucrurile cele mal nedemne de bgat

|
Iu sein, le mplea inimele du bucuri! sau de descuraglare. De pild
[locnlatl In mâne fol de trandafir sau de mac, sini de alun. i dac
foia plesnla cn vuet, mulumirea lor era mare, cuc! e! considera poc-
nitul frunzelor dc bun augur. Fleci! Român! de astzi au anc
obiceiul de a face se plcsndsc In palme frunte de alun.
In vechime, amorezi! cerca er se fac a sri pan’ in podul casil,
slinburf de mer, strlngenduT intre degite. Nimburi! de mer, curii
de coju serviail la prinii notri ca un mijloc de galanterie ctre
dame. I/a mese mari boeril preseutatt cuconelor slmbur! de mer pe
virfiirile cuitelor.
Romanii vechi considerau ca pjcsagiurl dc fericire sduutcirea tâm-
pelor sa a frunzelor de laur tn foc. Uucle micri a trupului, cran
observate cu o luare aminte serios. Palpitrile de inim treceail ca

seaiue de trdare. Baterea ochiului i a sprincenel drepte vesteai! a

bine; ins amorirea degetului celui mic, i a degetului celui gros
de la mâna drept, era semne spiininttore.
finirea urechilor, ca i sughiul din filele nostre, însemna c po«
inenla cine-va de diniî.
Bar mai ales strenutatul avea o importen nemrginit in ideile
lor. El credo# c amorul strcnnta când vroia se ic insciineze înde-
plinirea dorinilor. Catul, pentru ca se esprime fericirea statornic
a do! tineri iusural, «jice c amorul le-aii strcnntat in drepta i In
stânga. PropcrriB ca so arte c amorul înzestrase pe Cyntia cu loto
darurile, o întreb dac acel (Jeil a strenntat când ea s’a nscut?
Când amorezii erau îngrijii unii de alii, ci punea se le trag in
sor! cu nite mic! tablete pe care se gsiaii scrise ore caro litere.
Tabletele se arunca Intr'o urn, nrna se scutura, sc resturna, i ae-
zarea literilor czute compunea un respnns cuprinZetor dc secretele
viitorului. Tragerea acelor sor! se fcea de ctre copil ce sta pe pîa-
cle publice din Roma i diu celelalte orae romane.

c
 ! !

vX V r-i’O’
y
-L
* fe'.iv»
Yr, ^ W’ >
<«*?
kfc5i
*
,

V „ V X*

XII

L fi H A

Frunz verde salb ra61e, Cât ain dat de-o am beut

|
Apucalu pe drum la vale Lena alta nl-aQ prut,
:
’agîunselu pe Lena ’n cale. Mi-aQ prut un topora
I
Eu clare, ea pe gîos |
Kecorit de-un isvora.
'

Un gherdan de flori fnunos De pe cal me detelu glos

i cercel lungi de mrgele Se ie fldrea s’o miros,

Se trag ochii la ele. Ea s’u prefcut pe loc

Calea mîndreî atinulu
*
într’un fluturel de foc.
)

O (loric de-1 cemiu. Vruîu se'l prind, el a sburat,

Ceruîu fWrea -sinului Vnilu se be&, apa-att secat.

Ea ’ml d fldrea Crinului. Val de mine, ce pcat

Cemiu fldrea din guri Lena c m’att frmecat
Ea ’mî d fldrea garofi. Firea-î Leno blstemat
Ceruîu ap din isvor, De-a mea minte tulburat '.

Ea mî-o tulbur cu dor. Se aglungî un negru nor

Ceruîu ap neatins, I
Ca se ploi lacrimi de dor!
Ea ml-o d cu dor aprins.

Digitized by Google
 ! !

2
C.V
*
^^s
Ot^w
4^.*
m
*M
*
«V .

SORA COJiTRABASIHERULlI

Frunfj verde de grenate, « De cât m’ar bga la 6ste

Am avut un Trtder frate Mal bine-a zace pe cdste,

'aii trecut iu ceea parte De cât în otea rusesc
Cu tre! tencurele ’n spate. Maî bine ’n cea românesc.
Ear Cazacii l’att zrit, Domnic, drgua mea,
L’att zrit, l’afi urmrit Mult bine ml era la ea

i l’att prins i l’aft legat C-mi asternla la'recdre

i ’n carantin 1’aD dat i me ’ntreba ce me ddre.
De mi’l in gîos restnrnat Val Român de capul teft
!

8
Nebeut i ncmncat Cum te agiunse cfoul reu,
Legturi T-au pus de iu i n’avui mcar un frate
Ca se'l duc la Hotiu Ca se-î cale de dreptate,
i se'l gludece rusesce Se âmble cu crile
i se’l bat czcesce Se-i sc/i drejttile.
Bate vîntul de la Prut, D, Domnico, pe murgul
InimWra mi s’att rupt. De’mî deschide butucul.
Bate vînpl despre (JTorl D-î, Domnico, rochia
i me ample de fiori, De-mi deschide temnia.
|

j
Bate vîntu ’n iuîe<j de uttpte Di carul cu doi boi

!
i-mî tot pare c’aud ttpte :
|
De me scap de nevoi.
/i viu' soro, se me vefjî Se mal ved pe bietul frate! •>

Cum îmi frîng trupu ’n obe<]I, Da’s o biat fat mare

Î Se tot plângi gi se nu cre^I!» i la lume n’am crevase
i Frunz verde de grenate, Ciam numai ochi de plâns (

Cci m’ag duce ’n ceea parte ’un suflet de dor aprins.

SOTE
1
Sora Contrabandierului.

Acost doin este compus do o tiner erancu, anume Domnica

din satul Orînicenii.

’ <’«)» te-agiun.se cesul re ii.

Vo^T mita d din balada Mioriei iji balada intitulat Cesul reu din
Doine i Lîcriinlbre.

Digitized by Google
 . ! !

n * r\ ^
i *< > r »U
m
3$*
lh ,r*'?*
v„y
i
"*

w*4~
Y'V / *'
•
,/ va*
*V
*

XIV

STRINUL

Frunz verde rozmarin, Trece sate ’n curmezi

Reft e de volnic strin i dumbrvile 'n lungi,
Numai luna c’l lubesce Vede-o mîndr fetidr
|
i sdrele '1 înclijesce. Ca un puîu de cpridr.
Trece ’n glos, se duce ’n sus El îl (jice : drag, st.
! Nime nu’I d un respuns, Ea în lturi tot se d. .

Nici ÎT (jice : hun agluns El îl <jice : vin ’n cdce,

Sue ’n dl, cobdr ’n vale, Ea-I respunde n’am ce face.

j
Nicîomîndrnu-îst’ncale,

>

—
 v, /"v .
*
v «.%•
x&- 'X
V * v j
V_
V V7 ' «i 1

XV

COPILA

Taci, bdia, nu mal spune Da-l-oîu dulce srutat

I
Cil n’aveiu suflete bune, i dulci p6me de mnca.
I
C’asta-I era ospeiel, Do mere ’n umbr cdpte,
era dulce-a veseliei. Cu isvdre dulci de lapte,
Taci, bdic, nu mal <]ice Care sdre n’au veijut

C noroc nu e pe-aice, i v intui nu le-ah btut.

C’a veni luna lui Maîu Rotundele amendo
De te-î crede chiar tn ralu. i splate tot cu rou,
; Ear de-I vrii se mi te ’nsorî Tot cu rou de pe flori

Se ne facem soiorl, . Culis la cuttori.

Digitized by Google
 :

PClCA bAlAIorX

Fruwj verde slcI6r, Vin’ c dorul mc omdr

Puîculit blidr, i me arde ca o par.
Tu n’al tat, eu n’am mam, Val de mine! u’am crezare!
Amendol suntem de-o sein, Puica ’ml <jice ’n gura mare
Tu u’ai frai, efi n’am surori, « Omorite-ar dorul meu
Amendoî ca doi bujori. C tu est! viclen i re,
Vin, vin puîculi, i tu vrei a me ’nela
De ra’adap cu-o guri Far nu a me lua.»

V.

Digitized by Google
 ; ! ! !

Qs'
Y ““
v,.v v, J "'* *$v
/
•
«
xvn

DORUL
Frumj verde mrcine, Sapa ’nfipt 'n curtur,
Nimic sfi prinde de mine i las boii ca se pasc,
De când dorul m’au lovit Plugul se se rnginesc,
Minile îm-au retcit i sapa se putre^dsc.
De când dorul m’aS cuprins Alei !
pulco, dac’al vra
mi s’aii aprins!
Sufletul Patru pluguri ai dura
Suîu în del, cobor în vale era ’ntrâg ai ara.

i’mT perd (Jioa tot pe cale; Graiul dulce de muiere,

Valea suîu, delul cobor, Vars ’n suflet mîngcre
îmi trec viaa tot cu dor. i d omului putere
Pulculi, fldre ’n gur! . Ca se fac tot pe vrere.
Când te ved în bttur Dar nu vrei, serman de eu
îmi uit plugu ’n artur, e
i mor de dorul tett

J
 !!

svra

DRAGOSTELE

amar de mine,
Alelei! M'au uscat, m’a vesfrjit
1

Fridre Constantine Ca stejarul înfrunzit

I
Rele sunt frigurile, Când de brum c atins
Mal rele's dragostele Saîi de mare foc cuprins.
Frigurile te recescii Alei ! drag fridre
Dragostele te-ameescu Me trec ca rotia din flore
i te-aprind.tescotdinminte i spuma de pe mare
ca
i te-agîung eu dor ferbiute. Când le sdrbe mîndml s6re.
Val de mine ! ce pcat F-mi o grup la recdre r
Ele c m’aQ fârmecat C inima refi me dâre.
i ’n trei $ile m'ati uscat,

Digitized by Google
Frunz verde de pelin, Când îs dragostele dulci.
Ce’mî eti, cucuie hain, ! Cânt’mî mie ânc-o dat
De câni vara ’n gîumtate j
C ml-e mintea tulburat.
’apol sborî In alt parte ? Câut ’n drepta mea cu foc 1

Cucule, pasere sur * Se am parte de noroc.

Muca-î-a limba din gur Cânt ’n faa mea cu drag
Cânticul se nu-T mal <}id C î-olu da frunte de fag
Nici se mal colinul pe-aicl. Se nil mal fii tot pribdg.
Vara vil, vara te dud

NOTE
1
Cânt ’n dt epla mea eu foc.

Ve^t nota din balada Cucul i Turturica.

ir

Digitized by Google
 ! !! , ! ! ! !

XX

PLÂNGEREA ERlI

Franc verde de negar, Nite lezme fr fric!

Val! serman biat er Cum îl smulge florile

Cum te-aglunse focul er i-I prad rodurile

Ruii vin te calicescfi, Frunz verde de mohor,
Nemii te batglncorescQ Val de sînu’l plin de dor
i ciocoii t« hulescO Cât e el de hrnitor
Nu ml-e ciud de strini i la epe czcescî,
Cât de pmîntenl haini, i la câni flmimjl nemescl.
C tu, drag le-ai fost mum i la pilafgil turcesc!
i el singuri te sugrum i la rime clocoescl
Nu ml-e ciud de Muscali Srcu de maica mea
Nici de Nemii bochincarl 1
Cui a fi mil de ea ?
Cât ml-e ciud de ciocoi Srcu de locul mefi

C te las la nevoi Când l’a scpa Dumnezeu ?

De ip sufletu ’n noi. Hal copil la cel stejari

Fruinj verde de neghin, Se tiem niscal-va pari,

Val ’amar de-a ta grdin Tdra se ne-o rcuitn
Cea grdin cu flori plin i de lezme s'o ferim
Cum o calc, cum o stric
 A
*v
f M7

NOTE
1
Nici de Nemii bochincari.

Porecla dat soldailor austrianl care a8 ocupat Principatele-Unite

in timpul re* bolului de la Crîm, i care era înclai cu botine grose

safi bocblncl.

Digitized by Google
 ,

XfT
t
4
^cO Sh-v
T *-v J
r
rS
£t
*».<>
«V
*
s

<*

">

5
i

XXI

ClLREl'L

Din iret i pân ’n l’rut I C m’astept cu mâncare

Murgul ap n'a Mut i cu dulce srutare.
Erb verde n’a pscut iQ, iQ, iO murguul meQ,
De-a pscut în câmp vre-o Fugi în sbor ca dorul me
C
j

A pscut 4rb uscat jdat eu, frate, bine-l vreQ.

’a Mut ap din balt Calc, murgule, lupesce
Cu glod negr-amestecat. j
i te-asterne epuresce
iQ, iO, itt murgule sMr C zresc în bttur
Pân’ la verde dumbrvidr Mîndramea cu miere ’n gur,
S'agîungera ânc cu s6re, Se’mi dea mie flori din sin
La Florica, dulce fl6re, Se’i dea ie bra de fin.

- y

Digitized by Google
 I

XXII

FOXTlNA CU DOI BRAI)1

A

La fontâna cu doi hraijl S’aprinser ca doi zmei

Am ucis doi Unguri frai ' i de mine se legar
Pentrti-o puic Ungurcnc i pe mine s’aruncar.
Care nu’mî era dumanc, E mcluc’am redicat

O copil din hotar Pe-amendol l-am i culcat

Fat de boer Maghiar. i sub braijî î-am îngropat,
La fontân ea cura sta, La crucele drumului,
Brae albe 'l arta. La recdrea vîntuluî,
E pe loc me fârmecaîu
|

i la cap i la picîdre

Braele-Î le srutaîu, Le-am pus flori de lcrimîd-

i copila se pleca Câte fete-or trece ’n cale [re,

i pe brae-î me culca. Se le plâng-amar de jale.

Ear cel frai cam tinerel

Digitized by Google
 , , , , !

'v/
*>v

ClOCOlUL
Frunii verde barabolu — Alelei !
pulu de clocolu
Me ’ntîlnilu cu uu clocolu : De te-a prinde la «evoîu ,

« Bun cale ,
mi Române Se’l daQ mciuci, setemolu,
— Mulemim ciocoi de câne. De pele se te despolu
—Mi, mojice , tu esc! bet. Ca se ’mbrac cu pelea ta
— Latr, clocolu gulerat Pistdlele i flinta

C ett astzi n’ain mâncat. Vîntul se nu le ptesc

— Mi, mojice, mojic reQ, Ploi se nu le ruginescâ
Las’ c mi te-olu drege e Ochiul se nu le ztesc.
Când a veni birul greQ.

Digitized by Google
 ! : ;

• vj r *\ ^

M« \ -¥*' 1 *V X *$

XXIV

CORBUL
Corbi, corbi, fridre ’a bea sânge de pgân.
Ce tot croncnesc! la s6re ? A mânca rerunch! de cal

Or! î-e f<5me, or! l-e sete 'a’ bea sânge de moscal
Or! î-e dor de codru verde ? A mânca de fol stejar

— i'mî e f6me, i’m! e sete ’a bea sânge de ttar

i’mî e dor de codru verde. A mânca de
fagur! roîu
A mânca inimi din sin ’a bea sânge de cîocoîu !

Digitized by Google
 ! ! !

Jr
v\ '
'N 15

CODRUL
Arde-mi-te-al codri des A tri tot deprtat
Ved bine c s’ati ales i de lume ’nstrinat.
Din tine se nu mal es !
•
Cpriori, sorior
Am intrat fr’ de mustd Dor de lume m omdr,
’acum arunc erunte. R6de p61a codrului
Am intrat pulu de Român. Se’ml vd faa dorului
’am agluns moneg btrîn i se merg la mîndra mea
Alei ! codri blstemat Care m’am Iubit cu ea.

MS ii de tine legat Din copilria mea.

;
i efi mult m’am sturat

Digitized by Google
 !

XXVI

VOlXICUL

Cine-I tîner i volnic i la potiri se arat

Ese nptea la colnic Peptul gol, faa curat,
Fr par, ir nimic. i cât sc<5te un cuvînt
Fr palo pistle
nici Cad neferiî la pmînt,
Numai cu palmele gle Cum se scutur perile

Cine-î tîner i vitez Perile i merile.

Bujori p6rt pe obraz,

Digilized by Google
 V

J 'W
-i

K
«V

xxvh

DOlXA YOmCtSCi

Fruwj verde epte bnnjl, Ear când murgul nechezîa

Fost-am noî vr'o epte frai |
Doru ’n mine se trezia,

’aO perit cinci intr’o mari, Dor de codru înverzit

i remas-am numai doi
I
Cum e bun de volnicit.

|
De âmpl&n lumea de noi, : Când eram de epte ani
’aii perit unu ’ntr’o gîol. Luam miei de la ciobani
j

i remas-am numai e& Fr plat fr bani,

De arde sufletul mefl. Când eram de opt-spre-^cce
i
Frunz verde siminoc. . Cercam vinul dac-I rece
De scârb, de mare foc Pivnia de-I records,

|
Statt în codru i gândesc Crâmria de-I frumds.
Ce se fac ca se tresc? Când eram de doue-ijecl

M
I

Se m’apuc de plugrie legam de Turci, de Greci

Ori s’apuc în haiducie ? ;
i de capete ’I scurtam
Mîculi ce m’olu face i alenu ’ml uuram.
Plugria c nu’ml place, , Dar acum sunt om sttut
i C de când eram ett mic ,
i pit i priceput
! Avem semne de volnic, i ved bine c-I dat mie
j
în loc se m leg de sap
j

Ca se mor în haiducie.

Eu ducem murgul la ap,

Digitized by Google
 , , ,
! , !, ,

ALTA
Frumj verde de fiedre în calea ciocoilor,
Când vijuiu vara cu sre în trecerea oilor?
Ctat-ara pdurea ds De cinci (Jile , fridre
Ca se in cu dînsa cas Sta& pe murgul meQ clare
I
’am ctat galbinl tlel Tot cu mâna pe pistdle

Se fac zale la beî i cu ochii tot pe vale.

’am ctat galbinî uori M tot uit uitare lung

Se fac rochii la surori D6r norocul se m’aglung
Dar gsilu numai rublele i norocul nu m’aglunge
De fculu cercel cu ele i mijlocul mi se frînge

i salbe mindrelor mele. De greul pcatelor

Bistrio ,
ap de munte De sarcina armelor :

Bistrio ,
irolu de frunte Murgule, copit mic!
Ce te fcui Dunre Ean mal du-m Ia potic
i te umflal turbure în pona din pdure
De nu pot trece prin tine Unde mîndra strînge mure
Cu baltagul la ciochine ? i m du în Valea-Sc
Se mal es ,
colo pe vale Se atept tjioa se trc
m
,

Ca se ae<j în cale Ear când a ’nsera de ndpte

Digitized by Google
YX

Diqitized bv GooqIc
 !

r
45&'dâ
-fi
V

XXIX

ALTA
Frunz verde de susalu, C vreme de
nu-î perijare,

MS ’ntorselu er pe plaîu
j

C s’aude deprtare
’n

Cu mirdsa pe sub stralu 1 Sgomot de potir tare.

Se mal prind ceva de tralu! Fruntj verde de agude,

Pe mîndiua se mî-o ’mbrac Ean ve$I, frate, ce s’aude ?
Cum î-a fi mîndrel pe plac. Graiul dulce-a mîndrel mele
De când platul am lsat Ori sgomot de potirl grele?
Traiul bun e& l'am uitat. De-a fi puica. mea frumds
Arma ’n sin mt-afi ruginit, Ad’o sfîntul sntds,
Nimic n’am agonisit. Sufletul se'ml recordsc,
Me laaîu pe plaîu de-o parte pilele se’ml îndulcdsc.
Unde sdre nu strebate, Ear de-a fi potira grea
Sub frunzi de ciritet Care pasce viea mea
Unde trecu turme de miel Las’ se vie c-am o flint
i
i mocani bogai de vite, Pentru potir gtit
Cu chimirile ticsite. Se’î pun plumbul subsudr
Nu sciu turmele lua-le-a S’o strebat ’n inimldr
Ori chimirile smunci-le-a§

‘
NOTE
1
Cu miresa pe sub straiu.

Adic cu «raia, ve^I nota 4 din balada lu! Doncil.

 ! ; !

XXX

ALTA
Franc verde clocotici, |
Pân’ ce-a da frunza ’n ctun
Haidei, frate, de pe-aicî 'a cânta cucu ’n alun.

C nu-I biue la poticl, Primvara de-a veni

Frunza ’n cidru s'a rrit Ear la codru ne-om pomi,
Satele s’au înmulit
1

i prin fruiuJI ear vom cânta

Potirele s’au pornit i de grij ne-a purta
Haidei erna la stpîn Plaiul cu pdurele,
Se crm mere la fin Pdurea cu murele,
Haidei £rna la ciocoi Seleaful cu armele
Se crm fin pentru bol. Armele cu gldnele

V J

Digitized by Google
 ! ; !,

(A Ll’I ion; PETBKNC) I

Batfi'l crucea om bogat ’o isbiîu de-un pducel,

Om bogat i fr’ de sfat Sri c<5sa din cel.
*

T6t vara l’am rugat Ea ca stpînul clare

Se-mî dea ban! pe adunat, C' ml aduce demâncare,
Mcar do, trei parale Mlaîn negru zguruit
cumpr la copil sare
Se’ml i uscat i muce^it.
C’am fcut o turt ’n vatr N’apucaîu se’mbuc o dat,
'am fcut’o nesrat. Ciocoiul îi face plat
Dac vijuîu i ve<julu i m Ie la schingiuit
îmi lualu cosa din cuiu C nimic nu î-am cosit.

i ml-o puselu pe spinare EO o palm îl detelu

i plecalu la Lunca-mare. i toi dinii c-î scoselu.

Trselu do, trei pîrlge, Dac vijuîu i vcjiju

Fdrnea la pmînt m trage oim de codru m fculu,
Dac vijuîu i v^uîu, i de când m’am halducit
Do, trei cruci îmi fculu Drag îmi e drumul cotit

Lualu cosa de picior Când vd tabere viind

i’n vesduh îl detelu sbor, i ciocoii înalbstrmd.

Digitized by Google
 #

,r&-
Jr.
i MS fac brdsc la pmînt, i de <}ile se sfîresce.
\ ’>

îmi ae<J durda spre vînt Las’ se m6r ca un câne

i mi-I ISA la 'cutare C l-am tjis ades : Stpâne!
j

De la cap pân’ la pieWre, Nu’î tot bate gloc de mine

i chitesc i socotesc C’a veni vara ca mâine
Pe unde se mi-î lovesc? De te-oîu prinde ’n Lunca ma-
La retezul perului Se’î fac divan pe spinare [re

|
Pe din dosul fesului s
i se te calc în pictore

j
Unde-I cald ciocoiului. Ca pe-un erpe otrvit
Efi chitesc durda pocnesce, Cape-un duman ne’mblân-
Ciocoiul se vîrcolesce [$it.

SOTE
Doina lui Iun Vet renul.

Acest Ion Petrenul, safl Ion Petroriul dupe cum il numescft nnii
dintre lutari a hoit sub domnia Ini Miliail .Sturz», i a inut dru-
mul.mal cu seni» in Lnnca marc din era degîos. începutul baladei
lui dice :

Cine trece ’n Lunca mare? Cât o i ot de car mare.

Ion Petrenul clare, Cu trei rfndurl de pistdle
Cu cclmaoa despre sbre 'un baltag legat de ale.

Dupe ce a fost prins intela or, el a fost scpat din streng de

Mitropolitul Vcniauiin cari le il i lu pe lâng Sf. sa Sn curtea Mi-
tropoliei, cu sporare c’l va aduce ast-fel pe calea pocinei. Zadar-
nic cercare. Ion l’etrnul adeveri proverbul ce ijlice c : Nravul
din nscare lec nu are. lntr’o primvar, atras de farmecul vieii
aventuroi, el se fcu neve^ut din Iai. i se ivi erl in Lunca mare
cil « cet de volnici. Hituit de potir» ea o fiar selbatic i prins
1

Digitized by Google
Vv *
'v** v
4
N ’t»
N<r tr k
v?®
i
i
V, Jj
•f
v
" d.M'
\
J
‘V *».s
.«Y**

*
>
V
* %
\
(le-a doua or, el fa spânzurat în câmpul de la Frumos, de însui «J
tovarul seu, Gavril buzat, igan de sotu, carele priltni a se face
calc pentru ca se’l scape viea.
Aice e locul se facem observare c nici o dat nn Uomin nu s’au
dedat la trista incscrjc de clu. Chiar din letopisie se vede c toi
clii au fost strini. Tomja avea nilul pe ling el carele era igan,
i care, când venin boeriî Ia curte s se închine Domnului, ^icea :

«Mria ta! s’al îngrlat berbecii, îs buni de tiat.»

* Pe din dogul fesului

Unde-i cald ciocoiului.

Boeriî generaiei trecute, carii purtau costumul bizantin, adic

anterifl, glubea, i.lie i mestiî, avea obiceiul a'l rade cefa. — La
anul lb2l când Tudor Vladimirescu a intrat in Bucurate!, muli din !

i
bocrlinsplmiutal se schimbaser iu balne proste, car Pandurii lui
Tudor dac punea mâna pe vre unul, «Jicea Clui’/ la ci mi, : f ,

ca se videm dc-l cîocolu.

Digitized by Google
 xxxn

ALTA
Sub pole Je codru verde 1
Ear cum sta i ospta -

0 zare de foc se vede Cpitanul uera,

i la zarea focului
j
EI ospul i’l lsa
Stau volnicii codrului!
|
i la lupt alerga;
i
Nu se iu <]eccsaeincî-sprc-ce 1
Lupta ei cât ce lupta,
Safi peste sut mal trece. PotiraiI alunga,
Scifi c be vjuae reci Da’n codru când se ’ntorcea
i c frig vr'o cinci berbeci. Nici un os nu mal gsla,
Dar uu’î frig el cum se fri- Câ'n urma volnicilor
Ci'I anin piu cârlige [ge Calc ceta lupilor
i’I întdree pin belciuge De pin fundul codrilor.
Se le fac carnea dulce."

KOIÎ
1
Sub pile de codru verde.

Unii lutari cânt acesta Doin tn urmtorul chip :

Sub pole dc codru rerde Ear la zarea focului

O zare de foc se vede Stafi haiducii codrului.

Digitized by Google
 >

«V .

*
*V
r" Nu sci (Jaco sau cinct-sprc-ce, i nu me simt vinovat.
I Ort peste suta mat trece, In tine de când intratu
Ci mi’ frige un berbece; Numai o crengii tiat u,
Dar nu'l frige cum se frige Armele de'mt attrnatu.
|

I
Ci’l infige in cârlige Le-a fi pus, codri, pe gtos,
i'l tntorce pin belciuge Dar pmintu-I umedos

j
Ca se’t fie carnea dulce. i ferul c ruginos.
:
Sub umbr de pducel, Codri, codri, duman escî!

i
Volnicii 'mnânc din el Tu volnici amgesct.
' i din gur ijic a-st-fel : i de dumani mit feresc!.
* Codri, codri infrumjit Cât eti, codri, de frunos,
ine-mo ’n tine ferit Eroa putreesct tu gtos
C nimic nu t-ain stricat, i volnicit zac la gros!

Digitized by Google
 r^
^ mii*
%
Y
v_ J O'***'
)
V.-'x

’«*

XXXIII

TURTURICA

j
Amrit turturic Sbdr, slwr pân cade
i 0! sermana, val dc ea! i pe lemn verde nu ade,
Cât reinâne singuric Ear când st câte o dat
O! sermana, val de ea! St pe ramur uscat
Slwr trist piu pustie Ori se pune pe o stînc
O! sermana, va! de ea! i nici bea nici nu mnânc.
Mal mult mort de cât vie. Unde vede ap rece,
Cât tresce tot jlesce, Ea o tulbur i trece,
Cu alta uu se ’nsoesce. i Unde vede-un venStor
Trece pin pdurea verde Ctre el se duce ’n sbor.
Dar ca pare c n’o vede.

Digitized by Google
 !!!

C ?> </

o wy
"wN, f

Jr o 4.
*m
*y

XXXIV
r

CIOBANUL

De mic, srcu de mine Vinul bun, ocaoa mare,

Crescuîu tot pe mâni strine. Beulu vinul de gustare.
Srcu de maica mea Ileulu trei rjile de var,
Me bgaîu la cioban slug, Strigând : scte mereii, car. \

îmi detcr ca, glug. Cu lutari i cu gldt

Srcu de maica mea Buîu, nene, turma tot.
Lualu oile ’n pornel . Srcu de maica mea
Se le duc la punl . Când vcijnlu c
dupe t<5te
m
j

Srcu mea
de maica Anc i dator scdte.

Lupi ’n g6u le luar O capr ce’ml remsese

Glumtate le mâncar. i pin crânguri se dusese
Când vtfjuiu în cea din urm O lualu la cutare
C’o se remâlu fr turm Cât e (jiulica mare.
Plec spre bîlcl dupe tocil Capra ’n del, capra-I in vale, j

I Cu ghtndul cam pe tcil. N ici c vrea se’mî stee ’n cale. 1

Când trecululacrîm’n vale, |

Asvîrliîu mciuca ’n sete,

Crîmresa ’ml eso ’n calc Capra peste cap se dete.

:
i me strig Vin’ bete! : Alergalu c-o rugi<5r
i se gust vinul îmi dete. S’o glunghlu sub brbidr.

J
 ! !; ;

rT\ *
-A j
./r V'»*
^S * ?
v.,v wP'w ^ *-» *2^-
«V ,

XXXV

ALBA DE LA MUME

«Albo, Albo de la munte! Dragostea se ne-o redice

Ce-al pus fesdorul pe frunte 1
C me ine Badea bine,

C î-ati eit vorbe multe. Inima luî e la mit#,

—Las’ se fe e nu'mî pas 'a mea o p6rtâ cu sine.
Inima-m! de dor e ars Inima lui îmi gresce,
C bdica-î dus de-a cas, ’a mea luî ânc-î optesce
Se’mî cosesc fîn cu rou, Una de alta doresce,
Frînge-i-s'ar c<5sa ’n dou C’amendou sunt legate
Se vie la alta nou Cu legturi înfocate,
Se'mî cosesc Jiu, costrele, ’una pentru alta bate.
Fac-î c6sa bucele, Acel lan ce le cuprinde
Se vie ’n braele mele! între ele când se ’ntinde
Se'mî cosesc fin cu fldre Cu mare foc le aprinde.

Ca se’mî fie de recdre Ear când s’adunO amendou

La cap i la iidre. Atunce par’ c le plou
pic lumea, câ’î dafi pace. O recorfd de rou.
Eu m’oîu purta i volu face Aa le e gîurmîntul
Dup cum lui Badea-I place, îs legate cu cuvintul
pic lumea ce va ijice, Se le despart pmîntul
Ea n’a putea se ne strice,

L
 * .

*-* et

y>. J
x :

4* «V.
v£ ^
r
NOTE
1
Ce-<il pus feedorul pe frunte.
Româncele de pe malul Dumfrel i o parte din acele de la munte
porii fesuri mici roii pe cap. Cucdnclebtrlnedin generaia trecut
purtau fesuri albe, i pc deasupra fesurilor, testemclurl subiri de
arigrad iiniH>dobite cu bibilurl.
 .

w«fe* 'x v

"«“O
i
o^
»v_ Vr f*<«X
VSK>
s*

*v
7 %
f.

XXXVI

SPUSE MÎNDRO . .

Spune, mîndro, mergi nu mer- Vorba le e tot de noi,

Din dou-unase-î alegi, [gl? i fac sfaturi pe ascuns

Spune, mîndro, vrei nu vrei? Se ne fac-un neagîuns.

!
C colea mo rdgâ trei. Vin, mîndro, mai curând
Aldeî, mîndro, se fugim, C de nu, te las plângend,
Onde-om plutea se trim i me duc peste Muscel
C satul ui s’a mrit Unde n’am dumani de fel,

i nu mal e do trit. C u‘am ce ’mpri cu el.

]
Unde sunt cu trei, cu doi,

Dibi tized by Google

 ; !

V?
V* 9 n 'V aAct«* y
C\ V
V * v._.v
''Sa-.y . ,<

*v
*

XXXVII

BrBlfiNA DE LtC

j
Aoleo! mam Ilen! Dragostele tinerele .

Cat’mi vre o buron 1

Nu se facil din viorele

;
i cu mine ’l fii poman. Ci din buze subirele.
Mergi în câmp de-alcge-un Blstemat se fie locul
Tot do mac i busuioc, [smoc Unde mi s’a aprifis focul
Se’mi stingi inima de foc. De’ml tot plâng acum noro-
|

! Ca fi a<]I o septemân Blstemat se fie c(fsul [cui.

Am v(Jut pe la fontân Când i-am urmrit efi pasul, !

0 puicu de Komân, i l-am autjit ett glasul.

i de-atund dorul me fringe, Cu pasul m’ati retcit,
Sârele din cer mi'l stinge, Cu glasul m’afl ameit
i la gr<5p m6 împinge Linitea mi-am prpdit

. NOTE
1
Aoleo! mama llhi
Cat'mi vre o buruen.
în tote satele sunt babe carele afi specialitatea dea lecui hoinarii
cu buruene culese mal cu srinâ in «Jlioa de Siuziene,dupS Rusalii. Ele
 ! ! : :

X c f

/
C Întrebuinezi cu destul dibcie unele 1 ticuri ce se nnmesc : doftorii
I bbesci ;
dar mal tot-dea-una acele lecurl sunt Întovrite cu des-
cântice. în notele baladei : Cucul i Turturica ani dat dou des-
i cântice, acela de diocMu fi de lele; mal adogim aice trei altele.

Acele de pocitur, de sgettur fi de muctura erpilor

Descntic de mucatul erpilor

Descntic de pocitur Sub o tuf ’n poeni
Este-o fontâni
Piseric dalb
i ’n fontân-o petricic
Cu aripa alb Rece, vineicâ,
Din petr-al crescut
i sub petr-un erpurel
Cu nori te-al btut
Cu dini de oel. [carnea de os
Trei picturi din tine-au ccjut.
Dinilapucde pole, peleade carne.
Una de lapte, una de vin
i pin trup trece un fulger veninos.
i una de venin
Dar curu ese dintre nori
Cel ce-a but laptele s’a sturat,
Fulgeri! strclucitorl,
Cel ce-a but vinul s’a îmbtat
Aaseesdin os, din carne, din pele
Ear cel cu veninul a crpat.
Mucturele rele
Aa se per pocitura din pocit,
De dini de oel
Pâu' iutr'o clip se fie lecuit
Celui erpurel
i se remâe ca pomul înflorit
st
Ce sub petricic
în fontâna mic
Sub tuf selbic.

Cu aceste cuvinte se descânt o cofi nou cu ap ne'uceput, lu

vreme ce vrjitorea tulbur apa cu trei vergul de alun. A [toi se de-
art cofia descântat pe rana roucturel.
i

Descntic de si/ettur Maica Domnului le-au intilnit

Plecat-ail no fete feclore i din carul el de aurast-fel le-au
Pe cale, pe crare. * Unde mergei pe recore [grit
i ’ntr'o mlndrâ vale Voi no fete feclore V
La mijloc de cale —Mergem la biserica cea mare

Digitized by Google
v»V r,
r—
* *
IpK
L

l
Ca trei altare, |
De sub a mele piclore,
Ne-ain luat nframele .i ve ducei colo ’n sat
Se tergem iconcle, l.a Cel bolnav sgetat,
Ne-am luat tergarele Cu ochii se’l mfngâel
Se curim stranelo Ca florile se'l tergei
Ne-am luat mturile De gîunghleturî
Semturm scrile. De sgettori,
—Voi, no fete feclore 1
Ca se reraâc curat luminat,
Luai tote câte o flore Cum Dumnezeu l'a lsat.
 :

XXXVIII

CUCUL
Vine cucul de trei «jile Mi l’a prinde argel
Peste vl, peste movile i cmei subiri l-a tdree
i i loc n’are se se pue, i l’a purta cum îmi place.

Se cânte, focul se’jT spue De-ar fi cucul un vitez,

Pune-s'ar pe-o rmurea El mî-ar trece de necaz
Aprpe de casa mea, Dar e cucul psrea,
Se’ml tot cânte, cânte ’n fa, El cânt pe rmurea

j
i sf-ra i dimine, i slrdr pe unde vrea,
I De-ar fi cucul voinicel Nu-I pas de jalea mea!

v ;

Digitized by Google
 !

"xîiN
'Ki>
y »
£C V.„.j
' /^V -

'«\,
*;<>

XXXIX

ALTUL
UnJe-aud curul cântând |
Ear mal glos pe-o rmurea
i mierlele uerând |
Cânt i o turturea
Xu me tiu om pe pmînt 1

Trist ca inima mea.

fiu (]ic cucului se tac, Cucul i]ice de pornire,
El se sue sus pe crac :
Turturica de jlire
i tot cânt de me sec. ’al meu suflet de peire!

Digifeed by Google
 !

Am iubit un trandafir ; ! C’a fost pufuorul meu.

Dumanii l’afi pus la bir Dar m'oui duce i efi, duce
Nu 1’aQ pus ca pe-un copil Uude-I drumul în rescruce

i l’afl pus ca pe-un Mazil. 1

Trandafirul se’l gsesc

El de fric s’afi resnit i de sînu-inl se’l lipesc,

i s’a dus la halducit. C de sin de s’a lipi

S’a dus, nene, m’a lsat, ,

El mai bine-a înflori

La toi pare bine ’n sat i i-a plti birul efi

i
Numai mie ’ml pare re& i
Versând rofi ’n sînul meii!

Digitized by GoogI
 !

r
V.„,V
*%(
) ’W *r*W
*y
)
S.' >

XLI

MOKMiXTIL

Fost-am pe unde-am Iubit, Frba ’ncet se cltina.

I’e mindrua n’am gsit Srcu, amar de mine
i m’am lsat dupe vînt De-a simi mdrtea c vine
i am dat dc-un Mormîut. A lsa cu glurmînt
j
Vintu ’mpregîtir suspina, Se me ’ngrdpe’ncel mormîut! ;

Digitized by Google
... Qigitized by Google
 ^
V. V r
f
"V y
.**» VNV "
,.j-»?^ * / V«*
1
\
*y
?
i

XLIII

FLORICICA ’X FOI ALBATRI

Floricic ’n foî albastr! Mal frnmos de cât luna

Pcat de dragostea nstr Cu feidra ca crinul

C e lumea rea i h6, i cu ochii ca seninul,

Ambl ’n fa se ne-o scot. Din mân daca m'aî perde
Toi strig i fac gur larg Cine o s te desrnîerde?

Dragostea ca s ne-o sparg, Cine-o se’ml apuce locul

Of! draga mea ’n lume una S-i fericsc norocul ?

DigitizefBy 6'OOgIe
 ! ! ; !

VX, ,4W
*x<* ^ *JB
y

S
* V
't*t

/
TO-

XLIV

AOLICl, DAOLICl

Aolic, daolic Cresce, fâ-te mrir.

Mult ml-e drgulia mic S trim cât avem vî
A lsa-o de-ar mal cresce, Cu i dulc
iubire
Dorul crunt m prtdidesce. S trim cât a vr sfîntul,
Ah! feti, fetir! S ne despar pmîntul

Digitized by Google
#

XLV

FRATELE RlSXE

Aoleo, frate Rsne! i la noi n'aî mal venit,

Ce ne trecî ca un drume Potecele fî privesc,

i nu vil s ne mal ve$I ? Urmele i le jlesc,
Ori ne tii' mori între vil C pe unde tu clcâi
Pe la noi de nu mal vil? Când veneai i când plecai
Ori ce-va te-am amrit Eft mereu le mturam
Într’atît de ne-al urît? i cu flori le presram,
Ce î-am flScut s ne uii, Iar acum de când nu vil

La noi se nu te mal uii ? A crescut tot blrii,

Ce te-a tras s te rsnescî C de când ne-al prsit
i se nu ne mal Iubesc! ? Crrile au învenjit,

Vin, vin’ încal acum, Sufletu-ml s’a amrit,

Te mal abate din drum Faa mi s’a vestejit,

C de când mi te-al rsnit Sdrele s’a înegrit.

 , ! ;

Vi

Scl, sufletele, scdl, C de când nu-î este bine

Scl s vedem ce 1x313, Nu te-a! mai uitat la mine

Ce 1x313 te împresur, Ci te uit, dragul med,
Te dobdr, te onir ii S privesc! cum te plâng eO,
Scdl, un cuvînt îmi spune Cum te bocesc, cum te plâng
Nu tcea, nu m repune, i de jale cum m fring

Digitized by Google
 A ;

PESPÂRTIKE

Unde te duci brbele Val nu mal pot, cad pe

! cale.

i cui m lai sufleela ? M sfiresc amar de jale.

Cum de nu te ’ndurl de mine stai drguul med cel dulce,

i lai s plâng dup tine ? Stl, nu grbi de a te duce

Te întdrce i te uit Stl ori m Ie i pe mine,
Ca B&'ml ve^I jalea cea mult. S fii la un loc cu tine ! j

Digitized by Google
 ; ;

SUNI PETRICICA *N VALE

Fruni verde dc alun, Frumj verde de alun

Sun, sun i resun, Duce-se lelea nebun
Sun petricica ’n vale Blstemând <5rba i pirul
Resturnndu-se pe cale. i cutând’o cu firul

Mindra mea plânge cu jale S’î gsesc trandafirul

Frumj verde de sulfin, Frunz verde de susai,
Plânge mîndra i suspin, Leleo, nu mal <jicc val,

|
C pe deal, pe colnicele Din ochi lacrimi numai stdree
I a perdut sermana lele C ce sbdr nu se 'ntdree,
Dragostele tinerele. Firul rupt nu se mal tdree.
|

Digitized by Google
 ! ; ! ! !

•
î
XLII

O L T U i

Oltule, Olteule Nu e Neîca, plânge LeTca!

SecaI-ar piraele, Dac ml-ar fi fost Neîcua
S cresc dudaele. L'ar fi cunoscut LeTcua
S trec cu picîdrele. Vintule, dute de-I spune
Oltule, re& blstemat C zbavele bune, nu’s
Ce vil aa tulburat, C Leleda-i duce dorul
i te rpeai ca un zmeii i î-a ’nelenit ogorul

De’mî opresc! pe Niul raeti? Vino, Niule, bete.

Schimb’T, schimb’l apele, Ce fac! puica sS te-atepte ?
Slbesce-l vlrtejele, Busuiocul a 'negrit,
Se-î vd petricelele Kozmarinu-a ’ngâlbinit.

Când trecfl fetidrele, Lelea plânge, tot jlesce

Se le speli picîdrele. i ca el se vestejesce

Eaea Neîca, nu e Neîca,

Digitized by Google
 ; !!

X O j-

\
«ft
v.v
V
>

t_

DOlîfA OLTEXfiSC

(A JUMULI’!)

Frumj mr creesc,
verde Tot avutul din bordelu
StaS în drum s me ghîndesc Ml-e pe vatr un coteîu
Ce s’apuc, ce se muncesc, ’un tciune stins de telu

i cenu ’ntr’un uleîu.

|

!
Pnea s' ml agonisesc,
Copilaii se’inî liruesc ? Am âmblat, am alergat
Cum edera pe ghîndurl dus M'am milcuit, m'am rugat
M ullalu spre munte ’n sus De srac i de bogat
i me luaîu spre apus. Nici c’n semm’au bgat!
Când pe munte me urcaîu Am cerut bol într’un cs
Rut ’n gîuru-ini me uîtalu. Ca se’mî ar i efi de-un pas,
M uîtalu în glos spre lunci, Nevoei s nu m las,

Veijulu dmenl, muieri, prunci Dar mil n’a mal remas

Cu plugurile la munci. Atunci m ’ntorselu i e
Elbrzduîa tot mere, i ijiselu în ghîndul meQ :
•t

Numai pluguleul mett < Dare-ar bunul Dumnetjeti

L’a ’nelenit Dumnetje. Se âmble i plugul rtieO

C doi bol ce-î avuselu Din baltag se’ml faceQ plug,

De vremi rele ’I repuselu Pistlele s le ’ngîug,
i de sap reraâselu. Ca se brzduesc ales

Digitized by Google
 ,

r\
y^ Vtj- 3
ft
.4 J
-1v
' r & «3
i
\ *x*
..SC *>
V V *V

LI

ALTA
Mult ml-e dor i mult ml-e Toi volnicii merg pe-a cas
sete i la para focului
S vd frumja codru verde,
’n ZacO de dorul codrului!
S mal strtng vr'o pte cete î Frunz verde de susalu,
Primvar, muma nstr De-ar veni luna lui Malu
Sufl bruma din ferstr S’mî aud ceriul tunând,

i zpada de pe cdst, Se vd norii fulgerând

S vd ear verijiud în cale, Erbulia ’n esurî dând,

S m ear las în cea vale Se mal vd focuri pe afar
Cfi-o pereche de pistle. Copilai cu pelea g61
Frunza ’n codru cât se ine Cal în câmpuri nechezind
Toi volnicii trâesc bine, i volnici pe plalu suind.
Iar frunza dac’l las

Digitized by Google
 LH

1 1 T A

Lumea ’ntrg ocoliiu,

j
Ce-oîu câtiga l-o!u da ie.
Ce cutalu, nu gsiîu. î-oîu aniua do! cerce!

Cutalu ir de mrgele |
Do! cerce! de brebenel,
S-l aduc mîndrue! mele, S trag ochi! la el,

Dar cine cât m

videa i pe sînuî, drept mrgele,
Averile ’! ascundea. Olu lipi buzele mele
Pulculi fa, Mane S’î par c’s rublele.

Ha! cu mine 'n haiducie;

Digitized by Google
 !

vi rJ «X
y

O**y-i
^ :••
* V

m i

ALTA
ta nâptea sânteî-Mril De striga Cralova val
S'aQ vorbit vr’o trei copil epte ani am haîducit,
S’apace ’n codrul de tel Pe ciocoi am îngrozit,

S cerce de’s voinicel. Dar pe când ne luptam noi

Pe unu ’1 chîema Ciocan Au perit doi într’o glol
’av ’n mân-un buzdugan, 'am remas eîi singurel
Pe-al doile Busuioc Ca pe câmp un stejerel.

i inea potera ’n loc. Singurel efl am remas

Ear eu me numlam Mihal Dar de codru nu m las !

i srlam pe epte cal

Digitized by Google
 LUI <"•>

ALTA
Frunzuli rb ngr, E ca tiuca pe uscat,
Taica, maica tot m'ntreb Voinicelul fr cal

Caremune’ml e mal drag? E ca pescele pe mal

Munca cea de haiducie, i ca mrul lâng drum,
Pistdle de Veneie, N’are pace nici de cum,
i cal bun de clrie. Câi trecti îl sburutaescQ
Geaba beâ, geaba mâuânc, i de crengi îl srcesc,
Geaba mijlocul îmi string, Dar volnicul înarmat
Dac n’am arme se ’ncing i pe-un zmefi înclecat
i Drgla
j

I cal bun se mi’l inching. e i frumos

Voinicelul nearmat Ca lucfer luminos.

- - Digitized bv Googl e
 , , ,, ! !

LIV

OLTEANUL

Ast var am vitrat i chiar trupuri de haiduci

Colo ’n muntele cel nalt, Oltule! rîfi blstemat!
Cu luna, pu sdrele N’avuI grij de pcat
i cu cpridrele, Se’nghiI trupuri de volnici
C din nascere ’s muntdn Care-ad halducit pe-aicl ?
Ear din botez sunt oltdn. SecaI-ar isvdrele
Cpridre soridre i tdte pîraele
Sculai în do picîdre, SS’î reme petrele
Rddeî pdla codrului Sd le calce fetele

Se vSd matca Oltului. C tu n'al inut cu noi

Oltule !
pe malul teti i te-aî vîndut la ciocoi
Crdsc-ar drb i dudetl Pe-unde-a trecut luntrea,
Ca se pasc murgul med. Inal-se pulberea
Oltule! câne spurcat, C’al fost red de OltenaI
Ce vil mare tulburat ’al fost bun de poteral.
i cp sânge-amestecat? OltenaI al înghiit
Aduci plghiî i butuci Poteral al recorit ! ^

i cpestre de cal murgi

"
.
'Digitized by Google
 !

'5*V/

MEHEBDÎ’rtîfUL

Frunz verde mag^eran, Se mai strîng din pduri j

Voinicel Mehedinen, Cete mindre de panduri

|

'
Sunt nscut pe fnimjî de fag Ca s'alunge de la noi

Ca se fiu la lume drag. I

i pe Greci i pe ciocoi.
i’s scldat de mic în Olt, Fnincj verde pducel
SS m fac vitez de tot. Cine-a merge dup el ?

i’s frecat cu busuioc Un olman Mehedinel-

Se am <}ile cu noroc. Care scie se chitesc,
Dup ce am mal crescut ltîndurica s’o lovesc,
Din ochi maica m u perdnt,
I
i mai scie de clare
i
C’am fugit de la prini S se lupte ’n fuga mare,
Tot în muni, la Mehedini, i mal scie se înota

Apoi m'am lsat în vale Vîslind Dunerea din c<5te.

Cu trei rîndurl de pistdle Aoleo ! me arde focul

’am agluns un voinicel
I'
Ca s’ml cerc si eQ norocul.
Cu inima de oel. Aoleo ! de refl, de bine
Aoleo! ce foc de dori ip sufletul în mine
1
Veni-va badea Tudor

"Digrttzed by QoogW
t
Digitized by Google
 ! ! ! ;

LVI

C A T A N A

Munte, munte, pPtr sPc De me rîde fetele,

I Las volnicii sP trPc Româna, simian de eii
SP trPc la clobnie, €eî aii fost norocul mefi
SP scape de ctnie. Se me ved eu arma ’n mân I

De cât eatan la rînd In loc sP petrec la stîn

Mal bine ’n codru flmîud, j
)ioa ca sP mulg la o!,

;
De cât Catan ’n irPg Ndptea s6 sun diu cimpoi.
Mal bine ’n codru pribPg. E& voios a ctni
i
De cât la strini eatan La strini de n’a robi,
Mal bine la ol cu pan Efi voios a fi eatan

;
N’ar avea loc i poman Dac' ar fi <5ste roman.
Cine m’a fcut eatan. Dar de cât se fiii la Nemi
Mî-ati dat haine mohorîte Mal bine se mor în treml
Cum îs mie mai urîte, De cât se fiii la husari

i mî-au tiat pletele Mal bine ’n furci de stejari! 1

•

•J

Digitized by Google
 !

LVII

DORUL DE ^R 1

Plânge-m, mam, cu dor j

i de stîna cea cu ol
C l-am fost volnic fecior, |
i de cântic de cimpoi ! !

i de grij l-am purtat j

Mult ml-e dor, mâmuca mea
Ogonil i l'am lucrat. De cea niîndr viorea i

Ear de când m'am ctnit Care me lubîam cu ea

Via mi s’a otrvit. Mult ml-e dorul ne ’mpcat
C tîngesc în ri strine i m ’ndmn la pcat,
Sm
j

i tot plâng gliîndiud la tine. las de ctnie'

j

Mult ml-e dor, mmuc dor i s fug la clobnie

De cel codru frior
*
Ori ce-a fi cu mine, >
fie!

SOTE
1
Dorul de J ir.
Nortalgia! — Vwjî nota 3 din balada Novac i Corbul.

Digitized by Google
 ! ! ;

v/»
qc
X(V'‘

\*'r% <
o f
Ow "
r>'*
z*

«n.
*v
y

*
7»

LVIII

ÎMPERATE, ÎMPERATE!

împcrate, împcrate Nu’s dedai la drumuri grele.

]

Respunde-ml tu cu dreptate împcrate, îraperate

Unde duet catanele ? |
Las-te, nu te mal bate
Ear la foc sîrmanele?
j
De când focul al pornit
Nu le duce aa tare Muli volnici s'aii prpdit,
C se stric la picldre. Fete multe au btrînit,
îs catane tinerele, ’alt nimic n’al isprvit!

Digitized by Google
j
 ! !

>îN
K* ^ O V '
xV*V
c

LIX

CUCUL
Pcrit-aî fi, puiu de cuc! Am âmblat din sate ’n sate

Tu ml-al cântat sfi me duc. Tot cu puca grea în spate.

Mî-aî cântat mie de cale Ea ml-a ros umerile,

i mîndreî de lung jale Sabla oldurile

E m’ara dus din er ’n er Cât de-able me in pe loc
Tot cu inima amar. i n’am parte de noroc

Digilized by Google
 X ;»

.
W
V 'V..

j\* \*rT.
VT'4îw .
r<->

A j/ r
rS
.
A
f
\x
*v
.

IZ

ALTUL
Cânt pulul cucuiul Cucuie, jivin rea!
Pe cdrnele plugului. Nu purta de grija mea;

J
Cânt-o mierl pe telegâ Mlerluc, pasere sur
i de mine se tot lâg Nu’mî tot bnui din gur
Cucul $ice, mierla <jice : C’olu veni cam tulburat
« Nu’î bea banii, mi volnice ’oîu cdea într’un pcat,
C-l e carul fârimat i volu sparge culbuorul
i plugul neferecat i volu rupe pliscuorul.
i pmântul nelucrat !

Digitized by Google
 !

%
\ 4

'M#*
;
X, btesf x /J^vS

r
LXI

ALTUL
Cânt palul cucului Cu hrana ce ’nil a plcea,
Pe crucea molidvulul. ’oîu sbura pe-unde oîu vrea
! * Cucuie, vin’ lâng mine Olu mânca frunte de fag
C m8 gîur s8 te in bine ’oTu cânta lume! de drag.
Cu vin dulce strecurat Olu bea ap din isvor
Cu pane de griâ curat. "S’oTu cânta lumel de dor
— Eil mal bine m’olu inea

Digilized by Google
 ;

A'V-N

h
Vine dorul despre ser I
Donil ride i se duce
Despre ijiurî el vine er, \
Bate-mi-l’ar sfinte cruce
i'ini gresce i me ’ntreb De-ar fi dorul viu<jetor
De ce sunt cu faa slab? i Badea eumpertor,
i EO <}ic dorului cu jale Eli pe dorul vindel'a
Cam iubit fr de cale, l’c Badea cumperal'a
Eu tjic dorului pMflgend
j
Ca sS’mî lie de-agiutor,
C’âm iubit Iar de rind.
j
Se mS apere de dor.
 ;

/T\ * rh
V /*%*i
t/

x Mi v
v^*
2
O O ‘
*v

Lim

FATA ARDELEXt'

!
Cât e era Unguresc, Când ved pCru-I de mtas
Cât e era Komânese, Cumplit dorul mfi apts
Nu c Hore praentenc Când ved faa-î rumior
Ca fetia Ardelenc! Dorul aprig me oniorâ.

i
Ea-î ultu, mldidr, Ear când trece i zi iubete

|
Ca o verde trstidr, Câmpu ’n fa 'I infloresce,

|
i’I frumos, vorbitdre i când ea se prinde ’n gioc,

j
i de suflet lubitdre. Se tot legn in loc

Când ved sîuu’I rotunjlor i ’n feciori arunc foc.

[
MC agîunge foc de dor ;
1

NOTE
1
Mc agiunge foc de dor.

VoiJI nota 2 din balada Blestemul.

Digitized by Google
Digitized by Google
 !!

9^r vaJpw k o*-

LXV

XtXDBÂ LIA

Frunz verde alunic, Inimîdra re m? d6re,

Am avat o mîndr mic i tu nu’ml dai vindecare
’am lsat’o s mal crdse, Ci-mi tot $icî c lumea I ma-
Minte ’n cap s6 dobend&e. i c ’n lume’s fete multe [re

Dar de când o am lsat, mS

AQ crescut,

Val de mine! ce pcat!

s’a mritat.
Carc-ar vrea se
is fac tot ce

Ca s’aline dorul meii.

m asculte

Ml-ar fi,‘ nu ml-ar fi bnat Ah! mmue draga mea!

Daca s’ar fi mritat Nu pricepi tu c^a vrea!
De-aicî al treile sat, EscI btrîn i nu croijl

Dar ea s’a fcut mires Lumea-I larg i nu veijl

De la noi a treia cas. C din sut i din mie

Es afar, o zresc
i
Numai una 'mî place mie.
i de <Jile me sfirsesc. Ceru'I mare, stele’s multe
Intru ’n cas, o aud i mal mari i mal mrunte,
i m'apuc dorul crud. Dar cât sunt de lumindse
Val ! mmue lubitdre Nu’s ca Lia de frumdse

Digitized by Google
 !

C
t 5*

JXr
V > \>,P
-'«
? '
Vt
\v ^ ***
<
A
V -V v v "V V V

LXVI

Iubirile

Dragele iubirile Se aiufl pe la potici.

Ctat ca paserile Trecta priutin, nuse’ntin, |

îu ttate colurile De voinici tineri s’anin,

j

!
i p'in lunci i p’in câmpii Data p’in ap nu se ’nec
i p’in munii cei pustii, De copile se tot leg
Iubirile carc’s mari Trecta pin fdfc, nu se topescu I

j
Stata la drumuri ca tâlhari, Ci mai tare-nc hoesc u
Iubirile care’s mici

Diqilized by Gooole
 !!

s.

A
v=K
V >
*
w.
W /•"M
•

Â
<
i

V
a
\
“>

I:
LXVII

HÂRTUL BATRÎN

Floricic, floricea! Pune-i pale de’l pirlesce.

Când eram pe vremea mea Omul dac ’mbtrînit

Câte trei mîndre avem, F-I secriQ de odihnit.

Cil tustrele me înbm; Val de dînsul ! val de el

,
Una ’n del i una ’n vale, Când e omul tinerel

i Una la mijloc de cale.

|
Lesne 'I vine a ghîndi
Ear de când m’am btrînit Cât pmentul c'a tri,
Fetele m'a prsit i filele omului
Sulu în dl, cine m clnam ? Sunt ca fldrea câmpului. 1

Mrtea care ’ml cere sem. Dimina înfloresce,

Daft în vale, cine ’ml rîde ? Peste <ji se vestejesco

Mrtea care m cuprinde. i spre sr nu mal este
Pomul dac ’mbtrînesce

l I

Digitized by Google
 LXVIII

FRATELE
(cluoIr)

VaT de mine, amar de mine! Se mal uit cele copile.

Fugit-am, mîndro, de tine, Dar ce-olu face ca se scap

:
De trei luni i de trei ijile în nevoe se nu ’ncap?
, S gsesc pace i mile, C drumul ce-am apucat
;
C tu refl m’al fârmo*at MS duce drept la pcat.
Cu trei pale de la pat, Drguli e vd bine
Cu o schi din porti C nu am sS scap de tine.

I i cu fire din cosi. 1

!
Fft-te ’ncalte-o monastire,

M duselu la Monastire, i’ml d gura de cetire.

m las m
|

Puseîu mâna pe psaltire |

i se ’nchin
i citilu câte-va <Jile
j
La ic6nelc-l din sin.

SOTE
’ i cu fire din cosie.

Românul $ice c nu e mal tare legtur de cât acea fcut cu fire

de pr femeesc.

Digitized by Google
 ;

LXIX

OMUL URÎT

Vai de mine! ce m’oîuface? Ca se’mi aflu mormîntul.

Ce iubesc mamei nu'î place. De cât cu urîtu ’n cas
De-ar plcea mamei ca mie Mai bine cu boia ’n 6s.
Duce-m’a Ia cununie, Din lx51 vraciul te scote

i m’a duce ca vîntul Ear din urît nu pote,

Când spulber ptnîntul C untul n’are vad
Ear de-a fi sC me mrit De cât scândura de brad,
j

Cu omul ce’mi e urît Untul n’are sfîrinl

1
Duce-m’a ear ca vîntul De cât cu trei coi de pînz!

NOTE
1
De cât cu trei cojf de piiu.
Pinza cu care se tnvelesce mortul câml se ae$ tn sicrid.

Digitized by Google
 ,r> *
.»»' ^ r A
s,
\*
W »
\ * / w*
V. , J V, v

LXX

NEVASTA
La mama pc când eram i fnrca n’o las din mân,
De lucram, de nn lucram
Mamei drag eram.
|

j
Laft copilul,

i mulg vaca
îl daîî î
tot la porti.
Kar de când m’ani mritat Tac’î gura, mi brbate,
Nici un bine n'am aflat. C, (JeQ, cugetul îmi bate
De cu (jioa mCtur casa, Din strin ae’ml fac un frate
Aprind focul, gtesc masa, Ca se’ml cate de dreptate.
Aduc ap din fontân

NOTE
1
Nevasta.
Un cltor strin <Jice in relaia voiajului seu p’in erile nostre, c
nu cunosce pe lume femei mal harnice ca nevestele Românce i in ;

adevr, daca vom inea sein de tot lucrul ce’l fcu ele, afar de lu-
crul pmântului, vom împrti lesne opinia cltorului strin.
Nevasta românc ine casa, c rece copii, face de mâncat birbatu-
I Iul i il dace la câmp în orî-cc deprtare s’ar gsi, mulge vaca. tn-
I grijosce de grdin, de vite, de paseri, etc., csopînzatrebuitore pen-
tru îmbrcmintea fcmilieî, strînge cânipa, o topesce, o bate, o pre-

Digitized by Google
r face’ în cii, o toree, o ese; apoi pinza o ghilesee, etc. i în vremea >

ji asta, ca mal face i boerescul, secer, presce cu

alture. Copilaul e ascuns sub o tuf de brusture,
copilul el
la recore,
(le

i plânge;
î j

^
j

;
marna lui alerg de'l hrnesce, apoi iar se apue de lucru in clmi>
|
sub aria sorclul. '
i

i cu tote aceste nevestefc Românce sunt vesele,glumee i tot-

de-ona gata la ori ce treb. Soiul lor este frumos, îns frumuseile
lor se perd «Je timpuriu din eansa lucrului gre al pmântului!

I
•

i
i

V. J
tl

Digilized by Google
 !! !

LXXI .

NEVASTA BOLNAVI

Plugurile intr 'n sat, Dar când fu pe adunat

J

Nevestele zaofi în pat. Bula ’n trupu-mî a intrat

j

M6 duseîu la mine-a cas, ; îs bolnav i mal mdrt.

,
La nevasta’ml cea frurads j
Cânipa cade de cdpt.
Ca s prind un sratat, le tu c<5sa de-o cosesce.

Ra ’mî ijice «De esc! brbat

: De bdl me mintuesce, 1

i al suflet cu durere ,
i Ie grebla de-o adun,
Ad’ml o cup .de miere |
i de bl me resbun. » i

i ’mî ad-o cup de vin Vin cu riilere l-am adus,

Durerea s ml-o alin La câuip m’am duse .

: le i cea sit diu culu Dar nimic n’am agîutat

I
i farin din budutu C nevasta m’a lsat
•
Si ’ml f Iute-o turt lat ’a luat, luat cu ea

Se nu ’ncap pe lopat, Sermana inima mea!

Ah! drgu brbatul meu, Asta-I lumea, ard’o focul
S6 fad cum l-olu «Jice e. Când chitesc! s6 cerci norocul
-

Cânipa mî-am semnat Nici c ’n lume ’I afli locul

Digitized by Google
 ! !

LXXII

I
poIxa haIduc£scX

Murgule, cm rotat, 1

i de hoi s mîntu&c
Maî scdte-m ’n del o dat âra lui Ardelenâsca
S’ml fac ochiorii rt Asta nu-T âr de câni
S m uit la lumea tdt. i e âr de Români,
Yehi-ar timpul, s' vie Nu-I pment de Ungureni
Ca Românul iar s ’nvie i’I de nol pmânteni
 Lxxin

1
ALTA '

Ar^-t^focnl rchit i s’apuc în codrul marc

I
Ce esct negru i pirlit, Pe când mugurul resare.
i nu escî ânc ’nfrunzit,
|
Mugurul a resrit,
Ca s’mî fac curea la flint Mie timpul rnl-a venit
j

Din eoja ta nedubit ; în codru de haîducit!

Semî o spînzur la spinare

Digitized by Coogle
 ! !

Mîndr mmuc am avut, i

Iar de drept ce era

Frumos copil a fcut, Sdrele se noura.

M’a ’nfat cu floride munte De-atuncî, vere-am pribegit
Ca s’agîung vitez de frunte, i m’am dat la halducit.
Gura toi s rat-o asculte, C ’ml e sufletul amar
Mîndrele se ml-o srute, Si 'mi e traiul în zadar!

pi-le, maic, se se strîng Val de mine i do mine

Ca oiele la strung, N u mal scii ce’I rti ce'î bine.
Mie-acum c
mî-a venit De când mama m’a fcut
Mî-a venit timp de Iubit. Tot p’in codri am etjut
Striga ’n capul satului i lumea u’am mai vtjut
Pe fata frtatului De cât numai surele,

Mîndra vine alergând, De cât cpridrele.

EQ !1 <jic cu glasul blând :
i
Cpridr a codrului
« Copili, Li, fa Du-m ’n valea Oltului
Mal dat-al gur cuiva ? » Dor olu mal zri o dat
Ea prinse a se gluva : Pe erpdîca cea de fat
< S ine bat anaftema Care amar m'a înelat
De-am mal dat gur cuiva i în codri m’a bgat
Afar de dumnta ! »

V.

Digitized by Google
 wx
-;-X<¥
c

V vrw * rv
Â
/v'"’ «Jf
*,<'*
*^
*
î4

LXXV

X I T A

— Efi, vere, te-a întreba Apoi singur îmi fac parte,

Dac nu te-al supra, Aleg stva ’n gîumtate

Cu ce hran te hrnesc! i m duc, vere ’ntr’o duc
De nici vara nu mnncescl l)e se pare c’s.nelue
[
Nicî erna nu mbltesc! ? Drept la tîrg, la Brancove
|
— Nu scii, vere, spune-H-oîu L’nde’s caii mal cu pre.
Ori o palm trage-î-oTu. lepele care’s cu mînzl

! Când e var, primvar Facfi ciucî sute de florinzl,

lefi cu mine merimJMr Iar de soln Moldovenesc

i m suîu pe plalu la munte
1

Cu galbiul se cântresc.

j
Unde’s oile ma! multe. Apoi, vere, âuc plec
J
Merg la stîne, le petrec La Ania de petrec

i de acolo âncâ plec Vl bun ’ndestulat

GIos, pe valea Oltului Cât mî-e punga nesecat,
La stva Ungurului. i petrec într’o ’ntinsre

S m rog Duneijeu la Tot la umbr, la reedre,

S fac pe ghîudul mefi, Cu trupul pe fnmdl czute

S dee plde cu src Cu gura la cep de bute,
Ce îndemn la culcare De-aud vinul ghîlgâind
S adorm stevariî i mîndruele .alergând
S fur armasaril.
le Ca s le srut pe rind.

Digitized by Google
—~ . A
 : !

r V \f,j
<-
r"\

LXXV1

HAIDUCUL RNIT

Pe cel il el îndelungat « Dute, mam.1, cu norocul

*
Sue-se-un car ferecat i me las-aicl cu focul,
Cu’n haiduc de el legat. C de-acum nici mama pdte
Iar aprdpea carului |
Se m scape de la morte
E mama haiducului. I Cât am fost efi neatins

Mama -plânge i iar plânge Multe curse am învins,

terge rauele de sânge !

Muli scul am secerat

i tot (Jice la cel hol Ca sC'mî fac p’ment curat,
« Rbgu-raC, plângând, de voi I
Dar acum ml-a venit rîndul
Ducei caru ’ncetior SC mC duc i e ea ghîndul
Câ’I rnit bietul fecior ! » SC m duc din acest loc
Boii mersu ’î legna ;
Unde-I robota de foc ! »

Iar volnicul suspina :

Digitized by Google
 !

xx i ^
X V' >
c

6 t.<f J
S>® -<.

v.v
v rw J* <>£

.V

$
i

LXXVII

VOINICII BlCOYl!

Sus, la crîma Surorii Hal s coborîm în tr

*

Bou volnicii Bucovil. Pân' la mîndra primvar, r

Iat c vine clare Ca s ’mbleitn la secar

3

Udrea cpitanul marc i ca s tlm la fagi,

i le ijice : « Dragii mei Fagi subiri de hadaragl.

Hol s ne ’niprim în trei Ear cum a ’nvenji pe-afar
i în patru, i în cinci, Om ei la codru iar
Apoi s ’ncSIm opincT. In eapetul lanului
Iarna grea ne npdesce în calea armenulul. »

|
Frunza ’n codru se rresce,

Digitized by Google
 lxxvih

VRBIUA
i !

Vrbiu de pe (lei Fngurdnul cel urît?

Sbor! degrab în Arde1 ! Dc-or ti vil sfi m rped
i te ’utorce de îmi spune intr’o fug ca se'î ved.
Ori vesti rele, ori vesti bune. De-or timori gC mi-î resbun ,

Dote, vejî dac mal sînt Cfl-o mciuc de alun

Frai de-aî mei pe acest p- Ce’I bun de descântat
Sad dac t-a omorît [mînt i morii de reâbunat.

Digitized by Google
 r &
«•x,
O
nJT' (
J 'v.

LXXIX

FLORE A SCHlOPAX

A perifc Florea chiopau Plângci'l i voî opt boi

De-o mân de Unguren Cci ârabl streini eu voi.

Dar pân’ a nu fi perit Pe de-asupra de ora

Unguri muli el a stirpit A sburat uu porumba
Cântai pserelo ’n pom Urmrit de ali doî, trei
De jalea bietului om. Ce tot plâng ca val de el,

Plânge-1, nevast remas, C sunt c&inicl copilai

C’al inut frumds cas. Copilai de-al lui remal '.

Digitized by Google
 !;

LXXX

LELEA VITfczi
'

Frumjâ verde plmid .

1

Scdt-mi'l la foc de sdre;

Plin-I era de omid, Ciue are bard mic
De omid Ungursc Fac-Î buza subiric,
i de gbîrgr Sssc! Când s’a rpe<]i pin glote
Mi copii, copii Români, SS dee srut de mrte.
De avei suflet, de avei mâni Efi u'am flint, u’am secure
Hai cu Lelea la plivit Nici am gliWg din pdure
!
La plivit, la curit ; Dar câi dini eu am în gur
!
Cine are flint grea îs fcui pe muctur
Puc pte gloni in ea ;
Câte degete am la mâni
Cine are topor mare îs tot lturi de pgâni

Digitized by Google
Digitized by Google
 !

,T\ » y
/A*
'W ;r

Românii sunt forte amatori de gloc i afi deosebite danurl carac-

teristice,precum (lanul de brtd sad mocnhca, corabieasca,
:

ungurhca, rusisca, allenrsca. iitura silii ea la ua cortului

(Acesta mat cu semâ îl gîdc iganii) i in sfirit (lanul cluilor
i hora.
Hora este cea mal vechie i cea raal naional din tbte. Ea-1 sim-
bolul Unircl, a dârei de mân. într'o singur familie, i se reproduce
în ijilele ilustre întocmai ca acele coruri ce se vdit spate pe mar-
mora capitelor antice.
Hore se nnmescd i ariile ce împreunezi danul, precum i versu-
rile ce sunt improvisate in vremea flecului. Caracterul lor e vesel,
#
glume i mal adesea Iubitor. Ele sunt cântate de lutarii ce sta
în mijlociii horei, sau chiar de dnuitori cund sunt transportai de
plcere, Unele sui|t, scurte de patru, ese sa opt versuri, i esprim
saS vre o isbucnire a inimel, sau vre o cugetare glume, precum de
pild :

Cât e omul de btrin

Tot ar mânca mr din sin

sad

Sub potcova cismel mele

cde dracul ’o muiere
m
i ‘nvfl a face rele.
Horele de la numrul I pun la numrul XXIII utit din Moldova.
Acele de la numrul XXIII pân la numrul XXXVII sunt din
Valahia.
Acele de la numrul XXXVII pân la numrul L sunt din Tran-
silvania.

Digitized by Google
 !! !!!

I L £ >' A
I

!
« Hal ll£n la podn —Cumn’a merge ’n poeni
I16n, Ilen! Bdi, bdi
Se spm o burun Dar nu pot dupe vroinâ
Ilen, Ilen! Bdi, bdi
Buruna macului C brbatul refl me teme,
I14n, Iln! XicI de-un pas el nu’mî d
Ca s’o dm brbatului vreme
Ildn, Il^n Mal stî. st! pân' s'a culca
SS tot d<5rm, d<5rm dus, ! Si cocoul a cânta,
Fân’ ce sdrele a fi sus i De la sînu-I c'oîu scpa
i s6 dorm somnoros Buruena c’om spa
Pân’ ce sdrele a fi glos. i ’l vom pune’o 'n locul meii
îln, Iln Ca s& ddrm somnul greu
Bdi, bdi

Digitized by Google
 ; ! . !

Merge Tia la fântân Nu da foc inimilor.

Tia, mîndra Tia! D pace volnicilor

,
Cu cofia într’o mân C tu 1 da peste-un pcat
Tia, mîndra Tia. Cu margkîolul cel din sat
1

i tot merge ea cântând Tia rîde i nu crede,

Floricele culegând, Dar margblolul s8 repede
Floricele lepdând ’o urmeaz, cât colea. .

Când volnicii le-or culege Val de dânsa, val de ea!

De el dorul sS se lege. Tio, Tio, nu mal plâuge r

Când or da se le mir<53e El in brae mi te stringe

SS le intre doru ’n 6se Cu tot dorul satului,
Tio, Tio copilit Cu focul brbatului 1

Cu sin alb de porumbi,

HOTE
Cu marghfolul cel din sat.

Marghîol însemnezi un tinîr, inghimpat i vântor do inimi fe-

meetl. Se <Jico de o person ce e miudri de sine c se marghio'
I
lesce.
I

V J
II

Digitized by Google
 : !

M08 BXTBiN
*

Na pcatul! ce vâijulu |
Nici esc! copil mititel
1
Pe colnic, lâng VasluTu ? Ca se mi te glocl cu el.

Fat mare, mo btrîn — Tu n’aî minte, fata mea!

Cerând feti! mer din sîn! Ochii vCd, inima vrea.
« Fugi la nalba, ghluj btrîn I Copilu ’l copilros,
N u ’» da nici un mer din sîn. El arunc merul glos

Chiar de gdba i l’a da Si

•
nici scie*al desmlerda
C nu al cu ce ’l muca, Nici cu el a se gluca

NOTE
1
Pe colnic, lâng Vnsluîu

Ac&ti liorfi sc cânt i in Valaliia, ins ca inccpe ast-fel peste

Milcov
Aoleu ! ce mal vii^alu
Colo’n de), la Clmnln ?

Digitized by Googlc
 ;

IV

FRUN^i VERDE DE ALUXi

Frtuuj verde de alun i le-aduce ’n gura el

De cât c'un tat ’o mum De-o srui pe când le bel.

Mal bine cfl-o mîndrbun. Ear de vede c l e bine,

Ea de vede c’l e refl Te strîngc ’n brae la sine

’î face locuri merefl De’î rîde inima ’n tine!

Digiti.zed by Googlel
 «Frumj verde de piperi, — i la mine n’al gbîndit?
•

: Haidei puicii ’n deal la perl De pcat nu te-al ferit ?

S5 te ’ntreb ce-al fcut ieri ? — De cât sfiut c'uu miel

— Am dat ap la neferî; Mal bine c'uu voinicel.
Am dat ap de splat, Volnicul are noroc
Buze dulci de srutat. i cu densul treci p’îu foc!»

Digitized by Google
 ! ; !

\
'XN* * "Mi D ^ «&
y
? > v^/ VlJ
J * V

vi

FRUSDl VERDE DE ClPUTE

« Frunz verde de cpune, Dumnezeu s’o ie bine

pi mteî s te cunune, De ’I lua’o sluidr
C de mine escî lsat Dec Dumnezeii s m<5r
Cu foc mare blestemat Sfi’î mnnc din colividr; 1

t
— Îns6r-te dumndta De ’î lua una frumds
S8 vd pe cine ’I lua? Dumnezeu s’o fac grds
De ’! lua una ca mine, Se nu’l p6t intra în cas

SOTE
1
Si ’i mnân ? din colividr.

în mitologia Romanilor sufletele ce aviâ a trece In lumea umbre-

lor, trebuia siîmpace mal antei pe cânele Cerber, dându’l o turti
d« gria fâcnti cu miere. Coliva morilor se face aseminea cu gria i
cu miere, i dar este de presupus c ea represinti la Românii de
astzi turta lui Cerber.

v ;

Digitized by Googlej
 vu

UNGURiNU
Cngurdn cu sumau scurt, Ca s’o aperi de strigoi. 1

Moghlor, Moghîorlan! Fugi departe peste ddl,

Nu gedea ’n Moldova mult Peste del peste Ardt l; 5

Moghlor, Moghîorlan ! C de când eti pe la noi

i te du în dra ta | S’aO scumpit brînza (}e ol,

De’l mnânc slnina, ;

i de când tu te-aî ivit

i’l f cas pe gunolu j

T<5te oile-aQ stîrpit.

’o frec cu usluroîu

NOTE
’
Ca s’o apcr de strigoi.

Yefl nota de la balada : Monastirea Argeului.

Digitized by Google
 !

Frumj verde de bujor, Pufu, pufu, pufu, etc.

Am avut un pufuor. De a prindo pufuorul
Pufu, putu, pulu, pufu, pufu, Pe loc f-a frînge piciorul,
pufu, Pufu, pufu, pufu etc.

Vin ’n cuc sS te putu. i î-a face euîb în sîn,

Pufuorul a «burat S6 nu ’mî maî fie hain.
i cu lcrimî m’au lsat. Pufu, pufu, pufu, pufu, pufu,
Pufu, pufu ctc. pufu,

I
Cum a face ca s ’l prind Vin’ la sînu-mî se te pufu
Inimîdra se 1 aprind ?
I

Digitized by Googl^
 1

y
w-'t ,
$
4“V

BlNDUNICi

liiuduuea cu alb crest Vie ’n pbrt s ’mi griasc ; I

Nu mal bate la fer&tr Nu trimet pe altul

C nu's fat i’s nevast. C altul âmple satul.

Când eram la mama fat Vie singur furiat

Ori ce vrem fâc6m îndat, i ’l datt dulce srutat,
Ear dac m’am mritat i ’i dail guri tcut,
Brbelul m’a mustrat. S6 facem dragoste mut.
Cu! e voia bS îubsc

Digitized by Google
 !!

Ileuuo de la Ptr :
i'I presare ’n aternut
\
Cu percica retezat, S se scle surd i mut.
d mân o vergu
|

Ce aî fermecat lumea tt, j

i’I ’n

Vin’ s te srut odat, S se apere de mil.

S m farmec! i pe mine
I

! Sermanul brbatul prost 1

1

Ca s m Iubesc cu tine. Bun odor la cas-a fost

De l-e brbatul urît '

Ori ce vede el nu crede,

lâ jer’n de la mormint Ori ce crede el nu vede
j

Digitized by Google
 ! ; !

V -X>. u
.Vr*
**-&-**, cy /v '4&C
i
S~*
o -l

% V

XI

HOBA IGÂXfiSt'I

A rde-m8 i frige- ni?, De mfi'I bate cu gardul

Pe-un crbune pune-mf Tot m'olu Iubi cu altul

De mei pune pe-un crbune Aa ’ml cere sufletul,

Ibovnicul nu î-olu spune. Aa ’ml este âmbletul.
De md pune ’ntr’o frigare Via ’n var înfloresce
vin n’are!
Ibovnicul Iar în tdmn cum rodece,
De mei bate cu o vergu Vine graur de-o clupesce.
Peste ochi i peste {i E de Ieriam înflorit
Tot m'olu duce la porti Sînu’mî ânc n’afl rodit
S6 daft altuia guri. i îl arde-un foc cumplit.

NOTE
‘ Uora ignisc.
Vestitul poet rus, Puschin, a tradus acest hor din Roinanescc
ia introdus'o in poemul sJfi intitulat iganii.

Digitized by Google
 rrK/
7 *v

î"

XII

B A R B U

i Ce câi, Brbiile, la no! ? I Pot61e-I dorinele

Nu sunt fete pe la voi? '
i nu ’î perde minile.
— Basunt,da'scam mititele — Mî-olu semna numele
Nu mo pot Iubi cu ele. Fin tte crrile
La voi sunt mal nltildre, S resac flori de dor
1

i de chip mai bllore, Cu miros'ptrumjetor.

Mi le-ah fcut Dumnezeii S le prtc fetele

Tocmai de pe
!

placul meii! Fetele, nevestele

— Barbule de la Munteni , Se le mergi vestele ! »

De-al venit la Moldoveni,

. Digitized by Googlc
 xm

BABA l FATA

Sub rchit rmural Pe sub lunca înverzit

de-o bab suprat Trece-o fat înflorit
i ’mpregîur <?rba ’I uscat !
i de fluturi urmrit.
Ce-a fost verde a vestejit, Ce-a fostveted înver^esce,
Ce-a fost dulce a amrit, Ce ’I amar se îndulcesce,
Ce-a fost vesel s'a mâhnit ! Ce 'I mâhnit se ’nveselesce.
I
I'
 ;

leliele
Drag ’mî e lelia 'nalt i da gur subiric
|
i la mers cam legnat. Câte fete cu mrgele
Drag ml-e lelia ’n gloc Tdte’s drguele mele.
Când se legn cu foc, Câte fete cu bondi
Unde’l pune. piciorul P6rt miere pe guri.
Se aprinde mohorul. Câte fete resrite
Unde-arnnc-un ochior Tdte’ml par flori înflorite.

Arde sufletul de dor! Cum a face, cum a drege

Drag 'ml e lelia mic C pe tdte le-a culege,
i de trup cam gingic, Se’ml fac traiul i se mor
C se sue pe opinc Legnat.pe sinul lor!
 BABA l MONtfllTL

I
Fost-aî, leleo, când a! fost — Avuî badeo, ocliiî dîrjl
’uî remas
|

un' lucru prost. ’acumetî cu trupu’n cârjî.

'
Fost-aî, badeo, om volnic
|

— Fost-aî, leleo, cu lipicî }

’aT remas om de nimic, ’aî remas cu fugi dc-aiel.

j

— Avuî, leleo, floricele — Fost-aî, badeo, om vioîu

j
j

,
’acura aî sbîrcell la pele ’aîagîunscbîarunstrigoîu.
» j

Digitized by Google
 XVI

FCCJÎ în colo

Fugi în colo, vinii ’nc6ce ; Vrei o fldre, nu-î dau flore,

eiji binior, nu'mî da pace. Na’i guri ’ndulciWre.

Las-n]!mâna,nu’mîofrîuge Vreî ce vrei, e vreu nu vrei
le-me’n brae de mestrînge. i-i dau tot sufletul meu! I

Digitized by Google
 XVII

fi.Okea din pîrlaz

Leleo roi la obraz Mîndr eti i sprîncenat

Lelio, lelio fa, Par la cam mflat.
buze
Floricic din Pîrlaz Eti nalb
ca fldrea cea de
Lelio, lelio fa, Par împletii c6 la alb
:
Ce folos c eti frunnîs Strîngeî, leleo buzele

j
i la cap cfipînta. C le pic muc de.
Eti drag flcilor Strîngeî lipitorele
Ca bulia ginilor. C se vfid fasolde.

'

.Digitized by Google
N
wjK
«?»
v~ *
V aA
%<*r
'^
v j
/V*V (jXÎ*

xvn

BUSUIOCUL

j
« BusuWce, BusuWce C me [iurt, lelea vin.

N’ai mal cresce nici te-aî cd- —Tu esc! vid daresunt mort, I

—Dar de
t

i
‘

ce se nu me coc [ce! de-abîe ’n lume me i>ort.

C m port —
I

|
fetele ’n gîoc. ilergl în hor, salt ’n gîoc |

— Trandafire u'aî mal ti i

S’aî parte de busuioc,
Nici îu cale-al înflori! i Vin’ la hor ici în ir
—Dar
1

de ce se nu unu ti S’aî parte de trandafir.

Digitized by Google
 . »

, XIX

EAN Si l LELEO . .

* Ean sul ,
lolco 'n cel mr — Vin’ bdiii înapoi,
!

dulce Mal vin’ dragii pe la noî,

Se vt\lî Badea cum se duce !
Chica peptiuai-oiu
Cu chica uepeptinat ,
Naframa splai-oîu
Cu naframa nesplaii, Faeîa srutai-oîu.
Cu facla nesrutat

-JQigilizfic) by Google
 ; ;

XX

FEMEEA TEMUTÂ

j
«Fruwjâ verde de agude, Cu doa pistele pline,

Strig la puica, nu m’aude Când de când se dee'n mine.

i de-aude ea s’ascunde, Unu ’n miue, unu ’u tine
Ea s’ascunde, nn’ml respunde. Se dee ’u noi ameudol
— Ha te-aiul, bdit-aud în noi, sracii de noi!
Dar u’am gurai respund,
se C’aa ne-aft slujit norocul

C-î dumanul lâng mine Se ’mprim amendol focul.

Digitized by Google
 !;

XXI

SULTANA
Frunz verde cardama Lelie cu alunei
Sultnico, fa. Nu cita la doi, la trei

j
Ori tu mi-al fcut ceva i cat la ochii nici-
Sultnico, fu, C’s albatri ca sl-aî tel.

'

Po nu te mal pot uita? Hal, leli, la prisa'c

Când me uit la casa ta Timpul dulce se ue trec
Mi se rupe inima. |
Se mâncm miere de rol,

Aluuica-l de la ghit Se ne Iubim amendol

|
M’afi aprins, m’au oniorît. Se bem ap dintr’un loc
Aluuica-’l de pe brae i s ne Iubim cu foc

m sc6
|

As din vleaf.
 ! :

tf
va,' *\. Vba/ Y V*/ r >"t 5*

V* ^ .
* V£
i
| !

XXII

LELIA UE LA MPNTEXl

Lelie de Ia munteni . Ce sufletul l-oîu da

i Lelio, leli fa, Tu eti mândr la privit
Vin colea la Moldoveni* Eu volnic, bun de Iubit.
Lelio, leli fa, Per dracul dintre noi.
Se ne prindem soiori Se fim una amendol
Se ’nflorini ca doi bujori. Tot un trup ’un sufleel
1 Hal în hor de ’î gîuca I
Ca un deget ’un inel

V J

Digitized by Google
-
 ; ! ; ; !

v
V*
X
%V
• r x^«-J-i*r
ff-X <? c w’J#* i *% i
m*»
r i."

» vcr f
v„.v
\
a a"
4
t

XXIII

SEPTE FETE

Pe mine ce m'a mâncat ? A aselea e VoTca

epte fote diritr’nn sat A eptelea Ilinca.

’o nevast cu brbat Totc-au fost mîndrele mele,

Ear nevasta dracului i cât m’am Iubit cu ele

M8 spuse brbatului Le-am i inele

dat salbe
Me fcu rîs satului Bar cea puic de nevast
i fetele m’au lsat. Da cu spuz pe ferâstrâ
C I6te s’afi mritat Ba cu spuz s me ar<J
La inim m’au secat Când trecem ca se mc va<J.
Una-I Via, una-î Mua Ce-a fost verde* s'a uscat,

A treilea e Brndua Ce-d ’nflorit s’a scuturat,

A patrulea '1 Anghelua. Ce-arn Iubit eti n’am uitat

A cincelea ’I Catinca

Digitized by Google
 ;

W ‘X,

W V'V,-*'

XXIV

STlHCUA
'

La bordelu cu crucea nalt, Beâ vin, punga ’l clieltuesee

|
La Stncua sprîncenat i, (Jeu, c nu se cesce.
Gldc liora încheiat, Cine vine ’n patru bol
Curge lumea fermecat. Se ’ntdrn numai cu doi
Vinu ’î bun ocaoa marc Cine vine de clare,
Beu Toîniei pe secare, Pleac c» aoa ’n spinare.

Nu se ’ndur ca sS se duc, Ear pe gîos ori cine vine

Ndptea Ia dînsa ’! apuc. îi bea tot de lâng sine

Cine trece, se opresce, i se duce gol cu bine.

;
Cât o vede nebunesc e,

Digitized by GoogU
« Mandr dintre bli — Hemâi tu cu banii teî.

Cu dragostea ’n patru pri Eu cu prietinii mei.

Na de la mine doi zloi Hanii tiu se-1 clieltuesc

i nu to Iubi cu toi. Par pe hani nu mc îulwsc.»
 ;

^o
tf”

mp x »tw -M_ «y
A v .
s
V ,
V’Jf>
V' *
J y
f
*

XXVI

1) O !m CA
Ast<Jî bur, mâine bur, Se plac altor i mie.
Leli, leli, Se pue la ghît mrgele,
l,a Domnica ’n bttur, ;
i la degete inele.
helit, leli. Paftalue i cordele

Ou s crest de-o resur Numa ’n Hori i fluturele

S’o puc la legtur ’apol se s’arunce ’n gloc

Se se priininesc ’n ie ;
Ca un trandafir de foc.
I i ’n rochi lilichie

Digitized by Google
 !! !

XXVII

NEVASTA CARE lUBESCE

Nevasta care îubesce Sare, psurile ’ndes.

Spal ndptea i cârpesce Plângu copiii, eî uu'î pas

i rjioa se priminesce Nici de cas nici de mas.
Of, of. of, i hop, hop, hop, Of, of, of i liop, hop, hop,
Of ce foc i ce potop Of ce foc i ce potop
La hor dac se prinde Iar brbatul eî sracul,
Inima eî se aprinde, Car la m<5r cu sacul,

i danul mereu ’ntinde. Pe-amendoî lua-î-ar dracul!

Of, of, of, i hop, hop, hop, Of, of, of i hop, hop, hop,
|

Of ce foc i ce potop j
Of ce foc i ce potop
 ! ! ; ;

vn, w^r’w
<f
\
»»• *,*k.A..*
y-v V v
V+ ^ -U
Z
?

V* -;<*
f
o «v »'

xxvpi

OMULE, BOULE

Afi nu vpijî unde tuf duc i cu puca la venat.

Omule, boule ? Puca ’n do mî-o frînseî

Cu'n condur i cu’n papuc i nimic nu adusei.
Omule, boule. l-am dat cofa se te duc!
Cu papucul tîriind La pu, ap se’rnî aduci.

Cu condurul tropind. Cijuî, cola mi-o sprsel

C de când m'am mritat Nici ddgclc n'aduseî.
i te-am luat de brbat, Te-am mânat apoi pe loc
Nu te-a! mat trezit din prost Cu hîrhul se’rnl aduci foc
i de necaz mî-al tot fost. Hirbul mi Tal bucit,
Te-am mânat se ari la plug Sprînccnile î-aî pîrlit.

Cu ceî patru boî la gîug. Te mânaîu senii tal un lemn

Plugu ’inî lsaî la nevoi Pân când se ceru un siemn
i ’ml perduî sermanil boî Toporul l’a! npustit,
Apoi ânc te-am mânat Sub lemne ai adormit

Digitized by Google
 !

cT
yc *
.V <"* 4 ~-v «V
^ (

«V

AOLEO! CE FUSE ASTA !

Aoleo ! ce fuse asta ? Când îmi âinblft. 'n bttur,

Lupii ml-au mâncat nevasta, Chiar Rusalii par' c'o fur...
1

(.'and suiam amendol costa. i când d câte o gur

Trecuta balta, Vaca fuge,
. Lua iu alta. Boul muge.
Aoleo ! ce btîbsa Ho, balato ! na bolastr!
Ânibl tot nbdîds; Stai c nu e b61a vdstr.
! Nici cu asta nu fac cas. i e chiar nevasta mlstr.
Nici cu dînsa Mt-e perechîo
l
Nu fac strinsa. Nu ve-I streche!

Digilized by Google
1
 ! !

r'
< ?
\'A
''»’ iv, r /'‘Vi.*»'.\

r
|
^•»'s 4£
V, V ;

XXX

NEVASTA HARXIl'X

Eca mindra de pe vale! Pân un copil se sug

I
Cu rochia iu paftale Se asvîrle ca vîrlug
Cum me 'ntîmpin iu cale. i rînesce tot în fug.
•
Of, of, of i aoleu, Of, of, of i aoleil,

Arde sulleelul mefi !

Arde sulleelul meu!
Ea alergii ’n fuga mare îutr’o clip ea frmînt,
i
Secer orz de prâmjare, >Se roesce, se ’nferbint

j
i ’l usuc ’ntr'o cldare. i de bucurie cânt.
! Of, of, of i aoleu Of, of, of i aoleu.
i
Arde sufletelul
5
meti ! Arde sufletelul meu
I

V J

•. — <&t§tttzed by Googli
 A
v. x
Jp*
C
v T 7}
\
l v
r £t
/*S?
‘ v
y

XXXI

NEVASTA BÂTDTl

Aolefi ! me-me dure spata, C m’a btut cu to-toporul

C m’a btut eu lopa-pata Sufleelul cât colea.
Sufleelul cât colea. Aolefi ! me-me dure oldul
Aolefi! m-me dure ghîtul C’a dat în mine cu-cu boldul
C m’a btut refl untul Sufleelul cât colea.
Sufleelul cât colea. Aolefi ! me-me dâre cotul
Aolefi ! me-mfi dâre mâna C’a dat cu lemnul ue-netotul
C m’a btut cu pr-prjina. Sufleelul cât colea.
Sufleelul cât colea, [rul Aolefi ! me-me dâre capul
Aolefi! ml-a-mî-a frîut picîo- C m’a lovit cu pro-proapul.

Digiiized by Gopgte
 ! !

V,

&î
s«v
*
%^* O x
X »V
*o w pr >*
'u,* - * V
V
7
>

XXXII

RESBUXAREA XEVXSTEl

Ici e erîn cu glod Dar de cât Mu detepta

Hop odat, sus. Olu gîuca ’oîu tot cânta.

Ici e brbatul nerod Dormi tu, brbelul mefi

Hop odat, sus. Erte-mi-te-ar Dumnezeii
Ici o tocmai unde gîoc Dormi, dormire-aî somnul
Ca se me alin de foc. lung
Ici d6rme cu mâni la pept C multe-am tras i ’mî a-
’o se gîoc se mi'l detept. gîung

Digilized by Google
 I

\
-'Vj.. ,r *•*?*
<’ * V vJ £> '‘
* \s

XXVIII

DE CÂT RUDA SI VECINUL

I
De cât ruda i vcfinul C’î spune do. trei glume
lelito, leli, Cum ii e mal drag pe lume
i
Mult mal bine eu streinul, i ’î aeij-o pernioar
Lelio, leli Pe prisp serile-afar.
|
Ruda e te necjesce De cât un brbat urât
i vecinul te vorbesce. Mal bine-un strein Iubit.
Tar streinul te agîul Cât edl cu el împreun

i face dragoste mut. Nu te 'roluri de vorb bun.

I)e cât un tat ’o mum Fie ndptea cât de mare,
Se te certe pcntr-0 glum C tot mic i se pare.

Mal bine c’un brbel Trece ’n grab ca o neluc,

Dac ’I blând i tinerel, )ioa ’n brae-I te apuc !

Diqitized by Goole
 !! :

r
XXXIV

DORI I,E ODORri-F.

CStre mine te gîural. ’acela ’mî e frate .bun,

Dorule, odovule Nu ’mî vine se me resbun.

C pe nimeni nu mal al, Poi se'ml fii de-acum cuni-
Dorule, odorule C de mine esc! lsat [uat,
rM’al fcut de le cre<julu, Cu foc mare blestemat
Dar cu altul te vfijuTu i de mine ’n veci uitat!

24

Djgitized by Google
 !

XXXV

ESTE BINE, NT l! BINE

Est» bine, nu e bine

1

Nu tii, sorcf, rre o bab

i Se Iubesc! de lâng tine, Ca s’aleg vie o erb,
C te vede orT i cine S'o pun la foc ca se frb ?
|
i te face de ruine; Ea*Irespunde Mergi lainr :
••

I
Ci se Iubesc! mal departe ; La fina de sacar.
Ducele nu suut dearte. j
El se duce ,
ea se sc61,
OrT i când doru ’! abate, ;
Se gâtcsce ’mbrac 61.
Te repeijl ca la un frate. Apoi masa aeij, c
Barbatu-I cu buntate Cu neicua osptej,

|
Te -’ntreb de sntate ;
i din gur tot urtj :

Ear nevasta, de lubesce, ,

« Dee Dumnezeu o piue,
Se preface c bolesce, :
Grunele s se m6e
Geme, zace, se bocesce '

S nu pt-a mcina
i brbatu ’î amgesce. ,
Nici a cas-a se ’nturna

I
El alrg ’o întrb :

Digilized by Google
 ! !

w^V WVv^« X »' .v A

s >
*v
\
)k

XXXVI

AOLIl'i, 1>0I)0, FA

« Aolic, Dodo, fa Hal, mîndro, s ne suim

Au tu ral-al fcut ceva S8 mergem, se hrgiin,
De nu te mal pot uita ? Numai arandol s fim.
— Ba, nu i- a m fcut nimic Efl si hrgesc din d<Sl,

Dar ml-e vorba cu lipic Ctre vale ’n glos, spre mal

De supun pe-orî ce volnic. i tu, mîndro, ctre del.

— Hal, mîndro, pe del in sus Facl ’u fad sB privim,

C’a fcut fuselul fus Ochi cu ochi se ue ’ntilnim,

i nici haragi nu ’I am pus. » Unul spre-altul s venim

Digitized by Google
 !

XXXVII

dis-aC
s
badea

pis-a, badea, c’a veni — Taci, lelie, c'ara ven it

Luna când a resri. ! I)e cmn luna s'a ivit.

j
Es afar, luna ’l su3 i te-astepfc pe dupe cas .

Bade-a venit i s’a dus ! Sub rchita cea pletds.

|
Es afar, luna ’î glos, — De-a venit, bine-aî venit,

Badea nici c s’a întors! Trandafirul meQ iubit!

j
Unde eti, Bdi
frate, j
C cu tine me mai ieu
De me lai pe ateptate ? De 'mi alin necazul greQ
 !

XXXVIII

AEDfi’L FOCUL DE BÂRIUT

Artjfi'l focul de brbat ! N'al inchis oedlele

j
A venit as^r beat I Nici al închis vitele
!
i de mine s’a legat. ’un buhai s’a deslegat,

EQÎ-am<jis: Videte-a mut! Tdte vitele ml-a spart,

|
C nu eti om priceput.
j
'afi venit lupii în sat
Cum te-arl, cum lenevescl, i pe tote le-aO mâncat
I De nimic nu ’ngrijescl.

Dlgitized by Google
 J-S

XXXIX

LELIICO, ORARA MEA

•
Leliico, drapa mea, i mi’l scote pe ferest.

Guri de floricea! I Când oîu veni se te-astept

Când a veni Sâmbta Ufemtas-oîu trage ’ncet,

Leg de codia ta Tu pe-afar c ’l.ei /

Un fir galbin de mtas ’amendoî ne-om drâgosti.

Goo
 !

rv
,y>
XiV

y *
:V jS T r
\,A
* / 4 -'

y.v V
<

XL

tNSURA-M’A 1

insura-m'a însura, C de capr

Nu tiu sdcra ce’mî a da? Lesne crap,
Coarea cu fusele, i de oae
Costreul cu miele ? Se despoae
însura-m’a însura, i de ap
Nu ti fat-a lua ?
ce Îî sare ’n cap!
Se fie de om bogat, A lua o de Brgîi,
Refl ml-e tem de-un pcat Mit tem c’a fi lucru refl.

Ea mî-a cere lumea Wt Oîu lua o sermncu

Fr’ a se gliîndi la plat, Care pdrt opincu
i mî-a cere pieî de zmeu :
i cme cu alti,
Se ’ncale piciorul seQ, |
i pe olduri o catrinâ.

SOTE
1
Insura-m’af însura .

tnsurtorele pentru Români sunt un prilej de mari veselii , cci

nunile inu mal multe ijile i banchctnrile nu contenesc. Obiceiu-
rile sunt pite cu rijruro-sitate de la moi stremol in asemine cere- !

Digitized by Google
 PE SUB PdLE DE PlDURE

Pe sub pole de pdure Venit-a plde cu vent

Merg il copilele la mure. De le-a ipat la pâmeut.
Nevestele la alune EO am fost bet milos
i rîdu ca nite nebune. M'am lsat cu ele gTos’
i Efi m'am dus se talu nuele i
Si
*
le-am mâncat murele
i pin hucift am dat de ele. i le-am mucat gurele.
r
^v,

Digitized by Google
 !

* rv . •
'a.
v
VA
Ji!
tt
i k
v_. r *n
'
''W' «V
i \
?

$
XLIII

PENTRU MtN'DRA CARE’Ml PLACE

j
Pentru mîndracare'ml place Eu m’a face vent de var
Nici prinii n'au ce'rnl face, ’a veni la tine-'ndat
Nici gludeîe satului, Se te ved cum eti culcat?
Nici chiar Domnii sfatului. Cu faeia ctre prete,
Domnii edd i sftuesc, Cu gura ar<Jend de sete ?
Eli cu mîndra mS.Tubesc, Facla vîntura-î-o-a
i cu dragoste ’l optesc : Gura srntal-o-a
* De î-ai face pat afar

. Digitized by Google
 ! !

r\
, x ,r>

.V^rNf.
£*<
«y
i

o-w'
?
\

XLIV

TBECfîr VALEA

Treculu valea ’o punti j

Dar fuiorul cum s'a tors ?

La fata de dscli :
j
Coborind pe scar glos,
«Drag raîndr, mîndruliâ |
Cu trei ou de glin
Nu tii ese, uu tii cos i cu sacul de farin.
I Dar te tii c eti frums. Oricum fie, aa fie,
|
Podu ’l es pinza grds Eti frums i’ml placi mie
! Fuiorul gMc pin cas.

Digitized by Google
 ! ;

« Bade Trandafir frumos EQ l-am dat buzele mele

*
Vnit-aî se te-ari duios Cerut-al o viorea,
Dar te-aî artat ghimpos l-am adus inima mea.
i din minte nu m’aî scos. —Dac vrei dragosfce-aprins
— Val! leli din cel sat! Ad’mi gura neatins.
Ce-al cerut i nu i -am dat? i o inim fecWr
Cerut-al faguri de miere. Ca apa de la isvdr.

Digitized by Googl
V
W'î v ,

-v-<
•

v -„ *
* 1
'^ Js
7

XLVI

M.U BlniTX per sucit

Mai bdi, pr sucit!

j
în furci nalte de nuele
etji la. noi daca’I venit. De-aeupra csuei mele.
De cât s vd c te duci Vîntul se te recorsc.
Mai bine te-a videa ’n furci,
|
Ochii mei se te privsc.

Digitized by Google
 ^
j. }
<
r f*y
’

j*

y?*-*
'\
\,,p
S7 ft
( ^.V
J 4?
* v

PORONCITl-Ml-A MÎNI1RA

Poroncitu-mT-a mîmlra Câ’î frumds ca i luna.

Se 1116 «Inc jian’ la dînsa. Copiliii de boerl
Duce-iu’olu ca un nebun Cat colo ’n fund, pe cer,
Pe-o frnmji de alun. Veijl cel nour, veijl cel del ?

Trec în vale, mor de sete, i Viu’ cu lîadea la Ardei.

M ’ntilnesc cu do fete, Fata ’ml tjiee : Eti nebun
Amendo ’n berte nofi, Merg! pc : o frumj de alun
Sruta-le-a pe-ameudo, C te-astept dre cine
Ear pe una tot de-auna i ride ’n brae strine.

Digilized by Google
 !

r?
Vfe
*-
r*-
*
y
V ' >V
W ‘W
rm
.» •»

v * 4-

> ,

XLVIII

TRANDAFIR CU I»OA FLORI

Trandafir cu do fiori. ;
Alta merge la fântân
Mama I cu do nurori, Cu cmea sâcri 'n mân
Una T ruja macului 'o întinde 'n ap-o dat :

Una ’î ruja dracului, mam, c’I splat

Na’l-o,

j
Una ’I pune lutdre j
’o aea pe-o uuea.
Ca se’I fie-opritbre. Cânii hîrie la ea

Digittzedby Google
 ! ! !

1
II»
«£
•* Xv'f^ v v. v .J
Xk '1

V
j4 \
*

j.

Xl.IX

PASERE «ALBIN

Pasere galbin ’n cioc I

Glasul teu cu amrîre
Re& ml -a! cântat de noroc, Ml-a cântat de desprire.
De î-ar pica ciocul teii Se mc duc în cale grea,
Precum ml-at cântat de refi! Departe de puica mea
Tra, la, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la la, la,

Nu vidtSî inima mea Cci nu sunt un vântorii!

Cât de ferbinte lubla, S8 pîndesc când aî se sborî,

Dar acuma-I sloîu de "lila, !

i s’l dau ei! ie plat
i Rece i fr de via, Cu un fulger de sget
;
Tra, la, la, la, la, la, la, ! Tra, la, la, Ia, la, la, la

XXgitized by Google
 ! .

* rK
X r 1 •

' S AV f.
V\*r* ‘r iT*>
O
-',
,

'£ <*

BEYAS PllCi . .

«Reva puic, reva drag, Do labe de galin .

Nu'l par lucru de ag. Cu sniintina din fbntân.

Reva do la împratul — Gat-te, nevast bine ,

C'î vine-a cas brbatul. îlt c drguul vine.

— Anjei focul de reva, — Las’ se vie. Domnul tie!
'

i *11 cenu vide-l-a Calea trandafiri se’I Iii*.

— Gat-te, nevast, bine E cmea l-am splat,

C brbatul et’l vine. Cu sulcin-o am frecat,

— Las’ se vie, dracul tie 1 i pe flori î-o am uscat.

Calea mrcini se! fie. ’nc î-am gtit de cin

E cmea l-ani splat, Un.puiu tîner de galin,
Cu urzici 1-0 ani frecat ’o ulcic de vin plin. .

i pe spini l-o am uscat. C’I sunt drag, ’orî ce-olu 1

’unc l-am gtit de cin El îmi (li ce c ii place !

[lan

_Din iti7Rd hy Goog le

Digitized by Google
Digitized by Google
 ; ;. . ,
.

r\
*. .Ayr

M A G 1) U
BALAD)

Vine Magdul de pe vale Dumanii calea-I p îndese,

I i ’ntîlnesce-o fat 'u cale : în calea lut se ivesc,

’
< Magdule din Resucenl ’
Cat la dolsprece bol

Ce catt la 110I la StrinibenI ? i ’I aleg doi câte doi.

,
Ce câi, Magdule, la noi ?
j
Magdul c se încrunta
Ori nu’s l'ete pe la voi ? Voluicesce se lupta,
— Ba sunt ele dar
|

îs mici Ear dumanii '1

nvlîa
Nu sunt anc de volnici, i de mdrte mi’l ruia ! .

’am venit se cerc pe-aicl La casa cu trestidr

De-olu gsi gua mal mare Zace un volnic se nidr.
S’ml fie de insurare. Nu tifl /.ace ori se face

— Ba, sunt fete mricele C guria nu’I mal tace.

Câte Hori i câte stele Nici la umbr nici la sdre

Dar nici una nu-I ca mine. . El odihn nu mal are

— Te aleg dar cu pe tine, Ci se lmte iji i ndpte
Amenduol se trim bine» i vars sudori de morte ! .

Vine Magdul de la plug Cânt buha într’o cnice,

Cu dolsprece bol la jug. Pe Magdu la grdg ’l duce

J
 !

>v
b 'V,
T K >0*
'
r& ;
y*** \
^ V,* >

îr
v_.J
*v
f- Pardeplânscinerai’l plânge? « Oh!drgue Magdule
i ’n brae cine mii strînge? Semna-i-a numele
Plânge mama cât a; p(5te Pin tdte poenile
i surorile lui tdte. Se resae florile.

Ear logodnica-! când plânge Cam fat le-a culege

Vars lacrime de sânge, De ea dorul se se lege.

i de doru-î i de.jale Care-or vrea ca se le p«5rte

S8 despic frumja ’n vale : La pment se cad mdrte!»

Digilized by Cooglc
 FRATELE RlSLE
. (doInÂ)

vcrdi! pSuure, Mult amar am înghiit!

I

i
Ollello! Hale râule. C mama când m’a fcut
Ce nu \ ii se ne mal ve*JÎ
i'
A tund bine î-a prut,
Cil de râmi tc-iil rsleit Far când naa m'a scldat
1
l-o la iml n’uî mal venit I Atunci refl m’a blstemat,
Se veijl e.t eti de jlitî C eu plânsul uu ’ncetam
I
Cum te plânge maica ta Si din somn o deteptam.
i

I
Cum te plânge nevasta, Mama ’n brae me lua,

Cum le jilâne surorile i la sin 1116 legna,

I
De cu tjiort ca Morile.
j
i eu lapte m’adpa,
De plâns oeliit li sc stric, j
Dar cumplit ine blsteraa
Fnnuja ’n cedru se despic. Se fiu in lume de chin,

1
De dor marc ncsfîrsit
* |
Se tresc ea un strin
Faa lor s’a vestejit i de via sc n'am parte
J
Ca fnnuja stejarului
r
i de ea se lift departe.
Dc-atinsul brumarului. Ghîndul el s’aîi împlinit

— Alei ! Surori ce-am avut i de voi m’am reslit

Cât din ochi cu v'am pordut Cu sufletul amrit!»
Multe rcle-am ptimit -
I .

L , )
 !
I

J
v
.

^ *v
1
Dc'câwt naa m'a scldat
Atunci rfii m’a blstemnl

Cânii sc scalda copilul du pe nascere, obiceiul este de a se pune In

scldtdre zaliar, griil safi orz, vin i sentin sau flore de bujor, dac
copilul e de parte brbtesci, i atunci naa îl tnenesce so'l fie vie ta

dulce ca zaliarul i mnu ca griul; si; aginngi a fi mfndru ca un

bujor, i precum vinul se intrescc cu cât se inverliTesce, asemine fi-

nul se tot cresc in putere, cu cât a iuainta in rîrstâ.

Daci ins copilul e de parte l'emeesc naa ii pune in scldtdre za-
liar, o [ran de pun sari de porumb, i (ol de trandafir, tnenindu'I
s{ aib tralu dulce i Îmbelugat, i s? agiung udr la mers ca
pana, i frumoi la chip ca Horea trandafirului.

J "
,

Digitized by Google
 ! "!

S; *
*
O t'

UI

5ANI.NASI
(CÂNTICE DK I.KGJlN)

Nani -nani copila Fetele s te ’ndrgsc,

Dragul mamei feclora Flori iu calea ta s crsc!
C mama te-a legna
i mama te-a cuta
Ca pe-o flore drgla .um
Ca pe-un ângerel îu fa. Nani-nani, copiliii
Draga mamei gaTofi
Nani-nani cu mama C mama te-a legna
C mama te-a descânta i pe faîa te-a spla
Se te faci un vitez mare Cu ap de la isvre
Ca Domnul tefan cel mare. Ca s fii rupt din sore.
Se fii verde la resboî,
Se scapi era de nevoi Nani-nani, drguli,
Cresce-aT ca o garoli.

j
Nani-nani, pulul meu, S fii nalt, trestir,
Fericite-ar Dumnetjefi Alb ca o lcrimidr,
Se fii dclie i frumos Blând ca o turturea
Ca un sre luminos. i frums ca o stea
1 •
!

V J
v X C 7) r& *
*
*/'
^ '* A 'm**'» ,r *£'î
<
i* V, V

tn Italia mamele obiclnuesc ca i Româncele a legna copil lor

\

cu un solu <le nani-nani. Ele cântu umiâtbrea strof : i

Pornii, dormi, m l mio seno. •

1
 ! ,

ty
r&<
{y
r
<y,-v
'A
V' » v.„y * V
f
t
!
4

IV

L A D 0-L A D O
(CÂNTIC DE NCNTj

Frunij verde ]crimT6r, Lado, lado, nu mal plânge ,

Lado, lado, sorkh'! Mijlocelul nu’l mal friuge !

i
Dute ’n haine de inires C a cas tel întoree
La brbatul teii a cas. Când pe strat inul s'a tdrce, 1

Las mam, las tat i la malc-ta te-I duce, 1

C de-acum eti mritat,

|

j
Chiar atunci i nici atuuce
; Las frai, las surori, Când bondariu-a face miere,

: Las grdina cu flori i

Când a face plopul pere

C tu singur -al se fii ,

i rchit viinele
i

0 grdiu de copil. ;
Se'î alini pofta cu ele

N O T F.

Acest cântic se cânta mirosi! când pk'«> ca «le la pasa prinilor

ca sc sc duc la casa mirelui.

V. J
. •

Digitized by Google
 ! !

**
. -i 'V*

UNCROPUL
(CÂNTIC DK A IHJ yi DUI*£ CCNUWE)

Vine cîoful de la balt i srim in hop i ’u trop

I

Cu pltica ’mbirat, C e ijioa de uncrop.

Cu suducul in poliod
1

Vaî ! sermanul de strigolu

!
i carasul în nevod. Cîoful zace pe gunolu.

I Ce caî, clofule, la noi? Nime nu cat la el ,

j
Ce-al venit ca un strigoi ? C ’î strin i singurel.
Du-te, du-te la pdure PreotCsa mal milds
cas
1

Se nu perl de vr’o secure, Ia pe clof, îl duce ’n

Du-te, du-te ’n mrcine i ’1 pune pe col de vatr,

SC nu paî vre o ruiue. Ear cânii la dinsul latr.

C la noi sunt cununii, Popa vine muios,

i la ffciî sunt veselii. De pe vatr mi’l d glos
Noigîucm i tropim, Preotesa mal duWs
Pmentul se’l netezim, Poftesce pe clof la mas.
Bem, cântm, i veselim Popa ’î dus, clofu ’î în cas,
i din gur cluuim, Cîofu ’n sîn la preotCs

Digitized by Google
 j

fr
^V **.•>
’

* V
NOTE
x /

j
'"Acest cântic bizar se cântii, a do tji dup cununie, la masa cea
'
mare, unde ac obiclimesce a se bea vin fert cu mîere. l<i acea masa. (

( lie-carc din ospeT este dator a cânta un cântic care-1 va plcea, când j
ti vine rtndul se bee partea de vin fert. Alte multe datint ist au lo-

cui lor iu ijioa uncropului, Ins nu putem a le espuue aice.

Digitized by Google
 VI

CÂNTICUL ORBULUI
CdMnI)

Fruncj verde mrcine, Nu trc cu nepsare

|
Val s'amar ! amar de mine C luinea-I amgitdre
i
Nu §tiu tjioa când se face, j
Ca o tlore trectore,

|
C’n mormînt lumina’mî za- Ca o ap curgWre.
Prsit, estaOîn drum, [ce! Omeni bunî, ine tînguil
Nu ved lumea nieî de cum; Omeni buni! rae miluii
Nu vd lume, nu ved s<5re, Cci cu-atit ve folosii.

Nu ved mîndre flure. i Lumea. asta-I o prere

încotro dau se inC’ntore, De avere, de putere
Ochii mei deplâns se storc; Ear cuviutul orbului
: încotro me învîrtesc, Sue ’n naltul cerului. ,

i întuneric tot gsesc |

i niga srmanului
Cine trece pe crare St la drepta Domnului.
 : !
!

V «S,,
-
rt
s V > r»?

VII

P L V O C Ii

lCOLQIDX)

Aho, alio, copii argai. -în lungi;

Stai puin i nu mânai i ’n curmezi
Lâng lioî v’altural S’a apucat într’o gioî
i curentul ml-ascultal Cu’n plug cu doîsprece bol
S'a sculat mal an Boi bouerel,
Bdica TroTau 1
în cod cudalbei
'a înclicat în frunte intael
Pe-un cal învat, Mânai, copil, hei, hei

Cu nume de Graur
Cu aoa de aur, Ilioa t/d a lucrat,

Cu frifi de mtas Brazd ndgr-a resturnat,

Cât via de grds. i piu brazde â semnat

|
Si
*
'n scri el s’a redicat, Grî mrunt i grîO de var, j

Peste câmpuri s'a uitat Dee Domnul s rsar

i Ca s'aleg-un loc curat Mânai, mi, bl, bl!
De arat i semuat.
i curând s'a apucat i cât lucrul a sfirit
Câmpul neted de arat Eatu, mri s’a stîrnit
j

Digitized by Google
 ! ! !!

X
v.
2
* *
V‘
J
A
«s. f

£Un vint mare pa* pmânt La Teghina-a apucat,

*i ploi multe dup vînt, i oel a cumprat R

Pmântul de-a recorit Ca se fac- scerî mal,

j
'
i scmîna-a încolit. Pentru scertorî tari, v

I Mânai copil, liî, lil! i se fac scerî mici

Pentru copilai volnici,
|
La luna, la septemâna, ’altele mal mrunele
Îî âmplca cu ap mâna,
2
Cu mSnmcbl de floricele

i se duse ca se vad Pentni fete tinerele

Del-a dat Dumnezeu rtid. i neveste ochiele.
i de-I griul resrit. Mânai, mi, hî, bl
i de-I spicul aurit.

Era ’n spic ca vrabia. ’a strîns fine

Era ’n paîu ca trestia i vecine

Mânai, mi, hî, hî! i toi finii

i vecinii
Troian Iute 3’a întors i vr’o trei babe btrîne.
i din grajd pe loc a scos Care ti li rîndul la pânc,

Un alt cal mal nsdrvau i pe câmp l-a dus,

Cum îl place lui Troian i pe toi î-a pus,
Negru ca corbul La lucrul pmântului,
Iute ca focul în recdrea vîntulul.
De nu’l prinde locul. Mânai copil, hî, hî
Cu potcdve de argint,

Ce sunt spornici la fugit Ei cu stînga apuca

Mânai, copil, bl, bi i cu drâpta scera,
i pin Iau înainta,
El voios a ’nclecat, De prea c înota.
 ! ;

, Alii ’n urma lor lega, i la m6r le pleca

*
\
J

I SnopurI nalte aduna, Mânai, copil, hî, bl! |j

i cli mîndre redica

(
Ce la sdre se usca. Ear hoîi cea de mur |j

Mânai, mi; liî, hai! Când viju atîte carre

încrcate cu povar,
Apoi carele ’ncrcaj Puse câda pe spinare
i pe tdte le cra i plec în fuga mare
i nalt dura,
djireijî La cea lunc de scpare.
tn capul pmentgluî Lunca mare,
în steria vîntulul. Frun<J n’are
Apoi aria 'l fcea Lunca mic
i din grajdiu mal aducea Frunija-I pic.
)ece epe Ear morarlul, meter bun
Tot sirepe. Zfia m<5ra pin ctun,
i de par c le- lega, i ’î lua cojoc mios
i pe tote le mâna i mi'l îmbrcâ pe dos.

Împregîurul parului i ’l lu clocanu ’n brîil,

De-asupra falarnlul i mal lu i un friO.
Mânai, mi, hî, hî! Apoi Iute alerga
M(5ra cu friQ-o lega
Epele mereu fugea. ’o apuca de clcâlu
Funia 9e tot strîngea De-o punea p cptâlu
Ile par Iute aglungea i 'I da cu clocanu ’n ele
i griul se triera, De-o aecja pe msele.
i i flecî vîntnra,
îl Mânai, mi, hî, hî
j
Dimerlia scutura, ! J

Harabale îucrca El o lua de lptoc

..
1«
_J

Digitized by Google
 ! ! ! ;

v\\
. v > ,r-r
v*.»-

J
'
*•
;ri

X '*W
vv L
r^\

t‘
r- *y~
grJ

4
<S’o da car în rad, la loc. mnicl alin*.
Sufleca ea

' i
t r,-
turna deasupra ’n co ’arta braele dalbe.
:
(irîu mrunel de col ro i cernla. mri cernîa,
' fir iul s’aeija pe vatr Ninsorea se asternla.

,
i din co cdea sub petr. Pe sus tobele batea
De sub piHr în covat Negurile gîos cdea. *
Curgea fin curat Mânai, mi, bl, bl!
Mânai, copil, bl, bl
Apoimama plâmâdîa
.Troian mult se bucura ’o lsa pân dospla
leeiuial morii da. Apoi colaci învîrtla.

Pe morarii! îl druia, Pe lopat mii culca

|
Apoi clare sula i ’n cuptor îl arunca!
i voios se înturua Apoi ear cu lopata
Cu flecil ce mâna. Rumeni îl scotea i gata.
F.ar boii se opintla Atunci ea ’mprlavr’o cinci
i roile scîrîla La flecil cel volnici.
Mânai, mi. bl, bl i ’mprîa trei coleol
La copiii mititel

Eat mîndra glupânes, Ear mtndrulul brbat

Dochiana cea frumds ÎI dedea un srutat
C'amjla tocmai din cas Mânai, mi, hl. bl!
Chiotul flecilor
Scîriitul carelor; Cum a dat Dumnezeii, an.
i 'n cmar c mergea Holde mîndre lui Troian,

i din cui îi alegea I

Ast-fel se dea i la voi,

Sit mare i cam dus Ca s’avem parte i noi.

Tot cu pinza de jntas. |

S6 v6 fie casa, cas

Digitized by Goo
 !! ! .

’îsJ*
v\ •* V
o J
vi*-. £'
;
r «x
y

y • mi
tSe ve fie masa, mas Vruite, indrilite,
£
Tot cu mesele întinse i cu fereti steeluite.
i cu feele aprinse, Noi avem bordee mici
Tot cu casele grijite, Hune de plugari voinici,
;

Cu buni dspet locuite. Veltucite i lipite

i la anul se trii, i cu stnli acoperite.

Se ve gsim înflorii Dar câte pae ’s la noi

Ca merit
m Atît bani fie la voi
Ca perii De urat am mai ura
în mijlocul verii. Dar ne ’î c vom însera
Mânai, mi, bi, bl i avem a trece ’n cale
O dumbrav rea din vale,
De urat, am mai ur«i Unde suntii fete nebune
Dar ne 'i c
vom însera Ce asvîrl cu alune
Pe la curtea dumnevdstr i se leg de feciori

Departe de casa ndstr, Ca albinele de flori,

Dumnevdstr avei parte i le ’ncurc crrile

De curi nalte, luminate, Tot cu dismicrdrile ! .

NOTE
* I

Cea nmî însemnat calenda ia Romani era calenda anului noii ,

>

i se druiad cu presenturi, i când era obiceiul a

cntl se felicitau
sc cânta pe la case. Do acolo se trage colinda mistrii, adic urarea
de anul nod. i de creciun. Colindtorii mergO pe la case se opresed
sub fereti i tncepd a $ice urarea numit pluguorul , impreunân-
du-l cuvintele cn sunet de clopoel, sad dp fere de plug. sad de un
instrument ce'i (lied boii i care consist într'o sit de pele petrecut
 vcr
Q “hS
i'j.
./

Y"i, /
r
rJ
f*<
)»;<>
«y
’t v^„> ‘ «
7
f ca un fir gros de pr de cal. Tragerea firului pin pclea sitei produce
pn rget surd ca de boii deprtat. ij

1
Bdica Troian. \

!}
Troian in loc de Tralân. Valul Iul Traîan ce trece rile române
I este numit Troianul. Asemiue i ruinele podului de pe Punere lâng ,

Turnul Severinnlul se numesc? i>odul Iul Troian. .

1
îi âmplea cu ap mâna.
In ori ce întreprindere tac. fie un drum, fie o speculaie, fie o cs-
torie, fie un resbolu, Uomâuiî gsescdc bun augur dac le esc ina-
" y „•
a . •
ina te cine-va cu un vas plin de
1* a .

ap* 1. T»y J!..y

sau de vin. El <Ji<u atuuce cu
..a

mulemirc : jlfi-n egit cil plin. in plin arini mirg. I)e aceea ne-
J

greit Troian ii ample mâna cu ap rând are a se apuca de cules

|

holdele.
Asemuie când esc Cralu-no pe cer. Românii ii fnchin cofie pline ;

cu ap safl cu vin i dup ce 'I adresez rugipintcle lor vars cofi-

ele peste cap.

a
Pe ms tobele lea
Negurile gios cdea.
Aceste do versuri compun una din cimiliturile obicinuite la e-
ztori.
Când flecil i fetele se adnuu noptea la clci sau la estori, îi
petrecu timpul cu tot solul degloce; unii spun poveti, alii pro-
pun frintnrl de limb sa cimilituri carele nasc hohote de rosunij
casa. Eat câte-va din aceste frase, numite frînturl de limb, i rare
trebue <Jise Iute i de multe ori.

1 Hirb frtnt.

Hrib fript.

2 Capra calc, ’n petr,

Petr crap ’n |iatru

Crape capul capri ’n patru.

Cum crap petra ’n patru.

3 Venir asor ospeil la noi

Legar caii do come, de code, de cuele podului, etc.

Digitized by Google
. -V. ^
 : ,

,/r 'W"
V M3 ^ *'
*V
Eatâ i câtc-va
1 Do mergfl, doi stau
imitri
cilirnitarî
:

Isdreîe i luna
^
Doi dumnie i au \ focul i apa
27 Po oca vale nourati
Vine o fiar ’ncornorat, -

De meteri streini lucrat, corabia

Suflet nare, suflet dnce.
De pment nu se atinge.

3 Bo e, mir nu e 1 ,

ce^ a
Paturi sunttl, plcint nul. j

4 Limb dulce saB amar

scrisorea
tiresee la resrit i sande la apu:

5 Am do petre nestimate,
încotro le-arnnn'i, acolo se ducfi.f

ti Dai de petr nu se stric,

1 I,
v jftwrl
Dai iu ap se despica. I

Cimilic mititic
\schintria
Nici de vod nu'f e fric.

*
8 Pe cea gura de vale 1 ,
... w v
. . ly I mort al ilun pe naele
Vine-o matahala mare. ! * .

1 ‘" ' u ' *" c

Cu 5 capete, 4 suflete i 100 degete.]'
l

9 ' >stea anoî

j», o Ctrl
Jntr un virf ue paTu. I

ctc. ete. etc. ete. ete. •

j

Ciocurile copiilor români suntB forte diverse ; el esc mimesefi : de-a

j

mijurca, de-a brazdifa, dc-a puia-gaia. de-a bontonul de-a halea- j

maica, de-a sita cumtrei, de-a boul, de-a balanea, de-a dracul,
j

de-a baba-orba ,
de-a (encua, de-a inel uf-incirtecuf. EI se mai i

gloc i în dupl, în {arc, cu mingea saB cu zmeii.

I by Google
 .

A«*
tex
3
.4*
r x »v ’Ht Pr
•i* '
Hi\>.
j-

V.., J V„.V
\ ,5

* V
\
.
î
i

VIII /

FLORILE DALBE

Sculai, sculai" boerl mari Sculai, sculai boerl mari,

Florile dalbe, Florile dalbe,
Sculai voi. Români plugari. Sculai voi. Români plugari,
Florile dalbe Florile dalbe.
! C ve vin colindtori C pe cur s'a artat
Florile dalbe Florile dalbe

Xdptea pe la cânUStorî
1
Un lucefer de ’mperat,
Florile dalbe Florile dalbe.

i v'aducfi un Dumnezeii Stea comat strelucit

Florile dalbe Florile dalbe
•

S v mîptue de
i

re u, Pentru fericiri menit.

Florile dalbe. Florile dalbe

Un Dumnezeii noO-nscut Fat lumea c ’nfloresce,

Florile dalbe Florile dalbe

|
Cu flori de crin invscut Pmântul c ’ntineresce,
• Florile dalbe. Florile dalbe. •

Dumnezeii adevrat Cânt pin lunc turturele,

Florile dalbe Florile dalbe
S<5re ’n ratjc luminat, La terestr rindunele
Florile dalbe. Florile dalbe.

--- ;
 tS

'Qa'* jr

p’un porumb frumos, \

£ leit El ve ijiee se trii *

Florile dalbe, Florile dalbe

De spre apus a venit. intru niull ani fericii
Florile dalbe Florile dalbe

Flore dalb a adus i ca pomii se ’nlloril

Florile dalbe. Florile dalbe
i la cpteîu s’aii pus i ca el se ’mbtriniî
Florile dalbe. Florile dalbe.

X O T E

ColinJa Florile dalbe, se cânt in aglunul Crciunului, pc sub fc-

restrile caselor, «le ctre flocl i bci cc port o iconi represen-

tnd nascerea Iul Hristos. Tot atuncc el ârabl i cn steoa . o t>to
H
mare de hârtie poleit i luminat pc dinuntru.
1
Noptea pe la cuttori.
UouMnil împart «jioa i noptea in urmtorul chip :

V 1 O A

Ke nri rea. (sdre resarc).

1‘rntj inrul, când e sorelc de trei salil.

l’rmjitl câml st sorelc In cruce, la aniia^i.

Kindia când c timp de toc i apusul.

Ear noptea se împarte in amurgul, in a treia xtrtj, pc la culcate.

J.a cuttori când cânt cocoi! in mie$ dc nopte.

La ijinccatc.
In ijiorî. când se ingân «Jioa cu nopte, sa se rai^escc dc «,li.
 ,! , ,

OW
b-'V'M r

4 %
(T

'

• ,
1 l
IX

•
HORA L'NIREl

Hal se dm mân cu mân |

Amândoi suntem d'o mam,
Cel cu inim român D’o fptur i d’o sam,
.Se ’nvertim hora friei Ca doi bratjl într'o tulpin
|

|
Pe pmântul României Ca doi ochi într’o lumin.

! Erba rea din holde per! Amândoi avem un nume

i Per dumanii din cr Amândoi o sdrt ’n lume.
|
între noi se nu mal fie Kîli’s frate, tu’nucsti frate,
De cât flori i veselie în noi doi un suflet bate

Mi Muntene, mi vecine! Vin' la Milcov cu grbire

Vin s6 te prin<]T cu mine Se’l secm dintr’o sorbire
i la via cu unire Ca se trec drumul mare
i la morte cu ’nfrire. Peste-a ndstre vechi hotare,

Unde-i unul nu-î putere i se vad sfîntul sdw

La nevoi i la durere. intr’o <]i de serhâtdre
Undita doi ,
puterea cresce Hora nâstr cea frâsc
i dumanul nu sporesce!
l
Pe câmpia Românesc!

V
i i
 ,A/
rf cj'w V
4
NOTE \
î Am cre.Jut de cuviin a pune hora unire'i intre cânticele poporale, 1

fiind ci e cântat in tote unghiurile pmântului românesc, i a a- (

gluns a fi chiar Marseileza UnircI Românilor. jj

Brgrtizecl by Coogld
 HORA RE LA MIRCESCl

:
— I. "I o, eo tot zbnvescî Cânt-un gangurel cu dpig.

Prin lunca 'le la Mire osci? Leli, leli.

Leli, leli. Nu cum-val’ai ascultat

C o lunca miiuaî fiore i el mintea î-au furat,

Si mini l'ermeetdfe
do Leli, leli.
Leli, îeli. — Ba, c’am fost, mi frai-

Ori i-a! perdut crruia La Fantul cu trestidre dre,

Prin vale pe la' Brândua ? Bdi, bdi.

Leli, leli. 'am rupt trestie din el

Oii i-aî frînt vre un picior Se alung cel gângurel

în desi la Perior? Bdi, bdi ‘

Leli, leli. — în cea balt de la Fant

- lia, c'am fost, mi fri- Este-un i rpe cam berbant
s

In valea cu lcrmiore, '[<5re, Leli, leli.

.Bdi, bdi Nu cumva tu Pai clcat
S ascult o privighitdre i de pulp te-att muscat

Si seini pun la sin o I16re Leli, leli.

li. di, bdi.
— Ba, c'm fost în aluni
- L ng vale, sus pe-un fag De-ain rupt varga diu desi
 \

•
\ W,r>

v,.v
t
v
*
*

i
O
rs

‘*-v/
<*>

a*
4
j*

V
1 Bdi, bdi.
a I
Nu te-aî întilnit cu el.
*
? i cu ca m’am aprat Leli, leli 'i

} De cel erpe blstemat — Ba, bdi, l’am zrit

i
Bdi, bdi. ,* i pe loc l-am druit
— I’rin desi cu f'nimju verde Bdi, bdi.
Uudc urma nu sc vede Vrgua i lcriinWra
Leli, leli. i iuiniidrn.
Trestia
ede-un mîndru punei Bdi, bdil

>’ O T F.

Puena lerimlurtlor, raita finim/ uii i Ptrifonil suntu nume

depoenedin luncade la Mircescî ce se ’ntinde pe malul iretului. Fjn-

tul este o rip selbatic. plin de trestii nalte, i umbrit de cren-

gile unor plopi uriel ce se plec pe malurile Iul.

V.

M§dized by Google
 ÎI

SURORILE
Frumj verde lcrimlAr \
Sângele-ap nu se face.

Am avut o sorior Do inimi soriorc

lubitAre, cnttAre, Sunt ca ra<Jele-anJStore ;

Nscut la foc de sAre.

j
Ce din sAre vesel plec
Vai de mine ! val de ca ! |
i prin neguri dese trecu

Din copilria mea i ’n vsduli se rteesc

Ochi cu densa n'am mal dat, ’apol ear se întelnesc,

Timpul gre ne-aft apsat! Glas de sor, glas de frate

Dar de-a ti ori ce ar fi Trecu hotare deprtate
Noi soriAr tot vom fi. i s'adun, se’mpreun
C ’n noi dorul nu mal tace, Ca do noje de lun.

N O T K

D-l G. Vcgezzi-Rusealla din Turin a scris o disestare foite intere-

sant asupra acestei poesil, intr’o epistol adresat cavalerului C.
Nigra, actualul ambasador italian in Paris, i intitulat Italia o Un-
intuia.
CÂNTICE DIN BASARABIA

Digitized by Google
Digitized by Google
 ! ,

1 rr J0
A s-

’HV/
/r v 1-6
O
j,,r* ?
V„J
*£<,
* V
\ 6

Frmuju verde de oves Cruii le-or clca,

Floricic de pe es! To-or clca i te-or strica,
Te-am îndrgit de pe mers La inim m’or seca,

C-î c mersul legnat Floricic, floricea

*, •
lai inim m’aft secat Vin pe inima inea.
Floricic, fldrc-albaslr Lâng mine se ’uflorescT,
Resrit ’n calea udstr i
I)e pas reu se le feresc!,
Nltidr, subirea Sufletul se’uii rccorcsel ! .
’

Tocmai de potriva mea,

Digitized by Coogb
 !

Frunz verde bartboî, (Mai bine-am muri de 1)612.!)

Ne-a fcut maica pe doi Mosclesce se ’nvtn

1

j
Unul mercuri, unul gîol, i la <5ste se intrm
j
’a âmplut lumea cu noi. Mosclesce-oîu înva
I ’am avut o sondr. Când e limba mi-oîu uita
’

*, Ce-a âmplut lumea de par! Când a creSce gri ’n trud.

Maica s’a luat prin er;V ,
'a agîunge spicu 'n grind,
Se ne streng grmijidr. Când a cresce gri ti ’n cas
j
Se ne dee "n Bli la sc6l 1
’a agîunge j#ne ’n mas!

NOTE
Din causa greutcl relaiilor intre Moldova i Basarabii», nu am
putut sd ’mî procur alte cântice peste Prut de cât aceste XVI bu-

|
câi, din care unele suli numai fragmente. Sunt ins convins c s’ar
putea descoperi multe balade i doine minunate la Românii ce S«-a-

[
H sub stpinirea rusesc cci §I-a pstrat forte bine pân’ acum da-
tinile. limba i tipul stremoesc.

1
Si ne dee ’n bli la acol.

Blile suntfi un sat mare de pe malul Prutului in Basarabia.

— *
~

'

Digitized by Google
 , !! , !

X
v>,V „
Vtu. r $*
*? * 'W'c s <».*>

^L

UI

pi i ndpte vicolesce |
Casa ta e deslipit ,

Nevast, no vast îi Mie ’inT pare poleit.

Dorul trfi mS prpdesce Când mc uit la casa ta

Nevast, nevasta Mî se rupe inima

Casa t.a 1 descoperita Când ii zresc âmbletul
Mie ’inî p.ire jindilit Heu inii arde sufletul

IV

Frunz verde de mslin Ca i ’n dra mea strebun.

TreeuTn Nistrul, ap* lin Fie dulce ca i mierea
Se vedem punea de-I bun Mie ’mî pare c'i ca fierea
i .

Frumj verde pdm cdrii Si

»
bdia •
nu mai vine.
Ast drn era di n Ori de mine 'i s'a urit

i ningea i vicolea Ori cazaci l’a oinorît

Bdia la noi venea. Arrii focul la un loc

Dar acu ’I seuiu i bine .

Cum arde peptumi în foc!

I J

C5igitized by Google
 ! ! ,

Fldrc, floricea Cum «Jiccaî, <ji«*aî,

Maî <ji, puica mea, Inima 'ml rupea!,

Cum tjiceal ast s
r Maî iji n c-o dat
Pe din gîos de rndr. i ’mî o rupe tot

Cine vede i pricepe De la ghîtul cu mrgele

Dragostea de unde ’ncepe De la buze ruminele

Cine vede i cundsce De la graitt cu drgnele

Dragostea de unde nasce ? De la tite bourelc.

Cnd eram la mama fat Tnima’mî e cu lacat.

Purtam rochii de bucat Când a discuia odat
Dar de când m’am mritat Ar cuudsco lumea tot
Cu'n moscal din cela sat Cât amor i cât venin
Nici n’am fust de purtat Bea inima la strein.
Nici papuci de înclat

Digitized by Google
Frunz verde de hmelu. — Ba, vadana n’oîu lua
Ce gândeel de nu me iei? Chiar de me vel blestema

Gîudccat p6te vrei? j

’oîu lua o fat mare
1
Hat la popa din Orhelu I)e peste cele hotare

« Protopope luminate C’acolo suntO Moldovence

Gludec i tU dreptate. i mal colo su’nttt Muntence
— Gludecata ’î-e fcut Cu viers dulce femeeso
Ie'l vadana i f mint. i cu suflet românesc.»

NOTE
’
IJaX la popa din Orhelu.
inutul Orbeului era unul din ccî mul tari pe timpul Domnilor
vechi. OrlicYenil avi-iî veste de vitejie pe când Moldova se pâsl in

lupte necurmate cu puterile vecine.

Digitized by Google
 ,! ,! , ,

V,
V*
.

' O'W 4
V*
3

IX

HORA USIREl

Hal se dm mân cu mân Amendol suntem d'o mam.

Cel cu inim român D’o fptur i d’o sam
Se ’nvertim hora friei
:

Ca doi bratjl într'o tulpin

Pe pmântul ltomânieT Ca doi ochi într’o lumin.

Krba rea din holde pâr Amendol avem un nume

Per dumanii din er I Amendol o sort ’n lume.
î litre noi se nu mal fio
|
Ku i’s frate, tu’mî estî frate,
De cât fiori i veselie în noi doi un suflet bate
-

Mi Muntene, mi vecine! Vin’ la Milcov cu grbire

Vin sg te prin]! cu mine Se’l secm diutr’o sorbire
i la via cu unire Ca sO trec drumul mare
i la m6rte cu ’nfrire. ’
Peste-a noslre vechi hotare,

Unde-I unul nu-I putere i se vatj sftntul sow

La nevoi i la durere. într’o t]i de sGrbtdre
Undu's doi ,
puterea cresce Hora ndstr cea liesc
i dumanul nu sporesce! Pe câmpia Komânesc!

I
v v >

A
4
Vl NOTE
cT’w'
â**
*V
-a
1
,

: Ara credul de cuviin a pune hora unirei intre cânticel; poporale,

1 fiind ci e cântat in tete unghiurile pmântului românesc, i a a-
'! gîuns a fi cliiar Marseileza Unire! Românilor.

. I by Google
 A 5

\ .
<*-'?* \ 'V- -• *&%.

HORA HE LA MIRCESt'I

i
— J/>1 -o, co lot îbovescl Cânl-un gangurel cu dfag,

Prin lunca do la Mircesci? Leli, leli.

Lelia, lelia. Nn cum-va Pai ascultat

C c lunca numai fl6re i el mintea t-aii furat,

*

i de mini fermeetdfc Leli, leli.

I
*
Leli, leli. — 15a, c'am fost, mi frai-

Ori i -al perdut crrua La Fautul cu trestidrc [dre,

Prin vale pe la Brândua? Bdi, bdi.

S’am rupt trestie din el
Leli, leli.
Se alung cel gangurel
Ori î-al frînt vre un picior ,

Bdi, bdi
'

în desi la Perior?
Leli, leli. — în cea balt de la Falit

— 15a, c'am fost, m) fri- Este -un erpe cam berbant

îu valea cu lcrmîore, |
dre, Leli, leli.

#
Bdi, bdi Nu cumva tu l ai clcat
S ascult o privigliitdrc i de pulp tc-atl muscat

i se ini pun la sin o Hore Leli, leli.

15. di, bdi, — Ba, c’m fost în aluui

i - L ng vale, snspe-uiilâg De-am rupt varga din desi

 V
X.v'X",
5'-'vV
jt
-
.-*

(
7 î
rv

V.,
*
®‘Â>'’

J
>
\
e

''
v'* f )
W£V
V

a Bdi, bdi. Nu te-aî întilnit

*
cu el.

: i cu ca m’am aprat Leli, leli Y

'
De cel erpe blstcmat — Ba, bdi, 1’ain zrit
7 Bdi, bdi. ‘i pe loc l-am druit Q
— I’rin desi cu frunza verde Bdi, bdi.
l ude urma nu se vede Vrgua si lerimldra
Leli, leli. Trestia i inimldra.
ede-un înîndru punei Bdi, bdi 1

NOTE
1‘orna lâcriuilorelor. mira Brântlufil i Prriforul simii nume
depoenedin lunea de la .Mireesci ce se ’ntindc |ie malul iretului. 1\ in-
tui este o rip selbatic. plin de trestii nalte, i umbrit de cren-
gile unor plopi nriei ce se plec pe malurile lui.

Dioitiza d by Coogle
 !

* rv,

/*&
*
*v

SURORILE
Frunz verde lcrimldr Sângele-ap nu se face.
Am avut o sorior Po inimi soridrc
Iubitori', cuttori', 1
Simt ca raijelc-arijetore
Nscut la foc de s6re.
I
Ce din s6re vesel plec •

Val de mine! va! de ea! i prin neguri dese trecu

Din copilria mea i ’n vftsduh se rtcesc ft

Ochi cu densa n’am mal dat .

,
’apol ear se întSlnescfi,

Timpul gre ne-afi apsat Glas dc sor, glas de frate

Dar de-a fi or! ce ar fi Tree hotare deprtate
No! sorbir tot vom fi. i i s’adun, sc’mpreun
C ’n no! dorul nu mai tace, ; Ca do raije de lun.

D-f ii. Vcgmi-Ruscalla ilin Turin a scris o disestare forte intere- j

sânt asupra acestei ]mosiT. intr’o epistol adresat cavalerului C. I

,
Tfigra, actualul ambasador italian in Paris, i Intitulat Italia c Itu-

I
CANTfCE DIN BASARABIA

Digitized by Google
Digitized by Google
 ,

x* „
S?\v .

C
xv* * c\,
J "W ,/ w j<>
*
* v
A
o

Frumj verde de ovcs Cruii te-or clca,

Floricic de pe es!
Te-ain îndrgit de pe mers
C- l e mersul legnat
La inim in'aQ secat!
Floricic, lldrc-albastr
Kesrit ’n calea ilustr
Nltidr, subirea
Te-or clcai te-or strica.
La inim m’or seca.
Floricic, floricea
Vin pe iuima mea,
Lâng inine se ’nHoreseî,
De pas ren se te feresc!,
Sufletul se’mî recoreseî ! .
’

Tocmai de potriva mea,

Digitized by Google
 ! !

|
Frunz verde barjdiot, (Mai bine-am muri de bol!)
Ne-a fcut matca pe doi Mosclesce
. .
se ’nvm*

j
Unul mercur!, unul gîot, Si
*
la <5ste se intrm
’a umplut lumea cu uoL Mosclesce-otu înva
’am avut o sonori Când eîi limba mt-otu uita
Ce-a umplut lumea de par! Când a creâee griu ’n tind,

i
Matca a’a luat prin nV ’a agîuuge spicu ’u grind,
Se ne strâng grmtjtor. Când a cresce grîii ’n cas
S ne dee •
’n Bltt
.
*
la scol 1
’a agîimge ji^ue ’n mas

NOTE
Din causa greutet relaiilor intre Moldova i Basarabia-, nu am
putut sS ’mt procur alte cântice peste Prut de cât aceste XVI bu-
I câi, din care unele sunt numai fragmente. Sunt ins convins c s’ar
! putea descoperi multe balade i doine minunate la Românii ce se a-
ll sub stpinirea rusesc cci l-a pstrat forte bine ]>ân’ acum da-
tinile, limba i tipul stremoesc.

1
Sl ne dec ’n halii la scul-

Blile sunt un sat mare de pe malul Prutului in Basarabia.

Digitized byGoogle
 ! , !

pi i ndpte vicolesce |
Casa ta e dezlipit ,

Nevast, nevast ! Mie ’nii pare poleit.

Dorul teu uie prpdesce Când mu uit la casa ta

Nevast, nevast Mî se rupe inima

Casa ta 1 descoperit Când ii zresc âmbletul
Mie 'iul pure indilit Reu îmi arde sufletul

Frumj verde de mslin Ca i ’n era mea strebun. i

Treeuîn Nistrul, ap lin Fie dulce ca i mierea

Se vedem pânea de-î bun Mie ’mi pare c'I ca fierea

Fruiiij verde pdm cdrn Si

*
bdia «
nu mai vine.
Ast 4rn era ('“nul Ori de mine ’î s'a mit
i ningea i vicolea, Orî cazaci Fa oraorît
Bdia la noi venea. Ar<J1 focul la un loc

Dar acu ’i seuiu i bine Cum arde peptumT în foc!

l
*7
J

Digitized by Google
Fruwj verde de hmeîu. — Ba, vadana n’oîu lua
Ce gândecl de nu me ie» ? Cliîar de m5 vel blestema

Gîudecat pdte vrei? 'olii lua o fat mare

Haî la popa din Orhcîu 1 De peste cele hotare
* Protopdpe luminate C’acolo sun tu Moldovenco
Gfudec i f. dreptate. i maf colo suiitfi Muntence
— Gfudecata ’l-e fcut Cu viers dulce femeesc

Ie'i vadana i f nunt. i cu suflet românesc.»

NOTE
1
Hat la popa din Orhcîu.
'

inutul Orheîulnî ora unul din ccî mal târî pc timpul Domnilor
yccliî. Orhcîeniî aven roste de vitejie pc când Moldova se gsîa in
lupte necurmate cu puterilo vecine.

Digitized by Google
 . ,

X ‘
Vt-.v

<
- 5 '
V 'V* /

OV
-
^ pf
r ..
«*
-;$

«v
r

Frun<] verile de pelin Cu uorii de cire

Tu st ni inii eu strin
, ,
i cu patu de mfiele
Amendoî ne potrivim. Ctid om vrea ca s dormim
Hui in codru se trim. în departe s’ainjiiu
1
Halde ’n codrii 13iculul Hucîumele pstoresc!
Pe-inarginea Prutului, Diu câmpii Moldovenesc!.
S5 ne facem bordrîe

1
Ifa'ule ’n codrii Jlicnhii.

Cmlri muri re se ^ rscii pc drumul de la Seninii la Riineri. capi- 1

tala Ha a raiei.

,J
1
 !

\**N
N-X t
V* *

/
XI

Ionel din Kiijinefl Ca st* te visez merett,

Drag îmi e numele teft Se dorm pe mormântul tett

Pe’i tris fii al meu, Pân ce-a vrea Dumne<JeQ

LVI muri s te 'ngrop eu. Ca s m sfîresc i ett.

Se te 'ngrop la capul meii

XII •

Ah! amar si val de vieii î

Nid averea nu le ieQ,
|

Nici o drag dimine, Nici Iubirea nu le vrefl,

Se nu vers lacrimi pe faî Ci tot plâng, jelesc mereQ

sr
j

Nici o drag de cu La mormânt, la soul meu.

Lumea s nu’nîî fie-amar! Pe mormeutu'I ârba eres ce,
Mare’I lumea, eQ nu ‘ncap, I
în mormânt el putrezesce,

i m mir ce ru le fac ? Inima mi se topesce !

I i

Digitized by Google
 ! »

I
Frumj verde pelini, Ochii cu sprincenile
l’e cea verde movilit Mâna cii inelile,

Se rotesce-o punit Glii tul cu mrgelele •

’un pun cu chica scurt, Gura cu uiîndrelele

i
El, bdi, de‘l ascult, Si mî-a luat ijilele

« Asculta-l’ar pustia De-a âmplut movilele.

C
j

i
rnî-a luat soia.

XIV

F-me, ddnme ce me'î face Fân’ la maica pe mormînt.

Sufletul s mi se ’mpaee i s sta, s m’odihnesc,
F-me huluba de-argint S plâng i s m jlcsc
Cu aripele de vânt, i de bune i de rele
S mal sbor de pe pment De aleanul vieii mele

Digitized by Google
 ! ! ! »

nî N *» X «feL X v,îf

J
î’
“* V^v v^y * V
>
*
xv

Frumj verde clocotieî Cum a face se nu'l scap,

La tot plopul câte cinci, Se mi-1 pun sf*ra la cap.

Ear la plopul cel mal mare Tol noptea se-inî visez

ede un volnic calare Mîndrulia ca se ved

i tot (Jice cu oftare : De ghîndesce ca la mine

« La fontdna cu cerdac Ori de'âmbl’n cî streine !

Este-un trandafir de leac.

‘
XVI

Drag nu-a fost drumu ’utra- Câml erai Român curat,

coce, Sufletul meu i l’am dat

i n'am pentm cine ’l fiice Dar de când te-al czeit
Pulculia ce-am Iubit Eti ca dracul de urit.
)ice c rn’am mosclit Prutu 'I mare i nu pot
i'ml vorbesce dumnesce, Pân’ la ea se 1 trec în not.

De pe mal când me privesce, Prutul vine ca un zmeu

i'iuî tot <Jice : fugi departe Când sosesc pe malul sefl

( Ti de mine tu u'aî parte

I J

,>
MhG2£>eo5}
Digitized by Google
 J— .

. y-'V'
0a7‘
fii*»'
r1 V.,V
/•
«
^

<:

4 1’**.
%
C
’ XXIX Poncil 112 XLV Cânticele Iul Stefau cel $

1' XXX Kira 116 mare 173

J AAAl i»«tUa . . .

î)
XXXII «.uliul 121 XLVII Iordaki al Lupului 179
X.\ Xill lilieuil . .
.' 12b XLVIII Monastirca Argc.u-
1 XXXIV Vulcan 124 lui 186
XXXV Ci.l'hm- .. rh r-r -444
1 1—
XXXVI Novac si Corbul . HI L Oprianul 201
XXXVII Fata Cadiulul . . . .îtd LI Stctni vod 206 1

XXXVIII Mogog* Vornicul 15:3 LII Constantin Brancovanul 210c^

XXXIX Jiiijor. .. 156 LIII Cânticul lui Miluit Vi-
XL Jianul 159 terni 214
XLI Tunsul . . .
IM LIV Visul lui Tudor Vladi-
XLII Duigo. 164 niire^cu 216
XLIII Movila lui liurcc) . . 166 LV Hora i Cloca 218 ,

XLIV tefan vod i oiului 172

P 0 I N E
r»s. ;

Notele . . . 22:3 XIII Sora contra bandieriilni 238

I Doina 224 XIV Strinul 240
11 Lunca ipa, lunca sbiar 225 XV Copila 211
UI Uritnl 226 XVI I’ulca blior 242 i

IV' Cânticul rorculul 2.7 . . . . XVII Dorul 213

'

V Cânticul iilmranilui . . . . 228 XVIII Draeoslcle 211

VT Cânticul clugrului. . . 229 XIX Cucul 245
V'II Nevasta tal barului .^. 230 XX Plângerea (cri! 216
VIII Copila murind 231 XXI Clreul 248
IX Floricica 232 XXII Fântâna cu ioi braji 2 Io
X «rutul 233 XXIII Ciocoiul 250
XI Bobii 234 XXIV Corbul 251
XLI Lena 237 XXV Codrul 252

V c

Digilized by Google
 .

*** N •fr r

'•J * *V
p«*. CM. %
LIII Idem 289 ?
XXVII Doina voiniceti . . 254 LIII (bis) idem 290 1

XXVIII Idem . 256 LIV Oltenul 291 |

XXIX Idem . 257 LV Mehedineuul 292
XXX Idem . . . *258 294 I

XXXI Idem . '250 LVII Dorul de erâ 295 J

XXXII Idem . 262 LVI 11 împrate, Împrate. 296

|

XXXIII Turturica . 264 I.IX Cucul 297

XXXIV Ciobanul . 205 LX Idem . . 298
j

XXXV Alba de la munte. . 267 LXI Idem. 299

XXXVI Spune mindro. . . 269 LXII Dorul 300
XXXVII lliiruena de lec . . 270 : LXIII Fata ardelencâ . . . 3oL
XXXVIII Cocul . 273 LXIV Dusiis’afl bdia, dus. 302 1

XXXIX Idem . 274 LXV Mimlra Li 303 i

XL Trandafirul . 275 LXVI Iubirile 304 1

XLI Mormint.il . 270 j

LXVII Hâtrul btrlu 305
XLII Drum la «iei i drum la LXVIII Fratele clugr. . . 306
vale 277 LXIX Omul urit 807 j

XLIII floricic 'n fol alba- LXX Nevasta . . . 308

str 27b LXXI Nevasta bolnav . . . 310 I

XLI V Aolic-daolic 279 LXXII Doina halducesc. . 311

j
XLV Fratele rsne 280 LXXII1 Idem 312 ,

XLVI Bolnavul 281 LXXIV Idem 313

XLVII Desprirea 282 LXXV Idem. 314 j

XLVIII Sumt petricica ’n LXXVI Haiducul rnit . . . ,315

vale 283 LXXYII Voinicii Bucovil . 316
LXXVIII Vrbiua
'

XI.1X Oltul 284 . .

‘
. . . 317
L Doiua Oltenesc 285 LXXIJ> Florea Scliiopan . . 318 :

LI Idem 287 LXXX Lelea vitez 819

LII Idei» *. 288

HWWWiMB Google
 .

V ,r> * ''H
\ V, V V.- ^
vr 1 R '- r «v
y
.y»? .
V.vA
v,.v ,
%*<>
« yy '>>

A
n o K E
? r*=. P**. *

Notele - 323 XXIX A "le a ! ce fuse asta? 352

i l llena XXX Nevasta harnit .... 353 ,

HTita XXXI Nevasta btut .... 354

XXXII Kcsbunarea nevistel 355
IV Fiuiel verile ile alun . 327 XXXIII De cât ruda »i veci-
V Frunz verile «le piper . .128 nul 350
VI K rund venle dcdpnnc o 2 I* XXXIV Dornic odor ci o . . . ^57
|

XXXV
•

Este bine. nu e bine 358

XXXVI Aulica, Dodo la .
359
m
.

IX Rindunica . . . . .
XXXVII pis -au badea ca
833 vili pliu
X Jienua «le la Petra . . . .

XI Hora tijîiii M' 334 XXXVIII Ar.l-I liieiil de

barbut 301

XjII Italia si lata XXXIX Lelitico, draga mea 302 1

•XIV Leliele XL lusura-ma însura.'. . . 303 »

XV Italia .i Monegii 338 1 . . . . XLI Pe sub iude de pdure 305

XVI Fugi in colo vin ncoce 330 XLII Fa, leli rotili 306 .

. XVII Fleica din pirlaz. . 340 . . XLIII lltJilm nd.ii.ilj;a_a.L<;

'

XVIII llusuYocnl ’int place 307

XIX Hali sul, Lelco ’n tel uter XLIV Trecui valea 368
342 XLV Bade Trandafir 360
XX Femeea temut 313 XLVI Mal bdi, per sucit 370
! XXI Sultana 344 XLVII Pornncitu-ml- u
XXII Lelio de la Munteni. 345 mi mira 371
XXIII Sepie fete 340 XLVIII Trandafir u^do
florT 372
XXV Mridra' 348 XL1X Pasere galbin in
31!» ctoc 373 i

XXVII Nevasta tare Iubete 350 L Rva puîe, rva dragii 374
XXVIII Oinule boule 351 j

V _
 V,
r rJT
M-
AV
v?
-W^- 6^ * v
4 *
SUPLEMENT
9 r»s. i'««.

1 I Mardii. 377 VII Plugul 387

'

1 I I F ia t » b i .. ^ l . '( - -rZP- VIII l lo iil o d alb e

}

UI Xaui-naiii, cântic*; ilc IX II, ou Unia-i. 31'G I

lof^iîn 381 X lloiii de Li Mircetl. . 398

IV Lado. Lado : . M s norilc.
li M)

V Uncropul 381
VI Cântecul orbului 3Sti XVI Clintite din Basarabia. 103

ni’.M.TH r r-l l I I I

imm i i • i i.i:m imuivt.

Digilized by Google
Digitized by Google
preul 20 lei.

Digitized by Google