Sunteți pe pagina 1din 154

RACHEL LEE

Admiratorul
secret

ALCRIS
Capitolul 1
- Tat`, ai un moment liber?
Reverendul Michael St. John \[i ridic`
privirea de pe hârtiile \n care notase tema
predicii din ziua urm`toare. Fiica sa, \n vârst`
de treisprezece ani, st`tea \n pragul u[ii de la
bibliotec` [i-i zâmbea.
Michael se mir` de timiditatea nea[teptat`
a feti]ei care [tia c` poate s`-l deranjeze
oricând voia. De la moartea so]iei sale, cu
cinci ani \n urm`, din cauza unui cancer,
pastorul se consacrase cre[terii copilei, de[i
avea \ndoieli c` poate s`-i dea o educa]ie
aleas`. Se gândea c` nu poate s-o \nlocuiasc`
5
pe so]ia lui \n inima feti]ei [i-i venea greu s`
recunoasc` faptul acesta. De multe ori
surprinsese \n ochii fiicei sale o re]inere
nejustificat`.
- Fire[te, draga mea.
Feti]a chicoti [i p`trunse \n camer`. „Cât de
mult seam`n` cu mama ei”, \[i spuse Michael,
sim]ind un junghi \n inim`.
Tory se a[ez` pe scaunul din fa]a biroului,
]inându-[i mâinile pe genunchi. Tat`l ei se
gândi c` va trebui s-o \nve]e cum s` se poarte
\n societate, de[i \i pl`cea felul ei natural de a
sta pe scaun. Era evident c` feti]a se simte
bine a[a, deci nu sosise timpul s` o certe.
- Ce vrei s`-mi ceri, Tory? |n ultima vreme
n-ai f`cut nici o boroboa]`.
Victoria Evelyn St. John chicoti din nou.
- Nu, tat`, am fost cuminte.
- S` nu m` superi, draga mea.
- Nu-mi amintesc s` te fi mâhnit.
- Spune-mi, ce dore[ti?
- A[ vrea... Feti]a se codi câteva clipe, apoi
spuse pe ner`suflate: Tat`, de ce n-o invi]i pe
6
Ruth la cin`?
- Ruth? se mir` Michael.
- Da, tat`. Secretara ta. Cred c` merit` acest
lucru.
Michael r`mase pe gânduri. De când so]ia
sa se dusese \n lumea celor drep]i, nu se mai
uitase la nici o femeie. Tory nu se \mp`ca
mult` vreme cu menajerele [i cu secretarele [i
tat`l ei fusese obligat s` le concedieze. Pentru
fericirea fiicei sale merita s` fac` orice sacrifi-
ciu. Decesul nevestei \i l`sase un gol imens \n
suflet [i nici o femeie nu reu[ise s`-l fac` s-o
uite pe Evelyn.
Rug`mintea lui Tory \l pusese \n
\ncurc`tur`. Era con[tient c` feti]a se ata[ase
de noua secretar`. Ruth venise de [ase luni \n
St. George [i se angajase ca secretar` a
reverendului, \n urma anun]ului pe care
acesta \l d`duse \n ziarul local.
- Crezi c` Ruth este persoana potrivit`
pentru a lua masa cu mine?
Tory f`cu o mutr` caraghioas`.
- Nimeni nu este perfect, tat`. Ruth ]ine la
7
mine; nu se compar` cu celelalte femei.
- Celelalte femei cu care din când \n când
am luat cina, nu au reprezentat mare lucru
pentru mine. Trebuie s` \ntre]in anumite
rela]ii sociale, draga mea.
Tory \ncuviin]`, dând din cap, [i spuse pe
un ton serios:
- Te \n]eleg foarte bine, tat`. {i eu m` joc
cu prietenele mele. De multe ori ie[im
\mpreun` \n ora[.
- Uneori simt nevoia s` m` plimb cu o
femeie.
- Nici una din femeile pe care le-am cunos-
cut nu s-a uitat la mine decât ca la o str`in`.
Este dificil pentru tine s` ai o fat`, nu-i a[a?
Michael se mir` de intui]ia feti]ei [i se gr`bi
s-o lini[teasc`:
- Tory, crede-m` c` nu m` intereseaz` vreo
femeie, din moment ce aceasta nu se \n]elege
cu tine.
- E[ti de acord cu mine c` Ruth nu este
urâcioas`?
Tat`l ei c`ut` s` fie mai categoric [i o
8
\ntreb` pe un ton grav:
- Vrei s` spui c` Ruth este singura femeie cu
care m` pot \n]elege, numai pentru c` ea ]ine
la tine?
Tory cl`tin` din cap [i spuse r`spicat:
- Nu! Nu fi caraghios, tat`. Ruth este o fiin]`
\ncânt`toare. Mie \mi place. Se pare c` [i ea
]ine la noi. A[a c`... dup` p`rerea mea, este
cea mai bun` alegere pe care o po]i face. Nu
am nimic \mpotriv` dac` ea ar fi mama mea
vitreg`.
- Voi ]ine cont de p`rerea ta.
- A[adar o vei invita la restaurant?
Reverendul se hot`r\ s` fie mai categoric.
- Mi-e team` c` nu voi face acest lucru.
- De ce, tat`? Ruth este simpatic`. Nu este
frumoas` ca o vedet` de film, dar...
- Aspectul ei fizic nu are importan]` pentru
mine, \i explic` Michael, temându-se c` Tory
\l va \n]elege gre[it. Ruth este, \ntr-adev`r,
simpatic`. Socot c` mul]i b`rba]i ar putea s-o
considere chiar dr`gu]`.
- Atunci de ce nu vrei s` ie[i cu ea \n ora[?
9
- Nu am nimic s`-i repro[ez, zise reveren-
dul pe un ton grav. Discu]ia cu fiica sa
\ncepuse s`-l enerveze. Ea era prea emanci-
pat` pentru vârsta ei. Michael se hot`r\ s`
pun` cap`t acestui dialog stânjenitor.
- Este secretara mea, ad`ug` el ca argument
hot`râtor.
- Ei [i?
- Scumpa mea, nu-]i dai seama c` a[ pune-o
\ntr-o pozi]ie jenant`, dac` i-a[ propune s`
lu`m cina \n ora[?
- De ce?
- Deoarece Ruth lucreaz` pentru mine. N-ar
\ndr`zni s` m` refuze de team` c` m` voi
\nfuria sau c` o voi concedia.
- Nu vei face niciodat` acest lucru!
- Este bine ca ea s` nu [tie c` o apreciez.
Dac` va lua masa cu mine, se va sim]i
stânjenit`. Nu este corect din partea mea s-o
invit la cin`.
- Dar...
Michael ridic` mâna [i o f`cu s` tac` pe
Tory.
10
- Exist` legi privitoare la h`r]uirea sexual`,
pe care tu nu le cuno[ti. N-a[ vrea s-o fac pe
secretara mea s` se gândeasc` la o alt` slujb`.
Schi]ând un zâmbet, reverendul m`rturisi: Nu
m` pot lipsi de ea. Ruth este foarte capabil`.
Tory deschise gura pentru a protesta, dar
expresia sever` de pe chipul tat`lui ei o
intimid`.
- Dac` asta este hot`rârea ta...
Michael o privi stânjenit. De obicei, feti]a
nu renun]a a[a u[or când era vorba s`-[i
\ndeplineasc` o dorin]`. Uneori era
sâcâitoare, dar era preferabil s` aib` tenacitate
decât s` fie o sfioas`. Era bine ca ea s` fie
dezghe]at` [i s` \ntrebe orice, \ns` subiectul
discu]iei devenise prea indiscret.
Tory se ridic` de pe scaun [i-[i scutur`
p`rul [aten care-i c`dea pe umeri.
- Vrei s` preg`tesc o pizza la cin`, sau
preferi altceva?
- Pizza este foarte bun`. Voi mânca mai
pu]in \n seara asta. Acum, trebuie s` preg`tesc
predica de mâine.
11
Tory spuse cu regret \n glas:
- Am uitat c` e[ti ocupat. Mâine este o zi
important`.
- Ne vedem la biseric`, dac` e[ti liber`.
- Mâine m` duc la [coal`, tat`. |]i voi
preg`ti cafeaua. A[ vrea ca enoria[ii s` nu m`
mai considere o feti]`.
- Cei mai mul]i te [tiu de când te-ai n`scut.
- Acum am treisprezece ani, protest` Tory
zâmbind. M-am plictisit auzind c` oamenii se
mir` cât de mult am crescut. Doar m` v`d \n
fiecare duminic` la biseric`.
- Poate c` enoria[ii nu sunt obi[nui]i s`
discute cu tine.
- Mult` lume nu [tie s` se poarte cu copiii,
dar Ruth este foarte apropiat` de mine.
Tory ie[i mândr` din camer`, p`[ind ca
mama ei când voia s` aib` câ[tig de cauz`
\ntr-o problem`. Michael zâmbi \n]eleg`tor.

*
* *

12
Tory lu` cartea de telefon din sufragerie [i
se retrase \n camera ei, se a[ez` pe pat [i c`ut`
num`rul flor`riei familiei Bowers.
Charlene [i Hank Bowers erau printre cei
mai cucernici membri ai parohiei [i feti]a [tia
c` putea avea \ncredere \n ei. Charlene se
purtase \ntotdeauna prietene[te [i avusese
grij` s`-i dea sfaturi când avusese primul
ciclu. Tory fusese convins` c` so]ia lui Hank \i
m`rturisise lui Michael c` fiica lui se transfor-
mase \ntr-o adolescent` cu probleme, dar \i
era recunoasc`toare pentru c` nu fusese
obligat` s` fac` ea acest lucru. Erau anumite
probleme delicate pe care nu putea s` le
discute cu tat`l ei.
- Alo, aici flor`ria Bowers. Charlene.
- Bun` ziua, doamn` Bowers. Tory St. John
v` deranjeaz`.
- Tory! Ce faci, draga mea?
Doamna Bowers se adresa tuturor cu
drag`.
- Bine, mul]umesc. A[ vrea s`-mi spune]i
cât cost` un buchet de trandafiri.
13
- Depinde de num`rul [i de soiul lor.
Oricum, sunt foarte scumpi. Cel mai modest
buchet cost` [aizeci [i cinci de dolari.
- Oh, suspin` Tory. Nu am atâ]ia bani.
- Cât po]i s` cheltuie[ti?
- Patruzeci [i [ase de dolari [i [aptezeci [i
cinci de cen]i. Atâta am economisit din banii
de buzunar.
- Draga mea, te sf`tuiesc s` iei un singur
trandafir pus \ntr-o vaz` de sticl`. Face numai
treisprezece dolari [i este \mpachetat \ntr-o
cutie transparent`, legat` cu o panglic` ro[ie.
Tory se gândi o clip` [i fu de acord cu
propunerea Charlenei.
- |]i mul]umesc pentru sfat. Când trebuie s`
vin s` pl`tesc floarea?
Charlene râse pe \nfundate [i spuse:
- Draga mea, nu e cazul s` te deplasezi
pân` la flor`rie. Po]i trece mâine pe la noi.
|mi va face pl`cere s` te rev`d. Ce culoare
preferi? Cui s` trimit trandafirul?
- Vreau un trandafir ro[u. V` rog s`-l
trimite]i lui Ruth Ardmore. La biseric`.
14
- Desigur, draga mea. }ii mult la Ruth?
- Ruth are un suflet bun.
- Ai dreptate. Toat` lumea este \ncântat` de
ea. Ce s` scriu \n bile]el?
Tory ezit` câteva secunde, apoi zise
repede:
- Din partea unui admirator. Nu vreau s`
[tie c` eu i-am trimis floarea.
Charlene se mir` de cererea fetei.
- Tory, e[ti sigur` c` nu vrei s` pun numele
t`u pe bile]el?
Feti]a respir` adânc [i spuse cu o voce
hot`rât`, imitându-l pe tat`l s`u:
- Doamn` Bowers, este singura posibilitate
de a-i d`rui ceva lui Ruth. Nu pot s`-i ar`t
direct cât de mult ]in la ea. Dac` nu sunte]i de
acord cu mine, m` voi adresa altei flor`rii.
- Fire[te c`-]i voi respecta dorin]a, draga
mea. Sper ca Ruth s` nu \n]eleag` gre[it
mesajul din bile]el.
- Nu este nici o ne\n]elegere. |n curând va
fi ziua \ndr`gosti]ilor. Dac` Ruth se va ar`ta
uimit`, \i voi m`rturisi cine i-a trimis tranda-
15
firul.
- |n cazul acesta, mâine diminea]` Ruth va
primi cutia.
- V` mul]umesc, doamn` Bowers!
Zâmbind, Tory \nchise telefonul. Uneori,
Cupidon are nevoie de o mân` de ajutor.
Mul]umit` c` rezolvase problema cadoului,
feti]a se duse la buc`t`rie s` preg`teasc`
pizza.

16
Capitolul 2
Michael St. John citea ziarul de diminea]` [i
sorbea din cafeaua fierbinte, când \[i d`du
seama c` atmosfera din buc`t`rie este prea
lini[tit`. De obicei, Tory era vorb`rea]` [i-l
\ntrerupea din lectur`, \ntrebându-l dac`-i
place rochi]a pe care o \mbr`case sau dac` se
\ntoarce devreme acas`. |n diminea]a aceasta,
feti]a nu scotea o vorb`, mâncându-[i por]ia
de cereale cu lapte.
Dup` câteva minute, reverendul l`s` ziarul
pe mas` [i se uit` mirat la fiica sa.
- Tory, ce-i cu tine? Ai p`]it ceva r`u?
Michael observ` c` feti]a era neatent`. |n
17
loc s` amestece fiertura de cereale, \[i b`gase
linguri]a \n paharul cu suc de fructe.
- Nu, tat`, n-am nimic.
R`spunsul ei \l \ngrijor` pe Michael care
tres`ri, amintindu-[i cât de tare suferise la
moartea so]iei lui. Tory sem`na din ce \n ce
mai mult cu Eve. Nu voia ca feti]a s` se
\mboln`veasc`. Ce s-ar face dac` fiica lui ar
c`dea la pat?
- Nu te sim]i bine?
- Am o senza]ie ciudat`.
Reverendul deveni [i mai \ngrijorat.
- Te doare ceva? N-ai poft` de mâncare?
- Sunt pu]in obosit`. Pot s` r`mân acas`?
Tory nu-l rugase niciodat` s-o \nvoiasc` de
la [coal`. Michael se \ntreb` ce ar putea avea
feti]a [i \ncepu s` se nelini[teasc`.
- Desigur, scumpa mea. Vrei s` chem o
femeie s` te vegheze?
Tory strâmb` din nas, nefiind de acord cu
aceast` idee.
- Tat`, am treisprezece ani [i nu mai trebuie
s` fiu supravegheat`. Dac` m` voi sim]i r`u,
18
voi deschide fereastra [i te voi striga.
Reverendul se mai calm`. Dac` Tory putea
s` ]ipe, asta \nseamn` c` starea s`n`t`]ii ei nu
este atât de grav`.
- Bine... te las s` te odihne[ti. Promite-mi c`
m` vei anun]a dac` ]i-e grea]` sau dac` ai
ame]eli.
Tory surâse [i remarc`:
- Dac`-mi vine s` vomit, nu te pot anun]a
decât dup` ce-mi voi goli stomacul. Fii sigur
c` nu mi se va \ntâmpla nimic r`u.
- Sper s`-]i revii cât mai repede. |]i voi lua
temperatura [i dac` ai febr`, voi chema
imediat pe cineva care s` stea cu tine.
Tory \ncuviin]` din cap, sem`nând cu un
copil resemnat c` va fi pedepsit pentru pozna
pe care o f`cuse. Michael ridic` ziarul pentru
a-[i ascunde zâmbetul.
- M` duc eu s` aduc termometrul, zise feti]a
ridicându-se de la mas`.
- Mul]umesc, draga mea.
Peste câteva minute, ea se \ntoarse ]inând
termometrul \ntr-o mân`. Dup` ce-l agit` de
19
câteva ori pentru a cobor\ mercurul, Tory
deschise gura [i b`g` vârful sub limb`. Peste
dou` minute feti]a \i \ntinse termometrul
tat`lui ei.
- Ai treizeci [i [apte de grade.
- Nu am febr`, se bucur` Tory.
- Oricum, ai o u[oar` fierbin]eal`. Dac`
\ncepi s` tremuri, s`-mi dai imediat de veste.
- Promit s` te anun].
- Pune-]i o p`tur` pe umeri [i uit`-te la
televizor.
Tory se ridic` [i ie[i din sufragerie. Peste
câteva minute, Michael auzi zgomote \n
sufragerie, dar avu t`ria s` nu verifice dac`
Tory are nevoie de ceva. Feti]a sa crescuse [i
putea s` se descurce f`r` ajutorul lui. De fapt,
Tory nu se sim]ea r`u. Avea o u[oar` infec]ie,
atâta tot. Când fusese mic`, Tory se
\mboln`vea des, dar acum devenise rezistent`
la boli.
Dup` ce termin` de citit ziarul, pastorul se
duse la baie. Ajungând \n dreptul sufrageriei,
se opri \n u[` [i arunc` o privire \n camer`.
20
Tory se uita la desene animate. Michael
zâmbi. Fiica lui avea \nc` preocup`ri naive.
|n timp ce se r`dea, reverendul se gândea
c` nu arat` r`u pentru vârsta lui. Ochii
alba[tri [i p`rul [aten erau atuurile sale. Avea
treizeci [i opt de ani, [i nu \nc`run]ise decât
la tâmple. |n urm` cu zece ani, fusese mai
chipe[, dar \[i dorise s` \mb`trâneasc`,
pentru a câ[tiga mai u[or \ncrederea credin-
cio[ilor. Enoria[ii se spovedesc mai degrab`
unui pastor \n vârst` decât unui tân`r.
Acum ajunsese la vârsta \n]elepciunii, [i
oamenii veneau la el s`-[i descarce sufletul.
Nu avea de ce s`-i par` r`u c` trecuser` anii.
Discu]ia cu Tory \l f`cuse s` se gândeasc` la
Ruth Ardmore. Secretara sa era o femeie
destoinic`, dar nu putea ie[i cu ea la
restaurant.
Dup` ce se sp`l`, Michael se duse \n
dormitor [i-[i puse gulerul alb [i un costum
\nchis. Gulerul alb [i tare \l jena, mai ales c`
\n Florida era cald \n tot timpul anului, dar
\ndatoririle profesionale \i cereau s`-l poarte.
21
|[i câ[tigase cu greu dreptul de a-l purta.
Muncise mult [i f`cuse sacrificii pentru a
ajunge pastor metodist. D`duse dovad` de
perseveren]` [i se str`duia zi de zi s` merite
cinstea de a-[i pune \n jurul gâtului gulerul
distinctiv de pastor.
Gulerul era incomod la \nceput, dar, dup`
câteva minute, Michael uita de el, la fel ca [i
acum, când se preg`tea s` mearg` la biseric`.
Dup` ce se uit` \nc` o dat` la Tory, reveren-
dul ie[i din cas` [i travers` paji[tea care
desp`r]ea re[edin]a de l`ca[ul Domnului.
Diminea]a de februarie era r`coroas` [i
ce]oas`. Dinspre ocean, briza aducea nori
mari, \ntuneca]i. Aleea care ducea la biseric`
era m`rginit` de tufe de trandafiri.
St. George era o parohie metodist`, nu
prea mare, dar suficient de bogat` ca s`-[i
permit` serviciile unui pastor. Michael St.
John nu avea o fire preten]ioas` [i se
mul]umea cu un trai modest. Dac` ar fi vrut s`
câ[tige mai mul]i bani, [i-ar fi ales o alt`
meserie.
22
Intrând \n biroul parohiei, Michael observ`
c` Ruth Ardmore vorbea cu cineva la telefon.
Reverendul se uit` un moment la tân`ra
secretar`, remarcând c` aceasta se \ngr`[ase
pu]in de când \ncepuse s` lucreze la el. Ruth
fusese balerin` [i-[i p`strase o talie sub]ire,
chiar dac` avea câteva kilograme \n plus.
Acum ar`ta mai bine. Chipul nu-i mai era
usc`]iv [i avea tr`s`turi mai pu]in pronun]ate.
P`rul negru era buclat [i str`lucitor. De ce \l
sf`tuise Tory s-o invite la cin`? Michael nu
trebuia s` se gândeasc` la Ruth ca la o femeie!
Secretara \i adres` un zâmbet [i-[i flutur`
degetele, iar pastorul \i \ntoarse zâmbetul,
apoi deschise u[a de la biroul lui. Pe masa
masiv` se afla agenda de lucru. Ce bine c`
\ntâlnirile cu enoria[ii fuseser` amânate! |n
ziua aceea, Michael nu avea chef s` asculte
\ntreb`rile sâcâitoare ale so]ilor Maxwell cu
privire la c`]elu[ul lor. Doamna Maxwell voia
ca animalul ei preferat s` doarm` lâng` pat,
dar so]ul ei era de p`rere c` un câine nu are
ce c`uta \n dormitor. Dup` treizeci de ani de
23
c`snicie, cei doi b`trânei se certau pentru
ni[te fleacuri, de[i se iubeau. Michael avea
convingerea c`, pân` la urm`, doamna
Maxwell \[i va impune punctul de vedere.
De câ]iva ani, so]ii Maxwell veneau la
pastor s`-i cear` sfaturi \n orice problem`. |n
zadar le spusese Michael c` trebuie s` se
adreseze unui psiholog. De altfel, pastorul nu
refuzase pe nimeni. Oricine dorea s` fie ajutat
cu un sfat, g`sea \n persoana lui un om
\n]eleg`tor [i r`bd`tor. Dac` nu s-ar fi ocupat
de alinarea necazurilor enoria[ilor, Michael ar
fi avut mai mult timp liber [i s-ar fi gândit mai
serios la problemele sale.
„Chiar [i acum a[ putea s` joc golf” \[i
spuse el, punând mâna pe telefon. Primul
partener la care se gândise, era p`rintele Tom
Ledbetter din parohia catolic` St. Stephen,
dar Michael \[i aduse aminte c` Tom este la
fel de ocupat ca el. Nici pastorul baptist Bill
Carver nu avea un moment de r`gaz. Cei trei
slujitori ai lui Dumnezeu obi[nuiau s` se
\ntâlneasc` o dat` pe lun`, luni diminea]a, [i
24
st`teau de vorb` prietene[te sau f`ceau o
partid` de golf.
Michael se uita pe hârtiile de pe birou,
când Ruth deschise u[a, \ntrebându-l:
- Ave]i un moment liber?
Pastorul zâmbi:
- {tii bine c` sunt liber. N-ai amânat tu
\ntâlnirea cu so]ii Maxwell?
- Vreau s` v` reamintesc de ini]iativa
colect`rii de mobil` din dona]ii ale membrilor
parohiei noastre.
- |n urm` cu dou` s`pt`mâni, eu le-am spus
enoria[ilor c` trebuie s`-i ajut`m pe cei mai
nevoia[i. Ce probleme s-au ivit \ntre timp?
- N-avem unde s` depozit`m mobila. Am
primit o mul]ime de telefoane [i am f`cut o
list` cu donatorii, pe care i-am rugat s`-mi
aduc` fotografii cu obiectele pe care le vom
primi. Unde vom pune canapelele [i fotoliile?
Dar paturile?
- Temporar putem folosi una din camerele
casei parohiale, dar \nainte de a primi mobila,
voi vorbi disear` cu enoria[ii. Poate c` se
25
ofer` cineva care are mai mult spa]iu dispo-
nibil.
- V` mul]umesc.
Michael o privi amuzat. Când \ncepuse s`
lucreze la el, Ruth fusese stingherit`, ne[tiind
cum s` i se adreseze. Toate problemele erau
noi pentru ea, mai ales c` nu f`cea parte din
aceast` comunitate protestant`. Cu timpul
reu[ise s` treac` peste toate obstacolele, cu
excep]ia adun`rii de sear` care-i trezea o
team` nejustificat`. Practic, dup` desf`[urarea
slujbei, pastorul [i comitetul parohiei
dezb`teau toate problemele ap`rute, c`utând
s` le rezolve cât mai bine. Adunarea de sear`
era momentul cel mai important.
- Ai \ncredere \n mine, zise pastorul. Dac`
nimeni nu aduce vreo solu]ie, voi pune la
dispozi]ie garajul parohiei [i voi \n`l]a o
magazie cu mâinile mele.
Zâmbetul care \nflori \n col]ul gurii lui
Ruth era o r`splat` binevenit`. Michael era
bucuros c` reu[ise s`-[i \nceap` ziua cu o
fapt` bun` [i, dup` ce Ruth ie[i din camer`, el
26
se \ntoarse la hârtiile de pe birou.
Reverendul examin` planul organiz`rii
unui picnic de c`tre tinerii din parohie, cu
ocazia Zilei |ndr`gosti]ilor, propunerea
organistului de a cânta câteva imnuri
religioase la slujba de duminic`, [i o not`
telefonic` referitoare la familia Westcliffe care
se \ntorsese \n ora[ de la New York. Domnul
Westcliffe o anun]ase pe Ruth c` nu venise la
biseric`, deoarece Renee, so]ia lui, nu se
putea deplasa, fiind bolnav`.
Michael sun` imediat [i fix` o or` pentru a-i
vizita.
La un moment dat, auzi glasul lui Tory din
biroul al`turat. Ce discuta fiica lui cu Ruth?
Imediat, pastorul se ridic` de pe scaun [i
deschise u[a, curios s` afle dac` feti]a sa se
simte mai bine.
Tory, a[ezat` pe un scaun, \mbr`cat` \n
jean[i [i tricou, o ajuta pe Ruth s` preg`teasc`
textele religioase pentru slujba de duminic`.
- Tory, cum te sim]i?
- Bine, tat`. M-am plictisit s` stau singur` \n
27
cas`. De ce nu ne-am abonat la televiziunea
prin cablu? Acum m-a[ fi uitat la MTV. |mi
place la nebunie muzica.
- }i-am explicat de atâtea ori c` nu sunt de
acord s`-]i pierzi timpul la televizor.
Tory se foi pe scaun.
- Am vrut s` fiu sigur` c` nu te-ai r`zgândit.
- Nu mi-am schimbat p`rerea, draga mea.
Te doare ceva?
- Nu, tat`. Ruth m-a sf`tuit s` trag un pui de
somn. Dup` ce termin de copiat textele, m`
\ntorc \n camera mea.
Pe moment, reverendul r`mase surprins.
|nc` de la vârsta de trei ani, Tory nu dormise
niciodat` \n timpul zilei, nici chiar atunci
când fusese bolnav`. Ce se \ntâmplase cu fiica
lui?
|nainte de a o \ntreba ce simptome are, u[a
se deschise [i Charlene Bowers \[i f`cu
apari]ia, ]inând \n mâini un trandafir ro[u
\ntr-o vaz` de sticl`.
- Bun` diminea]a la toat` lumea, zise ea
vesel`, punându-l pe biroul lui Ruth.
28
Ruth exclam` uimit`:
- Pentru cine este floarea?
- Pentru tine, zise Charlene. S` nu m`
\ntrebi cine a comandat-o. Este secret.
Ruth desf`cu panglica [i scoase bile]elul,
citind:
- „Din partea unui admirator”.
Pastorul se uit` la Tory [i observ` c` feti]a
zâmbe[te, apoi remarc` stânjeneala
Charlenei. Ruth era surprins`, curioas` [i
\ncântat`. Blânde]ea de pe chipul secretarei \l
f`cu s` simt` o \mpuns`tur` \n dreptul inimii.
Ruth mângâie cu degetele o petal` cati-
felat`.
- Ce frumos e, zise ea \ncet. N-am primit
pân` acum un trandafir atât de dr`gu].
Tory remarc` cu un glas sub]ire:
- Am crezut c` balerinele primesc multe
flori.
- Dup` spectacol, cabina mea era plin` de
ele, dar azi e prima dat` când cineva mi-a
trimis un trandafir, \ns` cu un anumit scop.
- N-a[ zice c` d`ruirea unei flori ascunde un
29
mesaj atunci când cel care a trimis-o \[i
p`streaz` anonimatul, fu de p`rere Charlene.
Tory protest`:
- Cred c` este un gest romantic.
- Charlene, po]i s`-mi spui cine a cump`rat
floarea? o rug` Ruth.
Doamna Bowers cl`tin` din cap.
- Am f`cut o promisiune [i trebuie s-o
respect. Nu-]i face griji din pricina
cump`r`torului.
Ruth atinse u[or trandafirul, murmurând:
- Este atât de frumos.
Michael era \nduio[at de emo]ia secretarei
[i sim]ea nevoia s` \[i exprime bucuria c`
exist` oameni tandri pe lume.
Tory nu-l l`s` s` deschid` gura, fiindc` se
gr`bi s`-l \ntrebe:
- Tat`, putem s` lu`m cina cu Ruth? Ea
trebuie s` se \ntoarc` la [apte pentru
adunarea de sear`.
|n alte \mprejur`ri, Michael ar fi certat-o
pentru \ndr`zneala de a-i propune \n public
s-o invite pe secretara lui la mas`, dar de data
30
aceasta r`spunse, uitându-se la trandafir:
- Fire[te, draga mea. Cred c` este o idee
formidabil`. Ce p`rere ai, Ruth?
Ruth st`tu \n cump`n` câteva clipe [i
Michael avea impresia c` inima \i bate ca
atunci când trebuia s` urce treptele sc`rii de
la banc`. Secretara se uit` la Charlene care o
\ncuraj` f`cându-i cu ochiul.
- |mi va face pl`cere s` iau cina cu voi.
Tory jubila, b`tând din palme, iar Michael
o s`rut` pe obraji pe Charlene Bowers.

*
* *

- Domni[oar`, se adres` Michael fiicei sale,


nu ai procedat bine, \ntrebându-m` dac` Ruth
poate s` ia cina cu noi. Dac` ea ar fi avut alt
program? M-ai pus \ntr-o situa]ie dificil`.
Cei doi se aflau \n buc`t`rie, preg`tind
carnea de vit` pentru masa de sear`. Tory
sp`la ciupercile pentru garnitur` iar tat`l ei le
t`ia \n felii mici.
31
- Nu mi-am dat seama ce fac, se scuz` feti]a.
M` sim]eam r`u.
- Apropo, bine c` mi-ai adus aminte. Sunt
convins c` te-ai pref`cut azi-diminea]`.
Tory \l privi cu coada ochiului.
- Vrei s` spui c` te-am min]it?
- Toat` ziua m-am gândit la posibilitatea
aceasta.
- Am avut febr`! protest` Tory. Nu te-ai
uitat la termometru?
Michael se opri din t`iat, con[tient c` fiica
sa \i scap` de sub control. Acest gând \l
descump`ni. Tory ajunsese la vârsta critic` [i
el nu putea s-o mai ]in` \n frâu. Ah, numai
bunul Dumnezeu ar putea s`-l ajute!
- Nu mi-a pl`cut c` m-ai for]at s-o invit pe
Ruth la cin`, sus]inu el nemul]umit.
Mincinosule! \i [opti un glas la ureche. }i-am
explicat, zise Michael cu voce tare, c` nu
vreau s` o pun pe Ruth \ntr-o situa]ie jenant`.
- Ruth nu s-a sup`rat, tat`. Am \ntrebat-o [i
mi-a spus c`-i face pl`cere s` mânc`m
\mpreun`. Nu este vorba de o cin` oficial`.
32
Michael recunoscu \n sinea sa c` feti]a avea
dreptate, dar nu avea chef s` recunoasc`.
- Sunt [eful ei, Tory. Te rog, pe viitor, s` fii
mai cuminte.
- Oh, e[ti prea exagerat, tat`. Toat` lumea
[tie c` patronii obi[nuiesc s` ia masa \n ora[
cu angaja]ii lor.
- De unde ai aflat tu care sunt rela]iile
dintre [efi [i angaja]i?
Tory \i \ntinse o farfurie cu ciuperci sp`late
[i spuse pe un ton nevinovat:
- De la tine, tat`. Adunarea de sear` este un
prilej pentru enoria[i de a te invita la cin`.
Dac` nu le-ar face pl`cere s` te primeasc` \n
casele lor, ai fi obligat s`-]i cau]i alt` slujb`.
- Este o diferen]`. Eu sunt pastor [i trebuie
s` fiu apropiat de enoria[i.
Tory f`cu o mutr` bosumflat`.
- Dac` sunt [i eu la mas`, nu v`d nici o
primejdie.
Doamne, ajut`-m`! se rug` Michael \n
gând. Nu numai c` fiica mea este
\nc`p`]ânat`, dar este [i prea istea]` pentru
33
vârsta ei. Ce argumente s`-i dau pentru a o
face s` \n]eleag` c` gre[e[te?
- Acestea sunt toate ciupercile, zise Tory
\ntinzându-i farfuria. Voi preg`ti pr`jiturile.
Michael se uit` lung la fata sa, care era
harnic` [i priceput`. Ce pot s` fac? \[i zise el.
Mai bine o las \n pace. Va trebui totu[i s` o
refuz dac` mai \ncearc` s`-[i impun` punc-
tul de vedere. De fapt, Tory este un copil. Ce
dorin]e poate s` aib`? Nu poate face nimic
f`r` mine.
T`ind ultimele ciuperci, pastorul \[i spuse
c` totul se datorase trandafirului primit de
Ruth. Dac` n-ar fi fost gelos pe cel care-i
f`cuse acest cadou, nu s-ar fi gândit s` accepte
rug`mintea lui Tory.
Oricum, nu avea nici un motiv de gelozie.
Absolut nici unul.

34
Capitolul 3
Ruth Ardmore sosi \n casa pastorului la [ase
fix. Michael fixase aceast` or`, gândindu-se c`
la [apte va avea loc adunarea de sear`, astfel
c` Tory va putea sp`la vasele \n timp ce el se
va duce la biseric`. |i era pu]in team` c` fiica
sa ar fi putut s` stea la taclale cu celelalte fete
din parohie, l`udându-se cu musafira ei de la
cin`.
Tory insistase ca farfuriile s` fie din cel mai
fin por]elan [i tat`l ei nu se opusese, pentru a
evita o alt` disput`. Feti]a era inteligent` [i-i
pl`cea s`-l contrazic`. Era mai bine s` lase
lucrurile a[a cum sunt. Dac` ar fi mai aspru,
35
ar putea s-o supere pe Tory [i Michael ar fi dat
orice ca s-o [tie fericit`.
Tory se \ntrecu pe sine [i \n afar` de cele
mai bune farfurii, \mpodobi masa cu lumân`ri
[i cu flori ce pluteau \ntr-un vas de cristal, pe
jum`tate umplut cu ap`.
Michael se uit` admirativ la fiica sa care
p`rea mai \n vârst` cu zece ani. Nu b`nuise
niciodat` c` este atât de talentat`.
Pastorul se \ntreb` dac` reu[ise s-o
cunoasc` bine pe aceast` fat` dezghe]at` [i
plin` de ini]iative.
Ea se pref`cu ocupat` cu aranjatul
paharelor, obligându-l pe tat`l s`u s` se duc`
la u[` pentru a o primi pe Ruth. Michael se
gândise c` Tory trebuia s` fac` oficiul de
gazd`, fiindc` ea avusese ideea s-o invite la
mas` pe tân`ra secretar`.
Tr`ise prea mult singur, altfel nu-[i putea
explica emo]ia care-l cuprinse când degetele
sale atinser` m`tasea bluzei, ajutând-o s`-[i
scoat` jacheta. Era ciudat c` o femeie cu ochi
c`prui avea o asemenea influen]` asupra
36
st`pânirii de sine cu care se mândrea
reverendul.
- Unde este Tory? \l \ntreb` Ruth, de parc`
venise \n vizit` la feti]`. Michael \[i aminti c`
fiica sa avusese ideea de a-i propune
secretarei s` ia masa \mpreun`, fiind firesc
deci ca aceasta s` se intereseze de Tory.
- |n buc`t`rie. Ia loc la mas`. Peste câteva
minute, vom servi mâncarea.
Pastorul \[i spuse c` trebuie s` fie calm.
Nervozitatea de care d`dea dovad` nu era un
semn bun.
- Mul]umesc, zise Ruth apropiindu-se de
masa din sufragerie. Cine a avut ideea cu
lumân`rile?
- Tory a fost de p`rere c` un oaspete
deosebit merit` un aranjament special, spuse
Michael \n timp ce punea jacheta \n cuierul
din hol. A pus cele mai scumpe tacâmuri.
- Tory este o fiin]` deosebit`.
- |n acest caz, suntem cu to]ii ni[te oameni
deosebi]i, sus]inu Michael. Dându-[i seama
c`-l luase gura pe dinainte, pastorul se scuz`
37
[i se duse la buc`t`rie. Abia când o v`zu pe
Tory, \[i aduse aminte c` fusese nepoliticos
cu Ruth, l`sând-o s` se a[eze singur` pe
scaun. Ar fi trebuit s`-i arate ce loc \i fusese
rezervat [i s`-i trag` scaunul.
Michael f`cu o strâmb`tur` [i fiica lui \l
\ntreb` \ngrijorat`, \n timp ce punea fripturile
de vit` \n castronul cu sos:
- Ce s-a \ntâmplat, tat`?
- Nimic. Am l`sat-o singur` pe Ruth. Du-te
[i ]ine-i companie pân` aduc friptura.
- Nu te deranja. M` descurc [i f`r` tine.
Michael se \ncrunt` [i zise pe un ton sever:
- Uite ce e, domni[oar`. Trebuie s` ai grij`
de musafir`. Tu ai invitat-o, a[a c` f` bine [i
du-te \n sufragerie. M` ocup eu de mâncare.
- Dar...
- Nici un dar. Este timpul s` m` ascul]i.
Tory f`cu o mutr` sup`rat`, dar puse
lingura pe mas` [i-[i scoase [or]ul de
buc`t`rie, apoi se \ndrept` resemnat` spre
sufragerie.
Michael lu` loc pe un scaun, tr`gându-[i
38
sufletul. Erau singurele momente de lini[te
din acea zi. Din cealalt` camer` se auzeau
râsete. Ruth [i Tory se \n]elegeau de minune.
- Oare ce-i spune fiica mea lui Ruth? se
\ntreb` pastorul. Precis c` o avertizeaz` c`
sunt pu]in nervos, deoarece n-am mai primit
\n cas` alt` femeie de la moartea so]iei mele.
Oh, ce m` fac cu copila asta? exclam` Michael,
recunoscând c` este emo]ionat. Dusese o
existen]` retras` [i se dedicase cre[terii lui
Tory, f`r` s` se gândeasc` s`-[i refac` via]a.
Brusc \[i aminti c` trebuie s` duc` mânca-
rea \n sufragerie. Din clip` \n clip`, Tory
putea reveni s`-l \ntrebe dac` are nevoie de
ajutor. Fire[te c` putea s` se descurce singur.
Gândul c` o feti]` este mai priceput` decât el
\l f`cu s` se gr`beasc`.
Michael acoperi fripturile, scoase salata din
frigider [i cu tava \n mâini p`[i pe covorul
moale din sufragerie.
Tory tocmai \i spunea musafirei sale:
- Mi-ar pl`cea s` am un c`]elu[, dar tata nu
este de acord cu mine, deoarece nu este bine
39
s` la[i un c`]el singur \n cas`.
Oh, Doamne! zise Michael \n sinea lui, iar
va trebui s` cedez!
- M` iei drept Gingis Han? o \ntreb` el pe
Tory, \n timp ce a[eza tava pe mas`. Unde
sunt chibriturile?
- Aici, tat`, r`spunse feti]a, \ntinzându-i o
cutie.
- Mul]umesc, spuse pastorul, aprinzând
lumân`rile.
- N-am f`cut decât s` fiu de acord cu Ruth.
Ea mi-a m`rturisit c`-[i dore[te un c`]el, dar
c` serviciul o \mpiedic` s` aib` grij` de el.
- Bine, draga mea, se \mbun` Michael,
luând loc pe scaun. S` ne rug`m mai \ntâi.
Ruth [i Tory \[i plecar` capetele [i pastorul
avu impresia c` Evelyn se re\ntorsese printre
ei. Când luau masa, Tory [i mama ei se rugau
la fel [i Michael avu o strângere de inim`, \n
timp ce murmur` textul de mul]umire adresat
lui Dumnezeu.
Tory \ntre]inea conversa]ia, bucuroas` c`
Ruth o ascult` cu aten]ie.
40
- Nu-mi plac adun`rile de sear`, zise feti]a,
fiindc` trebuie s` preg`tesc cafelele [i
pr`jiturile pentru enoria[i. Cel pu]in nu
r`mân la discu]ii. Cred c` m-a[ plictisi s`-i aud
pe credincio[i certându-se \ntre ei.
- Adun`rile de sear` sunt ca atacurile
vulturilor, declar` Ruth, b`tându-se imediat
cu mâna peste gur`... M` scuza]i, dac` m-am
exprimat gre[it.
Tory izbucni \n hohote de râs [i Michael
zâmbi f`r` voia lui.
- De ce te-ai gândit la aceste p`s`ri de
prad`? se interes` el.
Obrajii lui Ruth deveniser` stacojii.
- Am exagerat, dar... am v`zut la televizor
cum se arunc` vulturii asupra pr`zii. La fel [i
enoria[ii: \l bombardeaz` pe cel care are
cutezan]a s`-i \nfrunte cu \ntreb`ri, pân` când
nefericitul \[i cere iertare. Cu greu cad de
acord credincio[ii asupra unei probleme de
interes comun. Le place s` flec`reasc`.
Tory chicotea amuzat`, iar Michael \[i
ascunse surâsul, m`rturisind:
41
- Eu nu-mi permit s` am vreo p`rere \n
aceast` privin]`.
- Fire[te c` nu pute]i, fu de acord Ruth. V`
rog s` m` ierta]i pentru \ndr`zneala mea. Nu
trebuia s` fac aceast` compara]ie caraghioas`.
|ntorcându-se c`tre Tory, secretara o rug`:
- S` nu spui nim`nui. |mi promi]i c` vei fi
t`cut` ca un pe[te?
- Bine\n]eles c`-mi voi ]ine gura. Nu vreau
s`-]i pierzi postul.
Tory \[i reaminti de vorbele lui Ruth [i nu
putu s` se ab]in`.
- Vulturi! râse ea. Tat`, a[a sunt enoria[ii
când discut`!
Michael sim]i c` este timpul s` intervin`
pentru a pune lucrurile la punct.
- Cei care vin la adunarea de sear`, sunt cei
care se ocup` de treburile bisericii [i de
colectarea de fonduri. Ei lucreaz` cu bani [i
trebuie s` fie foarte pruden]i...
- Este de la sine \n]eles c` banii au o impor-
tan]` major`, zise Ruth, uitându-se la Tory
care nu se mai st`pâni [i pufni \n râs.
42
Secretarei nu-i trebui alt imbold [i chicoti
fericit`.
Michael se uit` la ele, pizmuindu-le pentru
starea lor de euforie. Ce n-ar fi dat s` fie la fel
de nep`s`tor [i de copil`ros. Ce motiv avea s`
fie moroc`nos? Ziua fusese tensionat` [i el
trecuse prin tot felul de emo]ii: invidie,
gelozie, team` [i dorin]`... Se afla \n pragul
unei crize nervoase?
- Friptura este delicioas`, zise Ruth.
- Tata a f`cut-o, sus]inu Tory. Este un
buc`tar priceput, \n timpul liber.
- Nimeni \n afar` de Tory nu preg`te[te o
pizza mai gustoas`. Aluatul este secretul ei,
zise Michael.
- Reclama este sufletul comer]ului, declar`
Ruth, dar m`rturisesc sincer c` sunt
impresionat`. Adresându-se lui Tory, ea
ad`ug` surâzând: Nu m` pricep s` fac alua-
tul. Nu \ndr`znesc s` fac pr`jituri, de team`
c` nu-mi va reu[i coca.
- Este, \ntr-adev`r, greu s` [tii cum s`
prepari un aluat de calitate. Prietenele mamei
43
mele mi-au ar`tat cum s` procedez [i m-au
\nv`]at câteva secrete. Când fac pr`jituri sau
pizza m` str`duiesc, \n primul rând, s`-mi
reu[easc` aluatul. Te voi \nv`]a [i pe tine,
dac` vrei.
- Nu, mul]umesc, zise Ruth. |mi place s`
g`tesc, dar nu m` \ncumet s` preg`tesc
aluatul.
Michael \n]elese c` secretara \ncerca s`
scape de insisten]ele feti]ei, dar [tia c` refuzul
politicos nu \nsemna o piedic` pentru Tory
care era perseverent` [i \nc`p`]ânat`. Era
inutil s`-i spun` lui Ruth c` nu câ[tig` nimic
dac` o contrazice pe fata lui.
- |]i voi ar`ta cum s` prepari coca, continu`
Tory ca [i cum n-ar fi auzit cuvintele lui Ruth.
Vei vedea ce simplu este.
Secretara ced` [i accept` ajutorul feti]ei.
- Bine, draga mea, m-am convins. Vino
sâmb`t` la mine [i arat`-mi ce trebuie s` fac.
Scrie-mi pe un bilet ce trebuie s` cump`r.
|ntorcându-se spre Michael, Ruth \l \ntreb`:
- |i permite]i lui Tory s`-mi fac` o vizit`?
44
- Cu mult` pl`cere, zise reverendul care nu
se \ndoia de influen]a bun` pe care o avea
Ruth asupra fiicei lui. Chiar dac` fusese
balerin`, nu avea nimic s`-i repro[eze
secretarei. |n ultimele [ase luni aceasta se
purtase irepro[abil [i pastorul \i aprecia
calit`]ile [i con[tiinciozitatea.
- Eu \]i voi ar`ta cum s` faci pizza [i
pr`jituri, spuse Tory, iar tu \mi vei da lec]ii de
balet.
Michael remarc` expresia vioaie din ochii
fetei sale [i r`mase surprins de interesul pe
care Tory \l manifestase fa]` de balet. Anul
trecut refuzase s` fac` un curs de gimnastic`
[i iat` c` acum dorea s` \nve]e s` danseze. Ce
se \ntâmpla cu ea?
Pastorul se uit` la Ruth [i observ` o umbr`
de regret pe chipul ei. |i p`rea r`u f`r`
\ndoial` c` fusese obligat` s` renun]e la
cariera ei artistic`.
- Tory, nu cred c` Ruth vrea s`... Michael se
\ntrerupse, pentru c` nu voia s` se bage \n
via]a secretarei. Tot ce ]inea de problemele ei
45
personale o privea numai pe aceasta.
- |]i voi ar`ta cu pl`cere ceea ce [tiu, zise
Ruth, dar nu sunt profesoar` de balet. Dac`
vrei s` te antrenezi serios, trebuie, draga mea,
s` te duci la o [coal` de balet!
Tory flutur` o mân` \n semn de protest.
- Nu m` gândesc s` devin balerin`, vreau
numai s` [tiu s` dansez.
- |n cazul acesta, ne vom \n]elege bine,
zâmbi Ruth. |n fiecare diminea]` fac exerci]ii
de \ntre]inere, dar nu mai am \ndemânarea
de odinioar`.
- Ai renun]at u[or la cariera artistic`? se
interes` Tory.
- A fost unul din cele mai dificile momente
din via]a mea.
- De ce n-ai continuat s` dansezi?
Michael ar fi vrut s-o pun` la punct pe fiica
sa, dar era curios [i el s` afle motivele care o
\ndemnaser` pe Ruth s` se retrag` de pe
scen`, astfel c` nu spuse nimic.
Ruth afirm` dup` o clip` de gândire:
- Baletul este foarte obositor. Ai f`cut
46
gimnastic`, nu?
Tory d`du din cap [i r`spunse:
- Da, dar nu atât de mult cât trebuie. |ntr-
adev`r, sportul te obose[te.
- Baletul cere mult` munc`. Poate c` vei fi
surprins`, dar un dansator este terminat la
treizeci de ani. A[ fi putut s` evoluez pe scen`
vreo doi-trei ani, dar am suferit câteva
accidente la glezn`, care m-au f`cut s` renun]
la dans. Colegii mei mai tineri \mi repro[au c`
nu pot s` ]in pasul cu ei [i am considerat c`
este mai bine s` m` retrag.
Michael observ` c` Ruth devenise trist`.
- A[a e via]a, ad`ug` secretara. Am
\mb`trânit [i am f`cut loc celor tineri.
- E[ti \nc` tân`r`! protest` Tory.
- Ai dreptate, draga mea, [i de aceea m-am
hot`rât s`-mi continuu studiile.
Michael o \ntrerupse, surprins de
hot`rârea lui Ruth:
- Vrei s`-]i dai demisia?
Ruth surâse [i-i explic`:
- Nici vorb` de a[a ceva. Voi urma cursurile
47
serale. Dac` sunte]i mul]umit de serviciile
mele, v` rog s`-mi acorda]i o zi liber` pentru
a merge la [coal`.
- S`-mi comunici când ai cursuri, o rug`
pastorul, r`suflând u[urat. De ce era bucuros
c` Ruth nu-l p`r`se[te? |n definitiv era doar o
secretar`, f`r` s` se deosebeasc` de alte femei
care f`ceau aceea[i meserie.
Când cina se termin`, Tory se ridic` de pe
scaun [i spuse:
- Eu voi sp`la vasele. Tat`, r`mâi cu Ruth
pân` \ncepe adunarea de sear`.
Michael se uit` la Ruth, \ntrebându-se ce ar
putea discuta cu ea. Secretara era la fel de
stingher` ca el. |n alte \mprejur`ri, ar fi l`udat
talentul fiicei sale de a stabili rela]ii
prietene[ti cu cei din jur, dar acum nu putea
aborda acest subiect cu Ruth, sperând ca
musafira s` nu-[i fi dat seama de manevrele
feti]ei de a-i l`sa singuri.
Pân` la urm`, pastorul \[i zise c` tot Tory
era cel mai bun subiect de conversa]ie.
- Sper c` nu e[ti sup`rat` c` feti]a mea ]i-a
48
cerut câteva lec]ii de balet.
Secretara avea aceea[i privire trist` când
trebuia s` vorbeasc` despre balet.
- Sunt bucuroas` s-o \nv`] pe Tory s`
danseze. |mi pare r`u c` nu pot s`-mi
continuu cariera artistic`. Am vrut s` uit tot ce
are leg`tur` cu baletul [i am ratat ocazia s`
devin profesoar`. Am fost la[`, nu-i a[a?
Michael cl`tin` din cap [i spuse cu
blânde]e:
- Când pierzi ceva la care ]ii mult, suferi
enorm. To]i ne amintim cu p`rere de r`u
clipele fericite.
- Nu m-am retras din trupa de balet decât
dup` o matur` chibzuin]`. A[ fi putut s` mai
dansez câ]iva ani, dar am vrut s` ies cu fruntea
sus de pe scen`.
- Regre]i c` ai luat hot`rârea de a renun]a la
balet? o \ntreb` Michael.
- Poate c` te va surprinde r`spunsul
minunat a[a cum sunt. Baletul m-a obsedat de
când aveam patru ani [i acum \mi dau seama
c` nu mi-am tr`it via]a a[a cum a[ fi vrut. M-am
49
lipsit de multe lucruri pentru a m` realiza ca
artist`.
Michael era curios s` afle la ce renun]ase
Ruth dar bunul-sim] \l opri s` fie indiscret. La
urma urmei, nu era treaba lui s` se intereseze
de via]a particular` a secretarei sale.
Soneria de la intrare ]ârâi de mai multe ori.
Sosise primul membru din comitetul
parohial; Jim Curts era un om de afaceri jovial
[i avea \n jur de cincizeci de ani. Era chel [i
avea o fa]` rotund`. Jim purta o salopet`
p`tat` de var.
- Bun` seara. V` rog s` m` ierta]i pentru
]inuta mea, dar Julie m-a rugat s` zugr`vesc
casa. Mi-am luat o zi liber` [i abia acum am
terminat. Ruth, te-ai acomodat cu clima din
Florida?
Soneria se auzi din nou. De data aceasta,
musafirul era Marvin Bridges, un contabil
priceput care avea [aizeci de ani, dar p`rea
mai tân`r c`ci era slab [i \nalt. Dup` ce d`du
mâna cu Michael, Marvin \i salut` pe ceilal]i [i
se a[ez` \n capul mesei.
50
Urm`torii oaspe]i fur` Ned [i Bill Pierce,
doi gemeni de vreo patruzeci de ani care
f`ceau parte din comitetul parohial datorit`
dona]iilor substan]iale acordate bisericii.
Fra]ii Pierce erau proprietarii unui lan] de
restaurante [i erau genero[i când era vorba de
a sprijini ini]iativele pastorului de ajutorare a
enoria[ilor s`raci.
Dup` ei intr` Mitch Dunn, un ofi]er \n
rezerv` care nu avea o contribu]ie mare din
punct de vedere financiar, dar era extrem de
s`ritor când cineva avea nevoie de ajutor.
Cel mai b`trân membru al comitetului era
Jed Weathers, având peste [aptezeci de ani.
Era unul din fondatorii bisericii [i singurul,
din cei cinci, \n via]`. Michael \l salut` respec-
tuos, dorind s`-i câ[tige bun`voin]a. Jed era
cel care avea ultimul cuvânt \n toate chestiu-
nile legate de via]a comunit`]ii. Pastorul [tia
c` Weathers se va \mpotrivi ini]iativei lui Ruth
de strângere a mobilei pentru cei s`raci,
deoarece era un tip de mod` veche [i nu era
de acord cu proiectele ce nu porneau de la el.
51
Tory aduse o tav` cu pr`jituri [i-i \ntreb` pe
cei prezen]i dac` vor cafea, a[a cum f`cea \n
fiecare mar]i seara, când se \ntrunea
comitetul.
Bill Pierce se mir` cât de mare crescuse
Tory \n ultima vreme [i ceilal]i membri \l
aprobar` zgomotos, de[i Michael avea
b`nuiala c` dac` fiica sa s-ar fi \n`l]at a[a de
repede cum sus]ineau enoria[ii, ea ar fi fost
lung` cât un stâlp de telegraf.
Dup` câteva minute feti]a reveni cu tava cu
cafea [i se scuz` c` trebuie s`-[i fac` lec]iile.
Michael era lini[tit c` Tory se simte bine [i-i
ur` noapte bun`.
Comitetul \ncepu s` examineze
problemele bisericii; nici unul dintre membri
nu se opuse proiectelor discutate anterior. Se
p`rea c` fiecare vrea s` se \ntoarc` repede
acas`. Ruth lua noti]e [i totul decurgea
normal. Michael era uimit de atmosfera
pa[nic` din \nc`pere, dar [tia c` acest lucru
nu va dura prea mult.
- Am rezolvat toate problemele, zise Jed
52
Weathers bucuros. Mai ave]i altceva de spus?
- Da, se gr`bi Michael s` ia cuvântul. Toate
capetele se \ntoarser` spre el.
- {ti]i c` Ruth a f`cut propunerea ca biseri-
ca s` strâng` mobilier pentru familiile
nevoia[e din parohie. Concret, noi punem la
dispozi]ia lor mobilele pe care le vor dona cei
care nu mai au nevoie de ele. V` reaminti]i c`
\n urm` cu dou` s`pt`mâni v-am prezentat
anun]ul pe care l-am publicat \n buletinul
oficial al parohiei \n leg`tur` cu dona]ia de
mobil`.
Michael se uit` la Jed Weathers [i observ`
c` acesta se \ncruntase, semn c` nu era de
acord cu ini]iativa lui Ruth. Pastorul f`cu o
pauz`, apoi continu`:
- R`spunsul enoria[ilor a fost favorabil.
Avem oferte de dona[ii cu paturi, fotolii [i
canapele. Se pare c` programul nostru de
ajutorare a celor mai s`raci din parohie se va
bucura de succes. Sunt mul]i credincio[i care
trec printr-o perioad` dificil`. De exemplu,
copiii familiei Butler dorm pe jos pe o saltea,
53
iar so]ii Kerr nu au decât ni[te scaune. Bob
Kerr este [omer [i [i-a vândut tot ce a agonisit
\n ultimii ani. Sunt mul]i ca el \n comunitatea
noastr`. S` nu-i uit`m pe tinerii care [i-au
\ntemeiat de curând un c`min. To]i ace[tia
vor fi bucuro[i s` foloseasc` mobilele donate,
pân` vor fi \n stare s`-[i cumpere altele noi.
Membrii comitetului \ncuviin]ar` \n t`cere,
cu excep]ia lui Jed Weathers care d`dea
impresia c` \nghi]ise o b`utur` amar`.
- M-am gândit, ad`ug` Michael pe un ton
grav, c` putem depozita mobila \ntr-una din
camerele casei parohiale. La nevoie voi pune
la dispozi]ie [i garajul meu, dar este necesar
s` construim [i o magazie unde...
Jed \l \ntrerupse, ner`bd`tor s`-[i expun`
punctul de vedere:
- Nu v`d de ce trebuie s` cheltuim bani
pentru o magazie. Donatorii pot s` trimit`
mobila direct la cei nevoia[i.
- Cheltuielile ini]iale par exagerate, dar
magazia va putea satisface cerin]ele donato-
rilor. Vreau s` v` reamintesc faptul c`
54
mobilele vor fi \mprumutate de cei nevoia[i,
cel mult o s`pt`mân` sau dou`, dup` care
obiectele revin parohiei. Unde s` le ]inem?
- Cred c` este o exagerare, zise Jed. Sunte]i
convin[i c` enoria[ii vor putea suporta costul
magaziei?
- Le-am cerut credincio[ilor s` fie genero[i
cu familiile s`race. Este vorba de un act de
caritate [i nu de o obliga]ie.
- Nu avem bani pentru depozit! sus]inu
Weathers pe un ton categoric.
- |n cazul acesta, voi construi eu magazia.
Jed se \ncrunt` [i protest`:
- Ai nevoie de aprobarea comitetului
pentru a \n`l]a un depozit lâng` biseric`.
Michael se uit` la ceilal]i participan]i la
adunare, [i nu v`zu dezaprobare pe chipurile
lor.
- Socot c` membrii comitetului nu se vor
opune proiectului dac` voi ob]ine materialele
de construc]ie din dona]ii. Sunt sigur c` voi fi
sponsorizat de cei care fac afaceri imobiliare.
Ned Pierce se oferi primul s`-l ajute pe
55
pastor.
- Bill [i cu mine ne \ns`rcin`m cu procu-
rarea materialelor, Michael. |]i dorim succes.
Sunt mul]i enoria[i care \]i vor s`ri \n ajutor.
- Mul]umesc, Ned. Nu am de gând s` ridic
o magazie mare.
- F`-o cât mai \nc`p`toare, \l \ncuraj` Bill,
altfel vom fi nevoi]i s` \n`l]`m alta peste un
an. Dac` nu se poate construi nimic lâng`
biseric`, \]i oferim un teren lâng` ferma lui
Clayborn. Am vrut s` ridic`m acolo un restau-
rant, dar ne-am dat seama c` este departe de
[osea. Vom putea l`sa neatins terenul
bisericii, ad`ug` Bill privindu-l pe Jed \n ochi.
Michael observ` c` Ruth este bucuroas`.
- Dac` avem terenul [i materialele, zise
pastorul, nu ne r`mâne decât s` \ntocmim
planurile construc]iei. Cine se poate ocupa
de ele?
- Sunt mul]i voluntari care vor fi bucuro[i
s`-]i dea o mân` de ajutor, zise Mitch Dunn.
Po]i conta pe mine.
- Mul]umesc.
56
- Nu v` gr`bi]i, interveni Jed. Cu ce ve]i
pl`ti aprobarea de construc]ie [i asigurarea?
- Voi vorbi cu enoria[ii, declar` Michael,
convins c` va g`si \n]elegere printre membrii
comunit`]ii.
Marvin Bridges \l aprob` imediat:
- Este o idee minunat`.
- Ruth s-a gândit s` ne adres`m membrilor
parohiei, zise reverendul, observând c`
secretara se \mbujorase la chip.
Marvin \i adres` un zâmbet lui Ruth.
- Voi achita eu aprobarea de construc]ie, iar
asigurarea va fi pl`tit` de c`tre parohie. Nu
cred c` este cineva care se va opune acestei
ini]iative.
Jed era galben la fa]` de parc` ar fi fost
bolnav de icter.
- Cine va suporta salariul magazionerului?
Va trebui s` angaj`m un om care s` aib` grij`
de mobilier. |l vei pl`ti tu, Marv? Sau tu, Ned?
- M` voi ocupa eu de magazie, se b`g` \n
discu]ie Ruth. |n timpul liber, voi lucra la
depozitul de mobil`.
57
Jed replic` pe un ton sever:
- Nu faci parte din parohia noastr`.
- Ce importan]` are c` nu sunt metodist`?
ripost` Ruth. Cre[tinii se ajut` \ntre ei, nu-i
a[a? Pentru a v` lini[ti, afla]i c` am de gând s`
devin. Biserica metodist` este una din cele
mai calde [i mai fr`]e[ti comunit`]i religioase.
Ce mai ai de spus, fr`]ioare? \[i zise Michael
\n sinea sa, gândindu-se la Jed.
- Te voi ajuta [i eu, se auzi vocea lui Tory.
Pastorul \[i \ntoarse capul [i o z`ri pe fiica
sa \n pragul u[ii.
- Sunt destul de mare pentru a munci,
sus]inu Tory. Am dep`[it vârsta cvnd m`
jucam cu p`pu[ile.
Michael era mândru de fiica sa care
dovedea tuturor c` este inimoas`.
Tory se apropie de masa din sufragerie [i
declar`:
- {tiu c` nu sunte]i de acord cu ideea lui
Ruth, domnule Weathers. Eu g`sesc c` este
foarte bun`. Sunt sigur` c` vor fi [i al]i tineri
care o vor sprijini pe Ruth.
58
- Ceea ce conteaz` acum, interveni
pastorul, este s` ajut`m familiile s`race.
Aceasta este obliga]ia noastr`. E trist când
copiii se culc` pe saltea sau când al]ii nu au
nici o mobil` \n cas`.
- Biserica noastr` a f`cut \ntotdeauna acte
caritabile, zise Jed.
- Trebuie s` facem mai mult pentru cei
nevoia[i, \i reaminti Michael. Pachetele cu
mâncare, pe care le distribuim de dou` sau
trei ori pe an, nu sunt suficiente. Vreau s`
\nfiin]`m un serviciu de ajutorare a celor
s`raci. Dac` le oferim zilnic hran` vom dovedi
c` suntem \ntr-adev`r buni cre[tini.
- Pentru numele lui Dumnezeu! exclam`
Jed exasperat. Va trebui s` avem grij` de to]i
be]ivii [i trântorii din localitate!
Jim Curts \[i drese glasul [i remarc`:
- Jed, nu uita c` to]i suntem cre[tini. Mul]i
dintre noi vor s`-i ajute mai des pe semenii
lor, dar nu [tim cum se procedeaz`. Pastorul
nostru [i Ruth ne-au prezentat câteva proiecte
interesante.
59
- La urm`toarea adunare, ne vom \mbr`]i[a
[i ne vom s`ruta ca \ntre fra]i, coment` Jed
sup`rat.
- Ceea ce doresc, preciz` Michael, este s`
facem mai mult pentru comunitatea noastr`.
Ne-am preocupat \n special de nevoile
spirituale, uitând de cele trupe[ti. Mul]umit`
Domnului, am v`zut cum comunitatea
noastr` a sporit de la câ]iva membri care se
adunau \ntr-o cas`, la câteva sute. Este timpul
s` ne asum`m mai multe responsabilit`]i.
Dac` fiecare dintre enoria[i ar aduce \n
fiecare duminic` numai dou` conserve [i tot
am avea cu ce s` hr`nim familiile s`race.
Mitch Dunn \l aprob` pe pastor, afirmând:
- Desigur c` vom putea s`-l sprijinim pe
Michael. Chiar eu, care nu sunt bogat, voi
aduce alimente. |n privin]a mobilelor m` ofer
s` le transport la magazie [i la cei care vor
avea nevoie de ele.
Jed nu renun]` u[or la punctul s`u de
vedere, de[i vedea c` membrii comitetului
sunt de partea reverendului.
60
- Mitch, m` bucur c` te-ai oferit s` cari
mobila, numai c` nu vreau s` vii sâmb`t`
diminea]a la mine, plângându-te c` e[ti
singurul care a venit la biseric` pentru trans-
portul unei canapele. Oamenii promit, dar
nu-[i respect` cuvântul.
De obicei, Michael \l menaja pe Weathers,
\ns` de data asta consider` c` este cazul s`
intervin`.
- |mi pare r`u, Jed, dar nu pot fi de acord
cu tine. Unii oameni sunt neserio[i, dar cei
mai mul]i sunt demni de \ncredere. Sunt
sigur c` vom g`si voluntari printre enoria[i
pentru a sprijini ini]iativele noastre.
Duminic` m` voi adresa comunit`]ii [i vom
vedea ce [anse au proiectele pe care vi le-am
prezentat.
Jed nu mai avu nimic de comentat [i
adunarea lu` sfâr[it.

*
* *

61
Dup` plecarea membrilor din comitet,
Michael r`mase singur cu Ruth care se uita
sfioas` la el. Pastorul era mul]umit c` Tory se
retr`sese \n camera ei, scutindu-l de alte
\ntreb`ri indiscrete.
- Voiam s` v` mul]umesc pentru felul cum
v-a]i descurcat cu Jed Weathers, zise
secretara.
Michael spuse cu modestie:
- N-ai pentru ce s`-mi mul]ume[ti. Trebuie
s` lupt`m pentru realizarea proiectului t`u.
M` gândesc c` \n ultima vreme, comunitatea
s-a ocupat mai mult de atragerea de noi
membri, uitând c` sunt unii care au nevoie de
sprijin. N-am ajuns la un num`r mare de
enoria[i, dar trebuie s` fim uni]i [i la bine [i la
r`u.
- Cel care d`ruie[te, prime[te.
- A[a e, [i cel care \ntinde o mân` semenu-
lui s`u este r`spl`tit de Dumnezeu.
Ruth zâmbi [i murmur`:
- Acum trebuie s` plec. Mul]umesc pentru
cin`. A fost minunat`.
62
- Te conduc pân` la ma[in`.
Nop]ile \n Florida erau r`coroase, dar
pl`cute.
Ramurile palmierilor din fa]a bisericii erau
leg`nate de briz`, iar cerul era senin. Stelele
str`luceau [i luna sc`lda peisajul cu raze
argintii.
- Prietenul t`u ]i-a trimis trandafirul? se
interes` Michael curios.
- Nu am nici un prieten, recunoscu Ruth
surâzând.
- Mi-e greu s` cred c` e[ti singur`.
- Este adev`rat, declar` secretara. Nu am
r`bdarea s` \ntre]in o rela]ie de prietenie.
- R`bdare? se mir` Michael.
Ruth se opri \n dreptul ma[inii [i se
\ntoarse c`tre reverend.
- De mult mi-am dat seama c` pu]ini
b`rba]i merit` efortul de a m` apropia de ei.
|n prezent, sunt ocupat` [i nu m` intereseaz`
nici un b`rbat.
Michael se \ntreb` ce secrete ascund ochii
ei mari [i frumo[i.
63
- Ai fost dezam`git` \n iubire? o \ntreb` el,
cu toate c` nu ar fi trebuit s` se amestece \n
via]a ei particular`. |n calitate de pastor putea
s` fie mai indiscret, c`ci misiunea lui era s`
afle necazurile enoria[ilor [i s` le aline
durerile.
- Da. De mai multe ori, m`rturisi Ruth
cl`tinând din cap, de parc` ar fi vrut s`-i dea
uit`rii pe cei ce o f`cuser` s` sufere. B`rba]ii
sunt egoi[ti. Vreau [i eu s` m` gândesc \n
primul rând la mine. Trebuie s`-mi g`sesc un
drum \n via]` [i pe urm` voi putea s` m` uit
la b`rba]i.
- Ai \ntâlnit un b`rbat r`u? insist` Michael.
- Nu, dar nu se gândea decât la persoana
lui.
Ruth deschise portiera [i se urc` la volan.
|nainte de a porni motorul, ea scoase capul
pe geam [i spuse:
- Am \nv`]at multe de când lucrez aici.
Acum [tiu c` oamenii pot fi genero[i. Chiar [i
b`rba]ii, ad`ug` Ruth zâmbind.
- Noapte bun`, \i ur` pastorul.
64
Dup` ce ma[ina disp`ru la cotitura drumu-
lui, Michael mai r`mase câteva clipe \n curte,
uitându-se la stele. Adierea vântului \i zburlea
p`rul. Oare Evelyn \l considerase egoist?
So]ia sa nu se plânsese niciodat` de
defectele lui, dar Michael \[i aminti de primii
ani de c`snicie, când trecuser` prin momente
dificile. Abia se instalaser` la St. George [i
necazurile nu-i ocoliser`. Avusese Evelyn ceva
s`-i repro[eze? Din p`cate, ea nu se mai afla \n
via]` pentru a-i r`spunde la aceast` \ntrebare.

*
* *

Când se \napoie \n cas`, Michael o g`si pe


Tory \n sufragerie, strângând ce[tile [i fa]a de
mas`.
- Draga mea, las`-m` pe mine s` fac
cur`]enie.
Feti]a se scuz`:
- N-am putut s` adorm.
Reverendul lu` dou` ce[ti [i le puse pe
65
tav`.
- Sunt mândru de tine, tat`. Mi-a pl`cut c`
l-ai pus la punct pe Jed Weathers.
- To]i au fost contra lui \n aceast` sear`, nu
numai eu.
Tory râse.
- Am vorbit cu prietenele mele [i ele sunt
gata s` te ajute. Vor s` fie utile, dar nu [tiu ce
s` fac`. Trebuie s` ne \ndrumi. Suntem \nc`
mici.
- Parc` spuneai c` nu mai e[ti un copil.
Feti]a strâmb` din nas.
- Fire[te c` nu mai sunt naiv`, dar nu sunt
destul de mare pentru a putea lua hot`râri de
una singur`. M` bucur c` pot s`-]i fiu de folos.
M` voi al`tura lui Mitch la mutatul mobilei [i
voi duce mâncare familiilor s`race. Dac` ai
nevoie, eu [i prietenele mele te vom ajuta s`
ridici magazia.
- Cu condi]ia ca mai \ntâi s` v` face]i
lec]iile.
- Fire[te c` nu vom neglija [coala.
- Este nou` [i jum`tate. S-a f`cut târziu.
66
Du-te la culcare.
Tory duse tava \n buc`t`rie, apoi \l s`rut`
pe tat`l ei [i se retrase \n dormitor.
Michael sp`l` ce[tile [i farfurioarele,
gândindu-se tot timpul la Ruth.

67
Capitolul 4
Joi, \n pauza de prânz, Tory [i dou` din
colegele sale merser` la cel mai apropiat
magazin pentru a cump`ra cadouri de Ziua
|ndr`gosti]ilor. Feti]a nu era sup`rat` pe tat`l
ei care nu-i urmase exemplul [i nu-i oferise
nimic lui Ruth. Tory sperase c` trandafirul pe
care-l primise secretara \l va face gelos [i c`
Michael se va gr`bi s`-i dea lui Ruth un dar.
Oricum, mai era o s`pt`mân` pân` la Ziua
|ndr`gosti]ilor. Nici invita]ia la cin` nu p`rea
c`-l mi[case pe tat`l ei.
Tory avea r`bdare [i a[tepta s`rb`toarea
pentru a se convinge de sentimentele tat`lui
68
ei fa]` de Ruth.
De opt dolari, feti]a cump`r` o cutie cu
bomboane de ciocolat`, legat` cu o panglic`
[i o carte po[tal` pe care o prieten` scrisese:
„Din partea unui admirator”. Mesajul \l va
face nervos pe tat`l ei, \[i spuse Tory
bucuroas`. Mai avea dou`zeci de dolari de
rezerv` pentru alte cadouri, iar sâmb`t` va
primi al]i cinci ca bani de buzunar.
|ncântat` de plan, ea le spusese prietenelor
sale c` de Ziua |ndr`gosti]ilor va cump`ra un
buchet de trandafiri pe care i-l va trimite lui
Ruth, \nso]it de cartea po[tal`.
De data asta, Charlene nu va mai avea ce
obiecta, deoarece era o zi festiv`. La urma
urmei, nu era treaba doamnei Bowers s` [tie
\n ce scop va trimite buchetul.
La desp`r]ire, Tory le puse pe prietenele
sale s` jure c` nu vor dest`inui nim`nui secre-
tul, dar, imediat ce ajunser` acas`, feti]ele le
povestir` mamelor lor ce pl`nuise fiica
pastorului. Cele dou` femei, firi romantice,
vorbir` la telefon cu prietenele lor [i \n
69
curând tot ora[ul [tia ce pusese Tory la cale.
Charlene Bowers primi un telefon de la cea
mai bun` prieten` care o inform` despre
inten]ia lui Tory [i flor`reasa se apuc` s`
preg`teasc` un buchet impun`tor pentru
Ruth. Tân`ra secretar` va fi surprins` când va
g`si biroul plin de flori. Charlene era
convins` c` Ruth Admore ar putea fi o so]ie
\n]eleg`toare pentru Michael [i o mam`
minunat` pentru Tory. Nu-i spusese lui Hank
\n urm` cu o lun` c` Ruth se potrivea cu
Michael? So]ul ei fusese de acord c` reveren-
dul trebuie s` se rec`s`toreasc`.
Dup` [coal`, Tory a[tept` pân` când tat`l
ei ie[i \n ora[ [i o rug` pe Ruth s` se duc` la
biseric` pentru a asista la \ntrunirea tinerilor
din parohie.
Profitând c` nu era nimeni \n camer`, feti]a
puse cutia [i cartea po[tal` pe biroul
secretarei.
Când Michael se \ntoarse, o g`si pe fiica sa
\n fotoliu, citind o carte. Z`rind cutia [i cartea
po[tal`, el o \ntreb` pe Tory:
70
- Cine a adus cadoul pentru Ruth?
- Nu [tiu, nu eram de fa]`, sus]inu Tory f`r`
s`-l priveasc` pe tat`l ei, deoarece acesta avea
darul de a ghici când ea min]ea. Cred c` a fost
aceea[i persoan` care i-a trimis trandafirul.
Cel pu]in aceasta nu era o minciun`.
- Tot ce se poate, rosti Michael cu o voce
spart`.
Tory \[i ridic` privirea, mirat` c` tat`l ei se
\ncruntase.
- De ce nu cite[ti \n camera ta?
- Tat`, e[ti sup`rat? O a[tept pe Ruth s`-i
dau lista de alimente necesare pentru pizza.
Sâmb`t` trebuie s` fie totul preg`tit. Peste o
jum`tate de or` trebuie s` m` \ntâlnesc cu
tinerii la biseric`.
- Bine, morm`i Michael, disp`rând \n
biroul lui. Dup` câteva clipe, reveni [i spuse:
- |i dau eu lista lui Ruth.
- T`ticule! se alint` feti]a, vreau s` vorbesc
cu Ruth. |ntâlnirea noastr` este fixat` pentru
sâmb`t`. Dac` vrei s` te vezi cu ea, de ce n-o
invi]i la o plimbare?
71
- E[ti neascult`toare!
- {i tu un nesuferit.
- Te iubesc, draga mea.
- {i eu te iubesc, tat`.
Michael o l`s` \n pace [i Tory se bucur` c`
va avea ocazia s` asiste la momentul când
Ruth va da cu ochii de flori.
Peste câteva minute, secretara intr` \n
camer` [i f`cu o mutr` mirat`.
- A cui este cutia?
Tory d`du din umeri.
- Nu [tiu.
- Este un dar extraordinar.
Feti]a sim]i c` inima \i bate mai tare.
- Ce ai primit?
- Bomboane de ciocolat`. |mi plac la
nebunie. Cât am fost dansatoare, n-am putut
s` m` ating de dulciuri din pricina greut`]ii,
dar ast`zi m` voi duce acas` [i voi mânca
atâtea bomboane câte voi vrea.
Michael ap`ru din nou \n pragul u[ii,
remarcând:
- E[ti slab` ca un ]âr, Ruth. Nu cred c`
72
bomboanele te vor \ngr`[a.
Secretara citi cartea po[tal` [i se \nro[i \n
obraji.
- Ce scrie pe felicitare?
Ruth \i \ntinse bucata de carton [i pastorul
exclam`:
- Este cam pueril!
Secretara \i lu` cartea po[tal` [i protest`:
- Mie \mi place ce am citit. Tory, vrei o
bomboan`?
Feti]a se ridic` din fotoliu, \ncântat` c` va
gusta din bomboanele de ciocolat` care-i
pl`ceau foarte mult. Nu se a[teptase ca Ruth
s` fie atât de generoas`.
Michael se uit` nedumerit la secretar`.
- Mi-ai m`rturisit c` nu vrei s` ai un prieten.
- Nu m` uit dup` b`rba]i, dar admiratorul
meu mi-a f`cut daruri care m-au impresionat.
Cine [tie? Dac` voi mai primi alte cadouri,
este posibil s`-mi schimb hot`rârea.
Pastorul f`cu ochii mari, \n timp ce fiica sa
era mul]umit` c` el \[i pierduse calmul.
Ruth desf`cu cutia, invitând-o pe Tory:
73
- Po]i s` iei câte bomboane vrei. Nu pot s`
le m`nânc pe toate.
Feti]a lu` dou` bomboane, iar tat`l ei una.
- Ce bune sunt, morm`i Tory savurând
crema de zmeur` din interiorul bomboanei.
Ruth fu de acord cu feti]a: bomboanele
erau savuroase.
Michael se scuz` c` are de lucru [i se
retrase \n biroul de al`turi. Tory nu-l v`zuse
niciodat` atât de nervos. S`-[i fi dat seama c`
ea \i trimisese cutia lui Ruth? Sau era
dezam`git c` Ruth se gânde[te s`-[i g`seasc`
un prieten? Planul ei putea s` dea roade,
numai dac` va continua s`-i fac` alte daruri lui
Ruth. |n felul acesta \l va face gelos pe tat`l ei.
Ce cadouri ar fi mai atr`g`toare? Flori sau
baloane?
Desigur c` baloanele vor avea un efect mai
puternic. Cum de nu se gândise mai de mult
la ele? Un balon care avea imprimate dou`
cuvinte: „Te iubesc”, va face minuni. Putea
ad`uga câteva buc`]i de turt` dulce \n form`
de inim`, cu acela[i mesaj de Ziua
74
|ndr`gosti]ilor. Cadourile nu erau scumpe [i
puteau s-o conving` pe Ruth c` are un
admirator.
- Nu te duci la \ntâlnirea cu tinerii din
parohie? o \ntreb` secretara.
Feti]a se uit` la ceas [i exclam`:
- Oh, am uitat de \ntâlnire! |]i mul]umesc
c` mi-ai adus aminte de ea. Voi vedea care
b`ie]i se ofer` ca voluntari pentru c`ratul
mobilierului.
- Cu cât mai mul]i cu atât mai bine, afirm`
Ruth zâmbind. Vom avea nevoie de sprijinul
lor.
- Sunt sigur` c` tinerii se vor oferi s` te
ajute. Domnul Weathers nu a fost de acord cu
proiectul t`u, a[a c` trebuie s`-i demonstr`m
c` n-a avut dreptate.
- Tory! o admonest` Michael din biroul lui.
Nu este frumos s` vorbe[ti a[a de oamenii \n
vârst`.
- Am spus adev`rul, tat`. Nu m-ai \nv`]at c`
nu trebuie s` mint?
|nainte ca pastorul s` riposteze, feti]a ie[i
75
din \nc`pere, chicotind.

*
* *

- A sunat Ken Redfield, \l anun]` Ruth pe


pastor, \nainte de a pleca de la birou. El [i
nevasta lui \[i schimb` mobila [i vor s`
doneze un dormitor, o canapea [i dou`
fotolii.
- Excelent. Este o veste foarte bun`.
Ruth era entuziasmat` de reu[ita ini]iativei ei.
- Ken mi-a zis c` vor primi mobila nou`
s`pt`mâna aceasta. Unde vom depozita
mobilierul de care vrea s` scape?
- |n garajul meu. Sun`-i mai \ntâi pe cei
care au nevoie de mobil`. Poate c` nu va mai
fi nevoie s` aducem mobila aici.
- Este o idee minunat`. Mâine diminea]`
m` voi ocupa de aceast` problem`. Ave]i o
list` cu cei care au nevoie de mobil`?
- Da, r`spunse Michael, gândindu-se c`
Ruth se f`cuse din ce \n ce mai frumoas`. Prin
76
ce miracol se transformase o femeie slab` [i
neinteresant` \ntr-o fiin]` agreabil`, chiar
fermec`toare?
- Mul]umesc, zise secretara, remarcând
paloarea din obrajii lui. Nu v` sim]i]i bine?
De obicei, Michael ar fi ascuns adev`rul [i
ar fi spus c` se simte bine, dar de data asta
recunoscu stânjenit:
- Nu-mi iese din minte admiratorul t`u.
Ruth p`rea amuzat` de jena lui.
- De ce?
- Deoarece... Michael ezit`, ne[tiind cum
s`-[i explice dezam`girea... O femeie trebuie
s` fie prudent`. |n zilele noastre sunt mul]i
escroci... Este bine s` nu te \ncrezi \n primul
b`rbat ce-]i iese \n cale.
- Bomboanele [i trandafirul nu sunt daruri
scumpe, afirm` Ruth, zâmbind. Sunt d`ruite
de cineva care vrea s` m` cunoasc`. |n
curând, voi afla cine este aceast` persoan`.
Dac` nu ar vrea s` ne \ntâlnim, nu mi-ar
trimite mici aten]ii.
- Ruth, s` fii cu ochii \n patru.
77
Secretara \[i \n`l]` capul [i surâse.
- M-am obi[nuit s`-i \nfrunt pe cei r`i. V`
este team` c` nu m` voi descurca?
- De ce nu-mi spui Michael? Cel pu]in când
suntem \ntre patru ochi.
- Bine, Michael. Voi ]ine seama de sfatul
t`u. Acum, trebuie s` plec. La revedere.
Ruth \i f`cu cu mâna [i ie[i din camer`.
Reverendul se mustr` c` se purtase ca un
adolescent. F`cuse din ]ân]ar arm`sar pentru
ni[te bomboane [i o floare. Avea lucruri mai
importante de f`cut decât s` se intereseze de
admiratorul secretarei. Trebuia s` se duc` la
biseric` pentru a se \ntâlni cu tinerii, altfel
Tory va veni s` vad` de ce \ntârzie.
|nainte de a p`r`si biroul, f`cu ordine \n
hârtii, pentru a [ti pe care le va rezolva a doua
zi. Trecând prin cealalt` camer` observ` c`
Ruth l`sase cutia pe birou [i zâmbi.

*
* *

78
- T`ticule, \i spuse Tory \n diminea]a
urm`toare, la micul dejun, trebuie s` faci ceva
pentru a nu o pierde pe Ruth. Admiratorul ei
este insistent.
Michael citea ziarul [i tres`ri auzind cuvin-
tele fiicei sale. Nu-i venea s` cread` c` o fiin]`
nevinovat` poate s` se preocupe de probleme
grave de via]`.
- Ruth este major` [i va face ceea ce vrea.
- Fire[te, fu de acord feti]a, ducând la gur`
linguri]a cu fiertura de cereale.
Dup` o scurt` pauz`, Tory ad`ug`:
- Dac` nu-i ar`]i c` ]ii la ea, o vei pierde pe
Ruth.
- Nu m` oblig` nimeni s` m` port altfel cu
ea. Nici m`car tu.
Tory oft` [i puse linguri]a pe mas`.
- E[ti atât de b`trân \ncât nu-]i pas` c` Ruth
este frumoas`?
Tat`l ei se foi pe scaun [i spuse pe un ton
blând:
- Ruth este o femeie atr`g`toare, dar nu m`
intereseaz`. Nu sunt atât de b`trân,
79
domni[oar`, \ncât s` nu remarc frumuse]ea
unei femei.
- Dac` recuno[ti c` este frumoas`, de ce nu
te lup]i s` o cucere[ti? Vrei s` ]i-o r`peasc`
rivalul care-i face cadouri?
Pastorul \mp`turi ziarul [i se uit` la fiica sa.
- Ce vorbe sunt astea? Te rog s`-]i vezi de
treburile tale. Unde ai auzit de r`piri?
Tory ridic` din umeri.
- La [coal`. B`ie]ii obi[nuiesc s` se
mândreasc` \ntre ei cu cuceririle pe care le-au
f`cut.
- La treisprezece ani?
Feti]a se uit` comp`timitor la el.
- Oh, tat`, habar n-ai ce se \ntâmpl` \n
lume. Ar trebui s` te duci mai des la cinema.
- Doamne, ce-mi aud urechile!
- }i-am dat un sfat bun, fiindc` [tiu c` nu
e[ti de mod` veche. Sâmb`t` dup`-amiaz` ne
ducem la cinema cu b`ie]ii. Nu este nimic r`u
\n asta.
Michael era intrigat de felul cum gânde[te
fiica sa.
80
- Bine\n]eles c` este o problem`. E[ti prea
mic` pentru a-]i da \ntâlnire cu b`ie]ii, chiar
dac` este vorba de vizionarea unui film.
- Toate fetele se duc cu b`ie]ii la cinema.
Dac` nu e[ti de acord, voi r`mâne acas`.
- Tory...
Feti]a \l \ntrerupse:
- Nu despre mine discutam, ci despre tine.
|]i place de Ruth?
- Fire[te c`-mi place, dar nu v`d care este
problema.
- Dac`-]i place, [i crezi c` este frumoas`,
atunci de ce n-o invi]i la restaurant?
- }i-am explicat deja motivele care m`
\mpiedic` s` ies \n ora[ cu secretara mea.
- Nu cred c` Ruth te va refuza dac`-i propui
s` ia cina cu tine.
- Nu-i voi propune nimic. Te rog s` \ncetezi
cu subiectul acesta.
- E[ti un nesuferit.
Michael era pu]in iritat [i c`ut` s` \ncheie
discu]ia.
- Gr`be[te-te, altfel vei \ntârzia la [coal`.
81
- Mai sunt cinci minute pân` când se face
ora de plecare.
- Termin`-]i micul dejun. Nu este frumos s`
vorbe[ti cu gura plin`.
- De ce te-ai sup`rat, tat`? Voiam s` [tiu...
- Domni[oar`, este ultima dat` când \]i
vorbesc despre Ruth. Ea este secretara mea [i
nu am de gând s-o invit la cin`. Ai priceput?
Tory se bosumfl` [i se ridic` de la mas`,
punând farfuria \n chiuvet`. |nainte de a ie[i
din buc`t`rie, se opri \n pragul u[ii [i declar`
pe un ton grav:
- Regulile au fost f`cute pentru a fi
\nc`lcate.
Michael se a[teptase ca ea s` aib` ultimul
cuvânt. La fel ca mama ei. O mo[tenise pe
Evelyn c`reia nu-i pl`cea ca el s-o contrazic`.
|ntotdeauna \[i impunea punctul ei de
vedere. De unde \i veniser` feti]ei asemenea
idei?
Pastorul desf`cu ziarul [i \ncepu s` citeasc`
[tirile financiare, dar gândurile i se \ndreptau
spre Tory. Fiica sa \l f`cuse s` se uite la Ruth
82
ca la o femeie [i el fusese stânjenit când dis-
cutase acest subiect cu un copil. De fapt, \i era
pu]in team` de reac]ia secretarei dac` va
\ndr`zni s-o invite la cin`.
Devenise ridicol! Reverendul l`s` ziarul pe
mas` [i se duse s` se \mbrace. Oh, cel mai
bine era s` nu se mai gândeasc` la vorbele lui
Tory...

*
* *

Michael traversa curtea bisericii când


ma[ina familiei Bowers se opri \n dreptul
por]ii. Charlene \i f`cu cu mâna [i deschise
portbagajul. Pastorul se opri [i se uit` la
buchetul uria[ din vaza ro[ie.
Charlene se apropie de Michael [i zise:
- Cineva ]ine mor]i[ s-o cucereasc` pe Ruth.
- Cine a comandat buchetul? Alt admirator?
- Ruth nu duce lips` de admiratori.
- Este acela[i b`rbat?
- A[a se pare.
83
- Cine e?
Charlene cl`tin` din cap.
- Nu pot s`-]i spun. Trebuie s` p`strez
secretul, a[a cum mi-a spus cel care a
cump`rat florile.
Doamna Bowers \[i plec` ochii, admirând
florile.
- Este un buchet deosebit.
Pastorul era de aceea[i p`rere. Florile erau
\ntr-un aranjament deosebit [i costaser`
foarte mult.
- Admiratorul face parte din parohia
noastr`?
- Nu insista. Voi p`stra taina. Te rog s`-mi
deschizi u[a.
Michael se d`du \n l`turi, f`cându-i loc
flor`resei, gândindu-se la b`rba]ii ne\nsura]i
din comunitate, care ar putea s`-[i permit` s`
cheltuiasc` o sum` mare de bani pe cadouri.
Dup` câteva momente, pastorul renun]` s`-i
mai numere. Erau destui tineri cu bani,
chipe[i [i atra[i de farmecele secretarei.
|n fond, ce leg`tur` avea el cu admiratorii
84
lui Ruth? Via]a ei particular` nu-l interesa
deloc.
Absolut deloc!
Ruth r`mase cu gura c`scat` la vederea
buchetului. Michael o cerceta curios cu
privirea [i a[tepta ca ea s`-[i manifeste
bucuria.
- Oh, Doamne! exclam` secretara.
Charlene, cine l-a trimis?
- Nu pot s`-]i spun. Vei afla numele
cump`r`torului numai cu consim]`mântul
acestuia.
Buchetul fu pus pe masa din hol. Parfumul
florilor ajungea pân` \n biroul pastorului,
reamintindu-i c` un tân`r Don Juan este
\ndr`gostit de Ruth. |n curând va avea loc o
nunt` \n biseric`, \[i spuse Michael, convins
c` admiratorul o va cere de so]ie pe tân`ra
c`reia \i trimisese atâtea flori.
Michael se concentr` asupra predicii de
duminic` [i alese un verset din Iacob:
„C`ci acolo unde este pizm` [i duh de ceart`,
exist` tulburare [i tot felul de fapte rele”.
85
Dup` o or`, scrisese trei pagini, dar \[i
d`dea seama c` se referise mai mult la
sentimentele sale [i lu` Biblia, c`utând un
pasaj mai nimerit, pentru c` duminic` va
trebui s` se adreseze enoria[ilor, \ndemnân-
du-i s` se ofere voluntari pentru cele dou`
proiecte discutate la adunarea comitetului.
|n epistola lui Iacob g`si ceea ce-i trebuia:
„Dac` un frate sau o sor` sunt goi [i lipsi]i
de hrana de toate zilele, [i unul dintre voi le
zice: „Duce]i-v` \n pace, \nc`lzi]i-v` [i
s`ruta]i-v`!” f`r` s` le dea cele trebuincioase
trupului, la ce le-ar folosi? Tot a[a [i credin]a,
dac` n-are fapte, este moart` \n sine”.
Michael dezvolt` ideea exprimat` de unul
dintre \nso]itorii lui Cristos, [tiind c` ea va
rodi \n sufletele enoria[ilor, l`sând
problemele sale pentru mai târziu.

*
* *

Sâmb`t` dup`-amiaz`, pastorul o duse cu


86
ma[ina pe Tory la Ruth. Casa \n care locuia
secretara era mai dr`gu]` decât se a[teptase
Michael, care-[i spuse c` fosta balerin`
câ[tigase mul]i bani din dans.
Tory era \ncântat` c` va petrece câteva ore
\n compania lui Ruth. Pe de o parte, reveren-
dul se bucura c` fiica sa are o prieten` mai
mare care putea s-o ajute s` treac` peste o
perioad` dificil` din via]a ei, dar, pe de alt`
parte, era \ngrijorat c` dac` Ruth se m`rit`,
feti]a va suferi foarte mult.
Perspectiva de a se \ntoarce singur acas`
nu-i oferea nici o satisfac]ie. Se obi[nuise s` se
uite la televizor cu Tory, la filmele [tiin]ifico-
fantastice, mâncând cremvur[ti [i cartofi
pr`ji]i. De acum \nainte, va trebui s` se resem-
neze: Tory d`dea semne de independen]`.
Era firesc s`-[i dezvolte personalitatea [i s` se
distreze singur`. Orice p`rinte [tie c` vine
vremea când copiii \l vor p`r`si.
- Te rog s` r`mâi cu noi, \i zise Ruth când el
vru s` se \ntoarc` la ma[in`. Nu vom putea
mânca toat` pizza. |n plus, trebuie s` fie
87
cineva care s` ne spun` cum a ie[it mâncarea.
Ochii ei aveau o str`lucire [`galnic`.
- Tory se pricepe la g`tit, o asigur` Michael,
[tiind c` fiica lui vrea s` stea numai cu Ruth.
- Este o idee bun`, interveni feti]a. R`mâi
cu noi, tat`. Dac` te duci acas`, probabil c` nu
vei avea chef s`-]i preg`te[ti cina.
Reverendului nu-i pl`cea s` aud` c` este un
v`duv neajutorat, dar recunoscu \n sinea sa c`
vrea s`-[i petreac` dup`-amiaza al`turi de fiica
[i de secretara sa.
- V` rog s` intra]i, zise Ruth f`cându-le loc
musafirilor s`i.
- Mul]umesc, e[ti foarte amabil`, spuse
Michael.
Locuin]a era mai confortabil` decât casa
parohial`. Tapetul \n culori calde o f`ceau
mai luminoas` [i mai spa]ioas`. Pe etajerele
din sufragerie se aflau bibelouri de cristal
\nf`]i[ând diferite animale.
- Eu [i cu Tory ne retragem la buc`t`rie s`
preg`tim pizza. Bei ceva?
- Nu, mul]umesc.
88
Michael r`mase singur \n camer`. Era
obi[nuit s` fac` vizite enoria[ilor [i s`
discute cu ei. Acum avea o senza]ie ciudat`,
deoarece se afla \n casa secretarei sale.
Câteva minute le petrecu admirând
bibelourile din cristal. O broasc` ]estoas`
care \[i scosese capul [i labele din carapace,
precum [i un delfin \i atraser` aten]ia \n mod
deosebit.
Ruth avea dou` dormitoare, lucru de
mirare pentru o persoan` care locuia
singur`. U[ile de la camere erau deschise [i
Michael putu s` le examineze \n
am`nun]ime.
Dormitorul era tapetat \n culori deschise
[i avea un pat mare, iar cealalt` \nc`pere
fusese transformat` \ntr-o sal` de gimnastic`
având un perete acoperit de o oglind` mare,
\n fa]a c`reia se afla o bar` pentru dansatori.
Covorul fusese \ndep`rtat [i parchetul era
bine lustruit. |ntr-un col] se g`sea o combin`
muzical` stereo.
Pe ceilal]i pere]i erau atârnate afi[e cu
89
imaginea lui Ruth \n rolul Dulcineei din
baletul Don Quijote [i \n rolul principal din
Lacul Lebedelor.
Michael regreta c` nu se pricepe la arta
dansului care f`cea parte din via]a lui Ruth.
Câteva fotografii mai mici o \nf`]i[au pe
Ruth la [coala de balet, \n costum alb,
purtând o coroni]` pe cap. Nu putea avea
mai mult de zece, unsprezece ani [i dansa \n
Sp`rg`torul de nuci.
Un dulap cu pantofi de dans [i diferite
costume se g`sea lipit de peretele opus
oglinzii.
Ruth amenajase camera pentru a continua
s` fac` exerci]ii [i a-[i aminti de cariera ei
artistic`. Michael regret` c` ea fusese nevoit`
s` renun]e la dans.
Din buc`t`rie se auzeau hohote de râs.
Tory se \mp`ca bine cu Ruth. Michael se
apropie [i se uit` la ele. Tory avea f`in` pe
frunte, iar gazda trudea la fr`mântatul
aluatului.
- Este un chin pân` cre[te coca, se plânse
90
secretara z`rindu-l pe Michael \n pragul u[ii.
- Nu este a[a de greu. Fii atent` la mine, \i
spuse Tory. Aluatul se fr`mânt` u[or, altfel
devine tare [i nu mai este gustos. Amidonul
este lipicios, iar pizza trebuie s` aib` coca
moale.
- Habar n-am de propriet`]ile amidonului,
zise Ruth uitându-se la Michael.
- Nici eu, \i m`rturisi el.
- Tot secretul const` \n fr`mântat, le
explic` Tory. Dac` nu te opre[ti la timp, coca
nu mai e bun` decât de pâine.
Ruth \ntoarse aluatul, \l mai fr`mânt`
pu]in, apoi lu` o buc`]ic` \ntre degete [i
declar`:
- Cred c` acum coca este bun`.
- Ai dreptate, zise Tory. S` punem aluatul
\n tav`. A[a, acum s` turn`m pu]in suc de
ro[ii. Bine. Te rog s`-mi dai buc`]ile de
[unc` [i de brânz` topit`. Foarte bine.
Presar` ni[te f`in` deasupra. Ajunge.
Michael se uit` \ncântat la fiica sa care se
dovedea a fi o bun` gospodin`. Ruth aprinse
91
aragazul [i b`g` tava la cuptor.
Cât de bine se \n]elege Tory cu Ruth, \[i
spuse reverendul, c`ruia \i tres`rea inima de
bucurie c` fiica sa râde [i se amuz`. Ruth se
molipsise de la feti]` [i râdea cu poft`.
Peste o jum`tate de or`, to]i trei st`teau \n
jurul mesei, mâncând o pizza delicioas`.
Tory era volubil` [i \ntre]inea conversa]ia.
Una din calit`]ile sale era u[urin]a cu care
vorbea, indiferent unde se afla. Tot ce
trebuia s` faci era s-o ascul]i.
- Vreau s` v` dau o veste bun`. Câteva
feti]e vor s` ia lec]ii de balet, deoarece vor s`
dea un spectacol. Ce p`rere ave]i?
Ruth t`cu, iar Michael nu \ndr`zni s`
vorbeasc` \n numele ei. Aruncându-i o
privire rapid`, \[i d`du seama c` secretarei \i
venea greu s` discute despre balet.
- Tory, zise pastorul \ntr-un târziu, nu cred
c` Ruth vrea s` dea lec]ii de dans. Te rog s`
nu-i propui s` se ocupe de colegele tale.
- Oh, nu! Bine\n]eles c` nu m-am gândit la
Ruth, deoarece ea mi-a spus c` nu poate fi o
92
bun` profesoar`. |ntorcându-se c`tre gazd`,
feti]a ad`ug`: |mi cer iertare dac` am gre[it
cu ceva.
- N-ai gre[it cu nimic, o lini[ti Ruth. Eu m-am
purtat ca un copil.
- Ce vrei s` spui?
- Este timpul s` m` maturizez. Nu trebuie
s`-]i interzic s` vorbe[ti despre balet.
- Nu-i nimic. Tata sus]ine c` oamenii
r`mân buni dac` nu \nceteaz` de a fi copii.
Ruth surâse [i argument`:
- Tat`l t`u are dreptate, \ns` vreau s`
p`strez o amintire pl`cut` despre un lucru
care m-a pasionat. Nu este bine s` suf`r din
cauz` c` nu mai pot dansa.
- Ai renun]at la dans, fiindc` nu ai talentul
de odinioar`?
- |ntr-o oarecare m`sur`, acesta este
motivul pentru care am abandonat cariera
artistic`, de[i m` antrenez \n fiecare
diminea]`.
- Acela[i lucru \l fac [i eu, se confes` Tory.
Nu am talent pentru a deveni o sportiv` de
93
performan]`, dar fac exerci]ii de gimnastic`
\nainte de a merge la [coal`. Am fost atât de
dezam`git` când am \n]eles c` nu sunt
suficient de bun` la sport!
Michael tres`ri, c`ci era prima dat` când
afla de ce renun]ase fiica sa la lec]iile de
gimnastic`. Tory nu-i dest`inuise nimic,
refuzând s` discute cu el despre sport.
Reverendul se mustr` \n sinea sa c` de[i este
mereu la dispozi]ia enoria[ilor, nu are timp
s` se ocupe de feti]a lui.
- Cred c` m` \n]elege]i, nu-i a[a? zise Ruth.
|mi vine greu s` renun] la ceva ce mi-a pl`cut
foarte mult, de[i m-am purtat copil`re[te \n
privin]a baletului.
- Poate c`, \ncerc` Michael s-o consoleze,
\n cazul t`u este vorba mai mult de regretul
c` nu mai e[ti a[a de bun` ca \n trecut. Asta
te face s` suferi [i de aceea nu vrei s`-]i
aminte[ti de succesele tale ca dansatoare.
N-au trecut decât câteva luni de când erai \n
trupa de balet.
Ruth \l aprob`, afirmând:
94
- Ai dreptate. Nu suf`r c` nu sunt o bun`
dansatoare, ci pentru c` nu sunt destul de
bun` pentru o balerin`.
- Cred c` e[ti bun` cu noi, pentru noi,
sus]inu Tory. Prietenele mele nu sunt
preten]ioase. Lu Ellen este foarte mic`, iar
Shawna nu [tie s` danseze. Ce s` mai spun
despre mine, care am abandonat gimnastica?
- Spectatorii nu vor fi severi cu voi, fu de
p`rere Michael. Vrei s` faci totul foarte bine?
Ruth declar` cu o voce grav`:
- Eu sunt foarte exigent`.
- |]i vom face necazuri, se alarm` feti]a.
- Nu te speria, cu tine [i cu celelalte fete
voi fi mai \ng`duitoare. Este prima dat` când
voi da lec]ii de dans.
- Cred c` este cazul s` fii mai \ng`duitoare
cu tine \ns`]i, o sf`tui Michael. Fii mai
\n]eleg`toare fa]` de defectele tale, a[a cum
e[ti cu ceilal]i.
- Mul]umesc, Michael. Cred c` ai dreptate.
- Tata are \ntotdeauna dreptate, se plânse
Tory. Le d` sfaturi tuturor [i lumea \i
95
mul]ume[te. Mi-e team` s` nu devin` prea
\ncrezut.
Ruth izbucni \n râs. Tory era nostim` [i
istea]`. Michael se bucur` c` triste]ea
disp`ruse de pe chipul secretarei.
Tory avea aproape aceea[i talie ca Ruth [i
costumul de dans \i venea perfect. Michael
st`tea \n sufragerie, dar putea vedea cum
Ruth o \nv`]a pe fiica lui s` danseze.
Exerci]iile de gimnastic` o ajutar` pe Tory
s` deprind` rapid cele cinci pozi]ii de baz`
ale oric`rei balerine.
Ruth era extraordinar de gra]ioas` [i de
expresiv`. Caseta cu muzic` clasic` \i
permitea s`-i arate feti]ei cum trebuie s` se
mi[te.
Michael era \nduio[at de scena la care
asista. Pe nesim]ite, \ncepu s` viseze, ima-
ginându-[i c` o prinde pe Ruth \n bra]e [i c`
o s`rut` pe gât. Tân`ra se lipea de trupul lui
[i se l`sa dezmierdat`, oferindu-[i buzele
pentru a fi pecetluite de gura lui nes`]ioas`.
Cineva b`tu la u[` [i pastorul tres`ri,
96
revenind cu picioarele pe p`mânt.
- Michael, te superi dac` deschizi tu?
- Nu.
Reverendul d`du cu ochii de un b`rbat
\nalt [i sub]ire, cu p`rul blond.
Necunoscutul purta pantaloni [i un pulov`r
de bumbac. |ntr-o mân` ]inea un buchet de
flori [i \n cealalt` câteva baloane.
- Aici locuie[te Ruth Ardmore?
- Da.
- Este acas`? se interes` str`inul, privindu-l
curios pe Michael. Sunt o veche cuno[tin]`
de la trupa de balet Huddleston.
Michael \l invit` \n cas`, de[i ar fi vrut s`-i
spun` c` gre[ise adresa. Gelozia \l f`cu s`-[i
\nchipuie c` tân`rul era admiratorul care-i
trimisese cadourile lui Ruth.
- Ruth! o strig` Michael, \ndreptându-se
spre camera unde se afla aceasta. Te caut`
un prieten vechi.
Ruth veni \n \ntâmpinarea oaspetelui,
urmat` de Tory.
- Todd! exclam` fosta balerin` alergând
97
spre musafir.
Acesta o \mbr`]i[` cu c`ldur`, \n timp ce
Michael turba de mânie. Dac` ar fi putut, l-ar
fi dat afar` pe b`rbatul care o s`ruta pe Ruth.
- Oh, Todd, ce dr`gu] e[ti! zise aceasta,
dându-se un pas \napoi.
- Am g`sit florile [i baloanele \n fa]a u[ii,
m`rturisi Todd. Cineva te iube[te.
Reverendul respir` u[urat. A[adar
oaspetele nu era admiratorul care-i trimisese
flori lui Ruth. Cine putea fi necunoscutul
care voia s` o cople[easc` pe tân`r` cu
daruri?
Fosta balerin` puse buchetul de flori \ntr-o
vaz` [i l`s` baloanele s` se \nal]e pân` la
tavan.
- Ce vânt te-a adus aici, Todd? De ce nu
mi-ai dat un telefon?
- Am vrut s`-]i fac o surpriz`. Mâine sear`
trebuie s` fiu la spectacol, dar pân` atunci
sunt liber.
Michael \[i spuse c` sosise timpul s` se
retrag`, l`sându-i singuri pe cei doi
98
dansatori. Tory nu mai avea nici o replic`.
Era, desigur, o lec]ie aspr` pentru ea.
- Tory, du-te [i te schimb`. Plec`m
imediat.
Ruth se \ntoarse spre reverend, zicând:
- Nu pleca]i! De ce v` gr`bi]i?
- R`mâne]i. M` scuza]i dac` v-am deranjat,
zise Todd.
|nainte ca Tory s` deschid` gura, Michael
rosti pe un ton sec:
- Este timpul s` ne \ntoarcem acas`. Ne-am
sim]it bine la tine, Ruth. Din p`cate, mai am
de rezolvat câteva treburi.
Tory nu se \mpotrivi [i se duse s` se
\mbrace.
- Numele meu este Michael St. John, zise
reverendul, \ntinzându-i mâna noului-venit.
Tory este fata mea. Ruth \i d` lec]ii de dans.
Todd \i strânse mâna [i se uit` mirat la
Ruth.
- Mi-ai spus c` renun]i complet la balet [i
c` nu vei deveni profesoar` de dans.
- Mi-am schimbat hot`rârea, zise Ruth.
99
|ntorcându-se c`tre Michael, ea ad`ug`: |mi
pare r`u c` pleca]i.
Cuvintele ei \l f`cur` pe reverend s` ezite
un moment. Expresia rug`toare din ochii lui
Ruth era sincer`. Nu fi prost, \[i spuse
Michael \n sinea sa. Era inutil s` r`mân`,
atâta timp cât Todd venise de departe s` o
viziteze pe fosta lui partener` de dans.
Tory ie[i din baie \n jean[i [i tricou [i-i
\napoie costumul de dans lui Ruth.
- |]i mul]umesc pentru c` mi-ai ar`tat
multe lucruri interesante. M-am sim]it bine.
- {i mie mi-a pl`cut s` lucrez cu tine. Vom
continua lec]iile, nu-i a[a?
- Bine\n]eles, spuse feti]a f`r` prea mult`
speran]`.
Pe drumul de \ntoarcere, Tory nu
deschise gura decât \n apropiere de cas`.
- Trebuie s` faci ceva, tat`.
- |n ce problem`?
Feti]a avea o mutr` plouat`.
- {tii foarte bine la ce m` gândesc. Ai v`zut
florile [i baloanele pe care le-a primit Ruth?
100
- Todd le-a g`sit \n fa]a u[ii.
- Nu conteaz` cine i le-a trimis. Este
important s` faci ceva, altfel o vom pierde pe
Ruth!

101
Capitolul 5
Via]a este uneori dificil`, se gândi
Michael. Un necaz nu vine niciodat` singur.
Fiica sa era sup`rat` pe el. Triste]ea nu o
p`r`si nici duminic`. Abia r`spundea la
\ntreb`rile pe care i le punea tat`l ei [i nu
avea chef de nimic. Buna ei dispozi]ie se
risipise [i starea de apatie \n care se cufun-
dase nu-i permitea ncii s` citeasc` nici s` se
odihneasc`. Privirea ei mustr`toare \i sfâ[ia
inima lui Michael.
Reverendul socotea c` fixarea unei
\ntâlniri cu o femeie era doar problema sa.
P`rerea feti]ei conta dac` [i lui \i f`cea
102
pl`cere s` ias` \n ora[ cu cineva. Nu-i putea
permite fiicei sale s`-i aleag` o prieten` sau
o so]ie.
Gândul acesta nu-l consol` pe Michael.
De la decesul lui Evelyn, Tory fusese
singura lui preocupare, al`turi de slujba de
pastor. |ncercase din r`sputeri s-o fac` pe
fiica sa s` nu simt` pierderea mamei [i nu
era sigur dac` reu[ise acest lucru. Avea grij`
s` nu-i lipseasc` nimic [i poate c` era prea
exigent, dar nu putea suporta s-o vad` pe
Tory suferind.
Michael era \ngrijorat. {i el [i Tory erau
vulnerabili din punct de vedere emo]ional.
Dispari]ia lui Evelyn l`sase un mare gol \n
sufletele lor [i rug`ciunile nu reu[iser` s` le
aline durerea. Tory avea nevoie de o mam`.
El voia s` aib` o tovar`[` de via]` care s`-l
iubeasc`. Numai o femeie \n]eleg`toare
putea s`-i fac` ferici]i.
Reverendul se \ndoia c` exista o fiin]`
capabil` s-o \nlocuiasc` pe Evelyn. Cine ar
putea s-o protejeze [i s-o creasc` pe Tory a[a
103
cum ar fi f`cut mama ei? Cine ar fi \n stare s-
o \ndrume \n via]` [i s-o ajute când sufer`?
Tory era blând` [i avea o personalitate
puternic`. Era istea]` [i-l surprinsese deseori
gândind ca un adult, de[i \n general se
comporta ca un copil.
Ruth era prima femeie de care fusese
atras` Tory. Era posibil ca dorin]a feti]ei de a
avea o mam` vitreg` s` fi fost mai puternic`
decât \[i \nchipuise reverendul. Tory voia \n
subcon[tientul ei s` aib` pe cineva care s-o
\nlocuiasc` pe Evelyn. G`sise \n persoana lui
Ruth calit`]ile pe care trebuia s` le aib` o
femeie pentru a fi la \n`l]imea rolului de
mam`? Se obi[nuise deja Tory cu Ruth, \ncât
nu voia s` se despart` de aceasta?
|ntreaga problem` i se p`ru complicat` [i
Michael nu putu s` adoarm` pân` târziu \n
noapte. Dup` ce Tory se dusese la culcare,
reverendul aprinse lumina \n bibliotec` [i se
a[ez` la biroul pe care se afla fotografia lui
Evelyn. Imagini pl`cute ale timpului petre-
cut cu so]ia sa \i reveneau \n minte. Nu, nu
104
putea s` se uite la alt` femeie. Ar fi fost
incorect fa]` de aceea care-l iubise, d`ruin-
du-i o fat`. Ar fi fost un sacrilegiu s` aduc` \n
cas` alt` femeie. Evelyn va r`mâne pentru
totdeauna \n inima lui.
Nici o femeie n-ar putea s-o \nlocuiasc` pe
Evelyn. Nici una n-ar fi \n stare s`-i ia locul.
Oricare femeie cu care s-ar \nsura ar avea
preten]ia s-o iubeasc`, dar el era incapabil s`
tr`deze memoria so]iei sale. Putea s`-i fie
necredincios lui Evelyn?
Mai mult ca oricând, pastorul avea nevoie
de un sfat, a[a cum obi[nuise el s`-i
pov`]uiasc` pe enoria[i. |n momentele de
cump`n`, un prieten este de ne\nlocuit.
Michael trebuia s` g`seasc` \n sufletul s`u
t`ria care s`-l fac` s` dep`[easc` aceast`
durere. Era posibil s` iubeasc` mai multe
fiin]e \n acela[i timp? Era un lucru l`udabil
c` avea o inim` mare care s` se d`ruiasc`
mai multor iubiri. Fiecare dragoste este
unic` [i minunat`. Dac` va \ndr`gi alt`
femeie, asta nu \nseamn` c` o tr`deaz` pe
105
Evelyn. So]ia sa murise [i conform legilor
divine era liber s` iubeasc` din nou.
Durerea sufleteasc` era mai mare atunci
când trebuia s` uite cât de fericit fusese
al`turi de Evelyn. Se temea c` dragostea \l va
face s`-[i neglijeze \ndatoririle de p`rinte?
Da, Michael se temea. |i era team` c`
iubirea \l va face s` sufere. Când e[ti
\ndr`gostit, câ[tigi [i pierzi \n acela[i timp.
|nainte de moarte, Evelyn \l sf`tuise s` se
rec`s`toreasc` [i s` fie la fel de fericit
precum fusese cu ea. So]ia sa fusese o
femeie generoas` [i bun`.
Poate c` sosise vremea s`-i asculte
\ndemnul.
Bine\n]eles c` hot`rârea aceasta nu \nsem-
na c` rezolvase problema pe care i-o ridicase
secretara sa.
|nainte de a se duce \n dormitor, Michael
arunc` o privire \n camera feti]ei.
Aprinzând lumina, o privi pe Tory dormind.
Fiica sa p`rea c` are cel mult [apte sau opt
ani. Cu toate acestea, ea era mult mai
106
\n]eleapt` decât el.

*
* *

Ziua de luni se dovedi a fi una cu ghinion


pentru Michael care nu putea s` se concen-
treze asupra problemelor pe care le avea de
rezolvat, din pricina femeilor care trecur` pe
la biseric` pentru a vedea cum evolueaz`
lucrurile cu cadourile pe care le primea
Ruth. Toate [u[oteau [i se \ntrebau cine
putea fi admiratorul care-i trimitea flori
secretarei pastorului. Cel pu]in
dou`sprezece dintre ele venir` \n biroul lui
Michael, m`rturisindu-i c` e atât de romantic
c` Ruth este cople[it` de daruri.
Reverendul se str`dui s` zâmbeasc`, fiind
de acord cu ele, cu toate c` \n sinea lui
fierbea de mânie. Dac` ar fi [tiut identitatea
admiratorului, l-ar fi dat pe u[` afar`, interzi-
cându-i categoric s`-i mai trimit` vreun
cadou lui Ruth. |i era team` c` se va \nsura
107
cu Ruth. Perspectiva de a o pierde \l mâhnea
foarte tare. Nici nu voia s` se gândeasc` la
clipa când Ruth \l va p`r`si.
Aproape de amiaz`, Charlene se \nf`]i[`
aducând un alt buchet. Michael nu \ndr`zni
s-o \ntrebe de la cine erau florile. La dou` [i
jum`tate, doamna Bowers reveni cu alt
buchet.
- Nu [tiu ce ai f`cut, draga mea, se adres`
ea lui Ruth, dar l-ai scos din min]i pe
admiratorul t`u.
Secretara ridic` din umeri, ne[tiind ce s`
zic`.
- Dac` mi-ar cere p`rerea, l-a[ sf`tui s` te
duc` la restaurant. Este mai ieftin [i mai
pl`cut, declar` Charlene.
- Sunt curioas` s` aflu cine este admira-
torul meu, suspin` Ruth.
Michael sim]i un ghimpe \n inim`.
Pastorul era \n pragul u[ii [i se uita mirat la
buchetele care \mpodobeau biroul
secretarei. Parc` ar fi fost interiorul unei
flor`rii sau camera unei mirese. Putea el s`
108
rivalizeze cu un b`rbat c`ruia nu-i p`sa c` d`
o groaz` de bani pe flori?

*
* *

Când se \napoie de la [coal`, Tory avu


norocul s` nu-l g`seasc` pe tat`l ei, plecat la
spital s` viziteze câ]iva enoria[i. Cu siguran]`
c` i-ar fi f`cut o scen`. Buchetele de flori o
\ngrijorau din ce \n ce mai mult.
- Ai primit iar`[i flori? o \ntreb` ea pe
Ruth, a[ezându-se pe scaunul din fa]a
biroului.
Secretara d`du din cap [i-[i ridic` privirea
din scrisoarea pe care o citea.
- Cum a fost la [coal`?
- Bine. Nu te deranjeaz` buchetele?
- Nu. Am crezut c` le vei aprecia. Sunt atât
de dr`gu]e.
- Numai trandafirul a fost romantic.
Buchetele acestea sunt prea mari. N-au nici
un farmec.
109
- Sunt de acord cu tine, dar nu eu le-am
comandat.
- Cine ]i le-a trimis?
- Nu [tiu.
- Cred c` este un tip original care nu se
uit` la bani.
- Tot ce e posibil, dar poate seam`n` cu
Tom Cruise.
Tory chicoti f`r` voie.
- E[ti norocoas`, zise feti]a \ntunecându-se
la fa]`. Ruth, nu vreau s` ne p`r`se[ti.
- Cine ]i-a b`gat \n cap ideea asta? Nu am
de gând s` plec de aici.
Feti]a oft` u[urat`, de[i \ndoiala o \ndem-
na s-o \ntrebe pe Ruth, cu vocea gâtuit` de
emo]ie:
- }ii la tat`l meu, Ruth?
- Michael este un b`rbat simpatic [i
amabil.
Tory se gândi c` admiratorul care
seam`n` cu Tom Cruise ar putea s-o seduc`
pe Ruth [i se hot`r\ s` fie mai explicit`.
- |]i place Michael?
110
- Da.
- Cât de mult?
Ruth se \mbujor` \n obraji.
- |mi place mult de tot, e[ti mul]umit`?
- Dac` te-ar invita la un restaurant, l-ai
refuza?
Secretara se fâst\ci [i murmur`:
- Tory, nu cred c` acest lucru este posibil.
- De ce?
- Pentru c` Michael este [eful meu.
- Asta mi-a spus [i el.
Ruth r`mase t`cut` câteva momente,
uitându-se la ecranul computerului. |ntr-un
târziu, se interes` \n [oapt`:
- Când ai discutat cu tat`l t`u despre
mine?
- Atunci când l-am \ntrebat de ce nu te
invit` la cin` \n ora[. Mi-a r`spuns c` este
[eful t`u [i c` nu vrea s` te pun` \ntr-o
situa]ie delicat`. Are vreo importan]` c` am
vorbit despre tine cu el?
Ruth st`tu \n cump`n` o vreme, apoi \[i
alese cuvintele cu grij` [i zise:
111
- Are o mare importan]` dac` Michael \mi
va face aceast` propunere. Nu mi-ar pl`cea
s` [tiu c` a f`cut acest gest numai pentru c`
l-ai rugat tu.
- N-ai nici o grij`. Tata mi-a interzis s` m`
amestec \n via]a lui sentimental`.
- De ce? Ai fost prea indiscret`?
- Cam a[a ceva. I-am spus c` nu mi-au
pl`cut femeile cu care a ie[it \n ora[ [i tata
mi-a repro[at c` nu-i treaba mea s`-i spun cu
cine s` ia masa.
Ruth ezit` \nainte de a afirma:
- Cred c` alta ar fi fost situa]ia, dac` tat`l
t`u ar fi vrut s` se \nsoare cu una dintre ele.
- Ai dreptate, trase concluzia Tory. Fire[te
c` totul ar fi fost minunat, a[ fi avut o mam`
vitreg`. I-am m`rturisit c` a[ prefera ca tu s`
fii aleasa lui.
Ruth se bâlbâi.
- Oh... mul]umesc.
- Este ceva serios, Ruth. Dac` tata te invit`
la cin`, \l vei refuza?
- Nu pot s`-]i r`spund, Tory, fiindc`
112
Michael nu mi-a f`cut \nc` aceast` pro-
punere.
Feti]a c`p`t` curaj [i se interes` curioas`:
- Te vei m`rita cu tipul care te-a vizitat
sâmb`ta trecut`?
Ruth nu-[i putu re]ine zâmbetul.
- Oh, Dumnezeule, ce-]i trece prin cap!
Todd este un prieten. Atâta tot. |mi este ca
un frate!
Tory se \nsenin` la chip.
- Vrei s` spui c` este homosexual? Bine, c`
[tiu. Acum m-am lini[tit.
Luându-[i ghiozdanul, feti]a p`r`si
\nc`perea, l`sând-o pe Ruth cu gura c`scat`.

*
* *

Când Michael se \ntoarse acas`, o g`si pe


Tory \n buc`t`rie, preg`tind cina.
- Bun` seara, tat`.
- Bun` seara, draga mea. M` schimb
imediat [i vin s` te ajut.
113
Feti]a era schimbat`. Redevenise vesel`,
ceea ce \l bucur` pe pastor. Oare ce se
petrecuse cu ea? se \ntreb` el.
- Nu-i nevoie, tat`. Am tot ce-mi trebuie:
pui fript, cartofi pr`ji]i, sos de ro[ii,
mirodenii [i salat`. Peste câteva minute masa
este gata.
- Miroase pl`cut, o l`ud` Michael,
s`rutând-o pe frunte. Ce m-a[ face f`r` tine?
Tory \l s`rut` [i-i f`cu semn s` o lase
singur`.
Reverendul se retrase \n camera sa [i-[i
puse o c`ma[` \n carouri [i o pereche de
jean[i, \ntrebându-se ce motive avusese fiica
lui s` preg`teasc` friptur` de pui. Lui Tory
nu-i pl`cea puiul [i aceast` aten]ie pentru
tat`l ei ascundea o rug`minte.
Ultima dat` când feti]a \i f`cuse pui la
gr`tar, fusese nevoit s`-i permit` s`-[i
petreac` weekendul cu familia unui prieten.
Pastorul se a[tepta ca Tory s`-i cear`
permisiunea de a face o c`l`torie \n vacan]a
de prim`var` la Fort Lauderdale sau \n
114
Europa, cu prietena ei.
Michael se sim]ea ridicol, socotind-o pe
fiica sa mai matur` decât \n realitate. Avea
b`nuiala c` ea urm`re[te un scop mai
important [i nu [tia cum s` reac]ioneze când
va auzi ce rug`minte \i va adresa.
Pastorul se a[tepta ca Tory s`-i vorbeasc`
\naintea mesei. Ce putea s`-i spun`? Feti]a
era tenace [i nu se l`sa pân` nu ob]inea ceea
ce-[i dorea.
Uitându-se \n oglind`, observ` c`
pantalonii [i c`ma[a \i veneau foarte bine, cu
toate c` nu se mai \mbr`case \ntr-o ]inut`
sport de câ]iva ani. Se preg`tise s-o \nfrunte
pe fiica sa care era o lupt`toare perseve-
rent`.
Reverendul intr` \n sufragerie, având
senza]ia c` este un condamnat care se
\ndreapt` spre locul execu]iei. Puiul fript era
pus pe mas` \ntr-o tav` rotund`, al`turi de
salat`. Profitând de faptul c` Tory era la
buc`t`rie, Michael se a[ez` la mas` [i
desf`cu puiul, apoi puse buc`]ile t`iate \n
115
dou` farfurii. Pieptul [i aripile i le d`du
feti]ei, iar pentru sine p`str` pulpele.
Fiica sa intr` \n camer`, aducând sosul de
ro[ii [i co[ul cu fructe.
- Putem s` mânc`m, zise Tory, luând loc
pe scaun.
Dup` ce mul]umir` Domnului pentru
cin`, cei doi \ncepur` s` m`nânce. Michael
se sim]ea fericit al`turi de Tory. Ea era fiin]a
la care ]inea cel mai mult, chiar dac` uneori
\l c`lca pe nervi. Acesta era temperamentul
ei [i nimeni nu putea s` i-l schimbe.
|n seara aceasta, feti]a se \ntrecu pe sine [i
nu scoase o vorb` pân` când tat`l ei termin`
de mâncat.
- A fost o cin` minunat`, Tory, zise
Michael. Meri]i orice recompens`.
- Am preg`tit [i desert: \nghe]at` de
vanilie [i sirop de portocale.
Michael ridic` mâinile [i protest` \n
glum`:
- Nu mai pot! Am stomacul plin!
- |nghe]ata este un deliciu, \l ispiti Tory.
116
Aminte[te-]i c` mi-ai spus o dat` când eram
ghiftuit`: \nghe]ata poate fi mâncat` f`r`
probleme.
Michael surâse, amintindu-[i cu claritate
\ntâmplarea la care f`cuse aluzie fiica lui.
Mama ei preg`tise o mâncare cu carne
gustoas`, dar Tory declarase, dup` numai
câteva \nghi]ituri, c` are stomacul plin. La
desert, Evelyn \i atrase aten]ia feti]ei s` nu se
ating` de \nghe]at`, ca s` nu i se fac` r`u.
Reverendul intervenise [i \i luase ap`rarea
fiicei sale, sus]inând c` \nghe]ata este u[or
de digerat [i Tory primise o por]ie mare pe
care o terminase \n câteva minute.
- Ai vreo dorin]`? o \ntreb` Michael pe
Tory care ducea la gur` o linguri]` de
\nghe]at`.
- La ce te referi?
Reverendul \i f`cu cu ochiul.
- Tory, te cunosc de treisprezece ani [i [tiu
când vrei s`-mi ceri ceva. Am remarcat c` azi-
diminea]` erai moroc`noas`. Acum e[ti
vesel` [i cuminte. Spune-mi, ce dore[ti?
117
Feti]a puse linguri]a \n cupa de \nghe]at`
[i se uit` \n ochii lui.
- Cred c` ar trebui s` te gânde[ti serios la
\ntâlnirea cu Ruth.
- Am discutat deja aceast` problem` [i \mi
cuno[ti hot`rârea.
- Da, dar... Tory ezit` câteva clipe, apoi
continu`: Dac` Ruth este de acord s` ia masa
cu tine, po]i s`-]i schimbi hot`rârea?
- N-am avut prilejul s`-i adresez invita]ia,
a[a c`...
Michael nu-[i sfâr[i fraza [i se uit` \ngrozit
la fiica sa.
- S` nu-mi spui c` ai pus la cale \ntâlnirea
dintre mine [i Ruth.
- Eu, tat`? se mir` feti]a, f`când o mutr`
nevinovat`.
- Tory... o amenin]` tat`l ei, s` nu-mi
ascunzi adev`rul.
Fiica sa \n`l]` din umeri.
- Tot ce am f`cut, tat`, a fost s`-i trimit
trandafirul [i cutia cu bomboane.
- Tu i-ai trimis trandafirul [i cutia cu
118
bomboane?! exclam` Michael uluit.
- Mi s-a p`rut firesc s`-i ofer mici daruri.
Am vrut s` te fac gelos.
„Spre binele tuturor” \[i spuse pastorul \n
sinea sa.
- Mi-am cheltuit to]i banii de buzunar pe
cadouri. Ah, am uitat! Cartea po[tal` a fost
tot a mea.
- Cine mai [tie de cadouri? se interes`
Michael, \nsp`imântat la gândul c` \ntreaga
comunitate va râde \n spatele lui c` o feti]`
de treisprezece ani l-a dus de nas. Ridicolul
la care era expus \l infior`. Reverendul
a[tepta r`spunsul fiicei sale, cu inima cât un
purice.
- Charlene Bowers, dar nu i-am m`rturisit
de ce am trimis darurile.
- Slav` Domnului c` te-ai ab]inut.
- Nu te \nfuria, tat`. Este vorba doar de un
trandafir! Nimeni nu [tie cine este admira-
torul lui Ruth. Ai v`zut c` nu a luat cutia de
bomboane, ad`ug` Tory emo]ionat`.
- Dar celelalte flori?
119
Tory cl`tin` din cap.
- Cred c` este o persoan` cu bani.
Reverendul se uit` la cupa de \nghe]at`,
dar nu se atinse de linguri]`. Fiica lui
continua s`-i dea b`taie de cap. Era
imprevizibil` [i avea ini]iative uluitoare.
Feti]a observ` c` era tulburat [i-l
\ndemn`:
- Tat`, s` nu-l la[i s-o cunoasc`.
- La cine te referi?
- La tipul care-i trimite flori.
- Tory, Ruth nu este un bibelou pe care
pot s`-l mut de pe un raft pe altul. Este o
fiin]` uman` [i numai ea poate hot`r\ ce
trebuie s` fac`.
- Dac` nu te gr`be[ti s`-i declari c`-]i place
de ea, se va uita la admiratorul acesta bogat.
- De unde [tii c`-mi place de ea?
- Nu este nevoie s`-mi spui nimic! Am
observat cum te ui]i la ea!
- Oh, Doamne! murmur` Michael, sim]ind
c`-i ard obrajii. Fiica sa remarcase c` el o
pl`cea pe Ruth. Dac` o feti]` de treisprezece
120
ani \[i d`duse seama c` el este atras de
secretar`, atunci toat` lumea era la curent cu
pasiunea lui. De ru[ine, ar fi vrut s` se
ascund` \n gaur` de [arpe, fiind sigur c`
\ntreaga comunitate bârfe[te deja pe seama
lui.
Tory se ridic` de la mas`, f`r` s`-[i fi
terminat \nghe]ata care-i pl`cea foarte mult.
- Nu am vrut decât s` v` ajut, se scuz`
feti]a. Am crezut c` ]ii la Ruth. Este clar c` [i
ea te place la fel de mult! Ceea ce am vrut, a
fost s` v` [tiu ferici]i. Nu merit s` fiu certat`.
Tory ie[i din sufragerie, l`sându-l pe tat`l
s`u s` se gândeasc` la vorbele ei. Michael se
fr`mânta din pricina faptului c` se considera
vinovat. Era ru[inos ca un b`rbat \ntre dou`
vârste s` se \ndr`gosteasc` de secretara sa.
Era con[tient` Ruth c` el fusese cucerit de
farmecele ei? {tia Ruth cât de mult o
\ndr`ge[te [eful ei? Nu exista nici o gaur` de
[oarece \n care pastorul ar fi putut s` se
ascund`.
Tory se duse \n camera ei [i se preg`ti de
121
culcare, \n timp ce Michael era prad` celor
mai negre gânduri. Pentru a-[i \neca amarul,
pastorul sp`l` toate vasele, apoi se uit` la
televizor, de[i nu era un adept al televiziunii,
dar nu se putea concentra s` urm`reasc` nici
m`car o comedie u[oar`. Nici cartea pe care
o \ncepuse de curând nu reu[i s`-i ]in`
treaz` aten]ia.
Cuvintele lui Tory nu-i ie[eau din minte.
„Este clar c` [i ea te place la fel de mult.”
Michael \[i spuse c` feti]a lui avea
imagina]ie bogat`, dar era greu de crezut c`
ea se \n[elase \n privin]a sentimentelor pe
care el le nutrea fa]` de Ruth.
Era surprins, deoarece Tory \i m`rturisise
c` secretara lui \l place. De ce ar fi fost Ruth
atras` de un b`rbat ca el? Din punctul lui de
vedere, nu putea s`-i ofere prea multe. |n
primul rând, \n calitate de pastor trebuia s`
lipseasc` mult de acas`, fiind ocupat toat`
ziua. Vizitele la enoria[i [i grija fa]` de via]a
comunit`]ii \i cereau un efort constant. Ruth
observase \n ultimele [ase luni cât de mult
122
muncea. Care femeie ar vrea s`-[i lege via]a
de un om prins cu o sumedenie de treburi
desf`[urate \n folosul comunit`]ii?
|n cazul lui Ruth, asta ar \nsemna s` fie [i
ea la fel de ocupat` ca el. Nevestele politi-
cienilor, solda]ilor [i pastorilor nu au o via]`
u[oar`, fiind implicate \n activit`]ile so]ilor
lor.
|n al doilea rând, nu avea prea mul]i bani.
Nu era s`rac, dar nici nu putea s`-[i ofere o
ma[in` nou`. Cel mult una luat` de la
magazinul de ma[ini folosite.
Ruth avea un automobil mai elegant ca al
lui, o Mazda nou` [i rapid`.
|n al treilea rând era copilul. Tory era o
feti]` cuminte [i de[teapt`, dar era la vârsta
pubert`]ii [i avea nevoie de dragoste [i
\n]elegere. Multe femei nu ar accepta s`-[i
piard` timpul cu cre[terea unui copil str`in.
Ruth ar trebui s` se \mpart` \ntre serviciu [i
feti]`, chiar dac` Tory o adora.
Ruth o cunoscuse bine pe fiica lui [i [tia
ce o a[teapt`. Putea ea s`-[i consacre energia
123
[i timpul \ndrum`rii lui Tory?
Michael sim]i nevoia s`-i telefoneze
secretarei. |[i st`pânea cu greu emo]ia [i
avea temeri \n privin]a oportunit`]ii acestui
telefon. Ce-i va r`spunde Ruth? Se va sim]i
stingherit` [i-l va refuza? Nu se \n[elase Tory
când \i spusese c` Ruth \l place?
Reverendul ezit` câteva minute \nainte de
a ridica receptorul, la fel cum f`cea când era
mic [i-i era team` s` sar` \n piscin`, de[i voia
s` le arate celorlal]i b`ie]i c` este curajos. |[i
amintea cât de mult se luptase cu el \nsu[i
pân` se hot`râse s` plonjeze \n apa limpede
din bazin. O dat` ce se obi[nuise cu obsta-
colele, Michael devenise un om hot`rât [i
tenace.
Ce putea pierde dac`-i telefona lui Ruth?
|n caz c` ea \l refuz`, era clar c` nu puteau s`
mai colaboreze.
Michael tres`ri [i-[i spuse c` fr`mânt`rile
sale sunt inutile, atât timp cât \[i imagina ce
s-ar putea \ntâmpla. Cel mai bine rea s`-i dea
telefonul [i pe urm` s` vad` ce era de f`cut.
124
Pastorul form` num`rul [i auzi vocea
secretarei.
- Alo?
- Bun`, Ruth. Sunt eu, Michael.
- Michael, s-a \ntâmplat ceva?
- Nu... nimic. Am sunat numai... s`
discut`m. Este prea târziu?
Ruth râse amuzat`:
- Nu m` culc a[a devreme. Este numai
nou` [i jum`tate. De obicei m` bag \n pat la
unsprezece [i jum`tate.
- Nu te voi re]ine dou` ore la telefon.
- Oh, nu trebuie s` te gr`be[ti dac` ai ceva
important de spus.
- A[ vrea s` [tiu dac` ai aflat cine este
admiratorul care ]i-a trimis flori.
Ruth t`cu câteva clipe, apoi spuse:
- Sper s` nu [tiu niciodat` cum \l cheam`.
- De ce?
- Fiindc` a \nceput s` fie prea insistent. Nu
[tiu cum s`-]i explic, dar a \nceput s` m`
calce pe nervi. Cred c` nu este s`n`tos. Un
singur buchet, urmat de o invita]ie la cin`, ar
125
fi fost suficient. Nu mai \n]eleg nimic din
purtarea lui [i nici nu [tiu ce urm`re[te,
continuând s`-mi trimit` flori. Este o situa]ie
jenant`.
Michael sim]i c` i se luase o piatr` de pe
inim`.
- {i eu am aceea[i p`rere despre admira-
torul t`u.
- M-ai prevenit s` fiu prudent`, nu-i a[a?
Am ajuns la concluzia c` tipul este s`rit de
pe fix.
Pastorul se nelini[ti.
- Crezi c` te urm`re[te cineva?
- Oh, nu! Nici vorb` de a[a ceva, numai c`
florile, \n loc s` m` bucure, au \nceput s` m`
enerveze. Am a[teptat ca admiratorul s`-mi
vorbeasc`, dar t`cerea lui este de ne\n]eles.
M` simt prins` \ntr-o capcan`.
- Nu este bine s` stai singur`.
Ruth rosti cu triste]e \n glas:
- Nu am alt` solu]ie.
Inima lui Michael zvâcni speriat`.
- Po]i s` locuie[ti la noi. Avem o camer` de
126
oaspe]i [i Tory s-ar bucura s` fie aproape de
tine.
Ruth suspin` [i zise:
- Dac` a[ putea, nu te-a[ refuza. Mi-ar face
pl`cere s` stau o vreme la tine. }in mult la
Tory, dar nu pot s` m` mut la voi. Ce ar
spune lumea? }i-ai pierde slujba \n mai
pu]in de o s`pt`mân`.
Reverendul ar fi vrut s` fie mai hot`rât,
dar [tia c` c` este inutil s` insiste. Ruth avea
dreptate: toat` lumea i-ar acuza de imorali-
tate [i amândoi ar fi fost alunga]i din ora[.
- Nu ai la cine s` te mu]i?
- Nu mi-e fric` s` locuiesc singur`. |n
fond, cel care-mi trimite flori nu m-a
amenin]at.
Michael regreta c` nu poate s-o
ad`posteasc`. Orice enoria[ ar fi bucuros s`
aib` o locatar` ca ea, dar pastorul nu avea
voie s` primeasc` pe nimeni \n casa lui. Nici
vorb` de o femeie s` locuiasc` sub acela[i
acoperi[ cu el, chiar dac` inten]iile lui erau
dezinteresate [i curate.
127
- Nu-mi place situa]ia \n care te afli, spuse
reverendul cu voce tare.
- Dac` m` amenin]` vreo primejdie, vei fi
primul la care voi suna. S` sper`m c` totul va
fi bine.
- Ai \ncredere \n mine. Voi alerga \ntr-un
suflet s` te ap`r.
- |]i mul]umesc, Michael.
Pastorul r`sufl` u[urat [i \ndr`zni s-o
\ntrebe de când \ncepuse s` studieze baletul.
- |nc` de la vârsta de patru ani. Mama mea
a avut ambi]ia s` devin artist`. Ea a fost
prima mea profesoar`.
- A fost [i ea dansatoare?
- Da, \ns` n-a reu[it s` ajung` \ntr-o trup`
renumit` de balet. {i-a pus speran]ele \n
mine [i pot s`-]i m`rturisesc c` nu am
dezam`git-o. Am ajuns solist` [i am interpre-
tat multe roluri celebre. Ai v`zut fi[ele din
sala de gimnastic`, nu-i a[a?
- Ai muncit mult?
- Am fost perseverent`. N-am avut nici o zi
de odihn`. |n balet nu po]i s` faci pauze.
128
Dac` nu exersezi zilnic, nu e[ti \n stare s`
dansezi a[a cum \]i cere coregraful.
- {i eu a trebuit s` trudesc pentru a ajunge
pastor.
- Ai avut aceast` voca]ie?
- Mai mult sau mai pu]in. P`rin]ii mei au
vrut s` devin un om al bisericii, a[a cum al]ii
vor ca odraslele lor s` fie doctori sau avoca]i.
Tat`l meu [i-a dorit din toat` inima s` se fac`
pastor, dar n-a avut mijloacele financiare
pentru a urma seminarul. Bunicul meu a
avut patru copii [i n-a putut s`-i pl`teasc`
taxele [colare.
- Te-ai gândit s` faci altceva?
- Mi-ar fi pl`cut s` studiez. De mic citeam
[i eram atras de tot ce e legat de religie. Am
a[teptat s` cresc pentru a-mi alege drumul \n
via]`. Nu-mi amintesc c` a[ fi vrut s` devin
altceva decât pastor. Bine\n]eles c`, pentru o
scurt` perioad`, am nutrit ambi]ia de a
deveni pompier.
- Care b`ie]el nu viseaz` s` sting` focul?
coment` Ruth pe un ton glume]. E[ti

129
mul]umit de ceea ce faci acum?
Michael era bucuros c` o sunase pe Ruth.
Conversa]ia lor era interesant` [i pl`cut`.
- N-a[ face nimic altceva, m`rturisi el.
Ruth \ncepuse s`-l cunoasc` bine, astfel c`
\ndr`zni s` afirme:
- M` bucur c` e[ti mul]umit, Michael. E[ti
un adev`rat p`stor de suflete, iar enoria[ii te
iubesc.
„Dar tu?” se \ntreb` reverendul \n sinea sa.
Fire[te nu rosti cu glas tare aceste cuvinte,
de[i ar fi vrut s` afle dac` Ruth \l iube[te.
Michael era uimit de intensitatea emo]iilor pe
care le \ncerca. Pentru prima dat` era cople[it
de dragostea pe care i-o purta secretarei.
Putea s`-i declare c` o iube[te? Nici m`car nu
o invitase la cin` [i timpul trecea.
Pastorul amân` propunerea [i se interes`
dac` Ruth voise la rândul ei s` fac` alt`
meserie.
- Ca [i tine, râse ea, am avut dorin]a de a
deveni asistent` medical`. Aveam numai [ase
ani.
130
- Acum ce vrei s` studiezi? Mi-ai spus c`
te-ai \nscris la cursurile serale.
- Vreau s`-mi realizez visul din copil`rie.
- M` bucur pentru tine.
- Momentan nu pot s` merg la cursurile de
zi, dar va trebui s` fac un sacrificiu, deoarece
materia este grea [i nu voi avea timp s`
studiez.
- A[adar m` p`r`se[ti.
Spre surpriza lui, tân`ra rosti pe un ton
sincer:
- Nu vreu s` te p`r`sesc, Michael.
Erau cele mai frumoase cuvinte pe care le
auzise reverendul \n ultima vreme.
|n loc s` fie egoist [i s`-i spun` c` va g`si
o alt` secretar`, el \i declar` cu o voce
r`gu[it`:
- Nici eu nu vreau s` pleci.
Ruth t`cu [i Michael [tia c` sosise momen-
tul cel mai delicat al discu]iei. Hot`rârea pe
care o va lua \i va schimba via]a pentru
totdeauna. Indiferent de r`spunsul lui Ruth,
de \ndat` ce-i va propune s` ias` cu el \n
131
ora[, rela]ia dintre ei se va schimba complet.
Pastorul respir` adânc, [i o \ntreb`:
- Vrei s` iei cina cu mine?
Inima lui \[i \nte]ise b`t`ile. R`spunsul
secretarei se l`s` a[teptat.
Ruth era la fel de emo]ionat`.
- Da, spuse ea. |mi face o mare pl`cere s`
cin`m \mpreun`.

132
Capitolul 6
Michael veni târziu la micul dejun. Vorbise
la telefon cu Ruth pân` aproape de miezul
nop]ii [i nu se odihnise \ndeajuns. Nu-i p`rea
r`u c` z`bovise la telefon; dincolo de \ndoiala
privind viitorul s`u, descoperise c` secretara
lui este o persoan` spiritual` [i \n]eleg`toare.
De când murise Evelyn, nu mai avusese ocazia
s` discute atât de sincer cu o femeie.
Mutra bosumflat` a fiicei sale \l
descump`ni. Tory era sup`rat` pe el [i voia
s`-l enerveze, t`când. Reverendul se pref`cu
c` nu observ` atitudinea ei ostil` [i \ncepu s`
citeasc` ziarul, \n timp ce mânca fiertura de
133
cereale. Din când \n când, Tory ofta, \ns`
Michael nu se l`sa p`c`lit, continuând s`
parcurg` pagina economic` a ziarului. Feti]a
merita o pedeaps` u[oar`, fiindc` \n ultima
s`pt`mân` \l agasase cu ini]iativele ei de-ai
atrage aten]ia asupra lui Ruth. Chiar dac` nu
proceda cre[tine[te, reverendul o l`s` pe
Tory s` fiarb` de mânie, amânând cu bun`-
[tiin]` vestea cea bun`.
Feti]a st`tuse la mas` [i-l urm`rise cu
privirea, dar el pusese ziarul deoparte [i nu
\ncercase s` discute cu ea. Iritat` de t`cerea
lui, Tory \[i puse o por]ie de cereale \ntr-un
castron [i se \ntoarse la mas`.
|n acel moment, Michael hot`r\ s` pun`
cap`t suferin]ei feti]ei [i-i spuse, f`r` s` se uite
la ea:
- Disear` am o \ntâlnire.
O bufnitur` \l f`cu pe reverend s` lase
ziarul pe mas`. Tory sc`pase castronul din
mân`. Din fericire, acesta era din plastic [i nu
se sp`rsese, dar toat` buc`t`ria fusese
\mpro[cat` cu lapte [i fulgi de porumb.
134
Feti]a bolborosi \ncurcat`:
- Te rog s` m` ier]i... N-am vrut s` scap
castronul... dar am fost extrem de
emo]ionat`.
- Nu-i nimic, se gr`bi Michael s` o
lini[teasc`, mustrându-se \n sinea sa c` fusese
atât de crud cu fiin]a nevinovat` din fa]a lui.
Ridicându-se de la mas`, o opri cu un gest
ferm pe Tory s` [tearg` pardoseala [i pere]ii
buc`t`riei [i zise:
- M` ocup eu de cur`]enie. Trebuie s`
m`nânci ceva \nainte de a merge la [coal`.
Stai jos, draga mea.
Michael \i aduse alt` por]ie de cereale, apoi
lu` buretele [i \ncepu s` [tearg` petele din
\nc`pere. |n zece minute, \[i spuse el,
buc`t`ria va str`luci de cur`]enie.
- Tat`, pot s` te \ntreb ceva?
- Da, scumpa mea, r`spunse reverendul
[tergând chiuveta.
- Cu cine iei cina?
- Cu Ruth.
- Oh, suspin` feti]a.
135
Pastorul \[i \ntoarse capul, mirat c` Tory nu
este mai expansiv`.
- Nu cu ea voiai s` m` \ntâlnesc?
- Am vrut, dar...
- Cum adic` „am vrut”? se mir` Michael
care se ruga Domnului s`-i dea puterea de a o
\n]elege pe Tory. Explic`-te, te rog.
- Ai invitat-o pe Ruth din proprie ini]iativ`,
nu-i a[a? M-a[ sim]i vinovat` dac` eu te- am
\ndemnat s` faci acest lucru.
- Fii lini[tit`, nu m-am luat dup` sfatul t`u.
- Recunosc c` am fost insistent` [i
enervant`.
- Crede-m` c` nu ai nici un amestec \n
rela]ia mea cu Ruth, \n afara faptului c` ai vrut
s` m` faci gelos pe admiratorul ei.
- Oh, tocmai despre el este vorba. E vina
mea c` Ruth a primit atâtea flori.
- Nu admiratorul a cump`rat ultimele
buchete? o \ntreb` Michael devenind
b`nuitor. Am crezut c` nu [tii cine i-a trimis
florile lui Ruth.
- Abia asear` am aflat de la Suzi ce s-a
136
\ntâmplat.
Suzi era cea mai bun` prieten` a feti]ei [i
Michael a[tept` ca Tory s` continue:
- Colega mea i-a m`rturisit mamei sale c`
i-am trimis cutia de bomboane [i bile]elul lui
Ruth, pentru a te \ndemna s-o invi]i la cin`.
- Am fost convins c` numai noi doi [tim ce
ai f`cut!
- N-am crezut c` Suzi [i Carol vor fi atât de
vorb`re]e! Le-am pus s` jure c` vor p`stra
secretul.
- Prietenele tale nu s-au ]inut de promisiune.
- Mamele lor au \mpr`[tiat zvonul \n tot
ora[ul [i femeile au comandat buchetele de
flori pe ca Ruth le-a primit \n ultima vreme.
Toat` comunitatea [tie c` te vei \nsura cu
Ruth.
- |]i mul]umesc pentru informa]ie. N-am
auzit pân` acum c` \nsur`toarea este o
afacere colectiv`!
- Nu te enerva, tat`!
- Nu este pl`cut s` aflu c` \ntreaga parohie
râde de mine.
137
- Nimeni nu-[i bate joc de tine! Toat`
lumea vrea s` te ajute!
- F`cându-m` gelos? Este nefiresc ca eno-
ria[ii s` se amestece \n via]a mea particular`.
Tory d`du din cap [i s`ri \n picioare.
- De ce nu recuno[ti c` n-ai fi invitat-o
niciodat` pe Ruth la cin` dac` n-ai fi fost
gelos?
|nainte ca tat`l ei s` poat` r`spunde, feti]a
ie[i din buc`t`rie, trântind u[a zgomotos. {i
Evelyn fusese la fel de aprig` la mânie, \[i
spuse Michael. Iar Tory sem`na cu mama ei ca
dou` pic`turi de ap`.

*
* *

Spre sear`, Tory se lini[ti [i-l ajut` pe


Michael s` aleag` un costum gri, insistând s`
poarte o cravat` \n culori vii. Tat`l ei protest`,
argumentând c` este prima \ntâlnire cu Ruth,
dar feti]a avu câ[tig de cauz` [i el \[i puse
cravata cu dungi albastre.
138
|nainte de a ie[i din cas`, Tory \l pov`]ui cu
emo]ie \n glas:
- S` fii atent cum m`nânci.
- {tiu s` m` port la mas`.
- S` nu faci glume proaste.
„S-a \ntors lumea cu fundul \n sus” \[i
spuse Michael pe când se a[eza la volan.
„Nici mama mea n-ar fi fost atât de
exigent`.”
Când Ruth \i deschise u[a, pastorul sim]i c`
i se taie r`suflarea. Secretara era \mbr`cat`
\ntr-o rochie albastr` de m`tase care \i punea
\n eviden]` formele ml`dioase. Ochii \i
scânteiau, iar zâmbetul cald \l tulbur` pe
Michael care nu putu s` zic` nici o vorb`.
- Unde mergem? \l \ntreb` Ruth curioas`.
- M-am gândit la un restaurant de pe ]`rmul
m`rii. Este o distan]` cam mare pân` acolo,
a[a c` dac` preferi un local mai apropiat...
- Oh, nu! murmur` Ruth. |mi place marea.
Ma[ina f`cu patruzeci [i cinci de minute
pân` la restaurant, dar timpul trecu repede,
pentru c` Michael [i Ruth aveau multe s`-[i
139
spun`. Continuând discu]ia din ajun, cei doi
vorbir` de copil`rie, pasiuni [i proiecte de
viitor.
Era atât de bine s` g`se[ti o femeie cu care
s` ai ce discuta, \[i spuse Michael.
Parfumul ei era \mb`t`tor.
- Am primit multe telefoane \n leg`tur` cu
mobilele pe care enoria[ii vor s` le doneze,
zise Ruth. Nu-mi vine s` cred c` ini]iativele
noastre au avut un asemenea succes. |n afar`
de mobil`, mul]i credincio[i s-au oferit s` ne
ajute la \n`l]area magaziei sau s` ne procure
materiale de construc]ie. |n privin]a
alimentelor, am f`cut deja o list` cu produse
de tot felul.
- Trebuie s` batem fierul cât e cald. Nu
vreau s` rat`m ocazia de a-i ajuta pe cei
nevoia[i. Spune-le tuturor celor care ]i-au
telefonat c` mobilele [i alimentele vor fi
depozitate \n garajul meu.
Pastorul zâmbi mul]umit.
- Avem o comunitate minunat`.
- M-am convins c` oamenii sunt buni [i
140
darnici.
- {i eu m-am convins c` am o secretar`
bun` [i eficient`.
Pe buzele lui Ruth \nflori un zâmbet cald.
- Este pl`cut s` ai cu cine s` f`ure[ti
planuri, remarc` Michael. De la moartea lui
Evelyn nu m-am mai gândit la persoana mea.
M-am dedicat \n \ntregime comunit`]ii. Am
contribuit la m`rirea num`rului de credin-
cio[i, f`r` s` m` gândesc la via]a mea particu-
lar`. Cred c` a venit timpul s` m` \ngrijesc [i
de mine.
- |mi pare r`u c` ai pierdut-o pe Evelyn,
zise Ruth dup` câteva momente de t`cere.
Când pierzi o fiin]` drag`, suferin]a este
imens`.
- Am crezut c` o s` \nnebunesc. Nu mai
aveam nici un rost \n via]`. Dac` n-a[ fi avut-o
pe Tory, nu [tiu cum m-a[ fi descurcat.
- |mi \nchipui cât de mult te-ai chinuit. |nc`
o dat` regret c` a trebuit s` treci printr-o
asemenea \ncercare. Cum era so]ia ta?
- Sem`na cu Tory, numai c` era mai
141
\n]eleapt`. Avea calit`]i [i defecte, ca orice
fiin]`. Uneori era foarte impulsiv` [i voia s`
aib` \ntotdeauna ultimul cuvânt. Am iubit-o
foarte mult.
Ruth nu mai zise nimic [i pastorul se gândi
s` schimbe subiectul.
- Nu cred c` este bine s` discut`m acum
despre fosta mea so]ie. E prima noastr`
\ntâlnire.
Ruth \i spuse pe un ton grav:
- Michael, vreau s` [tiu dac` ai dep`[it acest
moment dificil.
Trecu un minut pân` reverendul \i d`du
r`spunsul. Era important pentru amândoi ca
amintirea lui Evelyn s` nu le \ntunece viitorul.
- Da, r`spunse Michael. Acum pot s` m`
gândesc la alt` femeie. Ruth scoase un suspin
[i \[i \ntoarse capul, uitându-se la priveli[tea
pe care o oferea golful.
Restaurantul se g`sea lâng` plaj`. Era un
local cochet, cu mese joase [i separeuri,
diferit de restaurantele cu preparate de mare,
unde clien]ii se a[ezau la mesele lungi
142
dispuse sub form` de dreptunghi, \ntr-o sal`
mare [i zgomotoas`. Atmosfera era discret` [i
lini[tit`. Ruth comand` somon la gr`tar, iar
Michael salat` din fructe de mare. Secretara
strâmb` din nas.
- Nu-mi plac scoicile, zise ea.
- Ce zici de o mâncare din pisic` de mare?
- Cred c` este delicioas`.
- Ce sos preferi?
- Unul alb, cu l`mâie [i piper.
- Mie \mi place sosul de ro[ii cu
condimente.
- Avem deja probleme, spuse Ruth \n
glum`. Gusturile noastre nu coincid.
- Dac` mâncarea este singurul lucru cu care
nu c`dem de acord, asta \nseamn` c` suntem
doi oameni ferici]i.
Dup` cin`, Michael \i propuse lui Ruth s`
fac` o plimbare pe plaj`.
- Putem s` mergem de-a lungul [oselei, fu
de p`rere Ruth.
- Nu este posibil, \i explic` reverendul,
deoarece proprietarii vilelor pe care le vezi
143
pân` departe au cump`rat por]iunile de plaj`
din dreptul cl`dirilor. Este nepl`cut s` auzi
zbieretele bog`ta[ilor fiindc` trecem pe
p`mântul lor.
- Glume[ti, Michael?
- Nicidecum. Hotelurile [i vilele s-au \n`l]at
pe ]`rm [i sunt aproape de [osea. Voi l`sa
ma[ina \ntr-o parcare public`, pentru a nu
avea necazuri.
- Boga]ii sunt foarte egoi[ti.
- Pot face orice pe terenul lor.
- Dar plaja este deschis` publicului.
- Ai dreptate, dar este preferabil s` evit`m
un scandal. Vrei s` urle proprietarii vilelor la
tine?
- Nu, fire[te c` nu, zâmbi Ruth cu triste]e.
Uneori am impresia c` oamenii \nst`ri]i
\ncearc` s` pun` mâna pe frumuse]ile naturii
[i s` le p`streze numai pentru ei.
- Sunt de acord cu tine c` propriet`]ile
private urâ]esc cele mai \ncânt`toare peisaje.
Este revolt`tor s` nu te po]i plimba pe ]`rm
din cauza unor bog`ta[i.
144
Se \ntunecase [i ele mai multe parc`ri
publice erau \nchise. Michael g`si un loc de
parcare deschis pân` la ora zece seara. Ruth
\[i l`s` pantofii \n ma[in` [i cei doi se
plimbar` pe nisip, ]inându-se de mân`.
Michael avea senza]ia c` p`[e[te pe un
t`râm magic. Stelele str`luceau pe cer, iar
valurile din Golful Mexic se stingeau când
ajungeau la mal. Pesc`ru[ii se roteau
deasupra m`rii sco]ând ]ipete stridente. Din
când \n când, p`s`rile se l`sau pe nisip, dar se
ridicau \n aer când perechea de \ndr`gosti]i
ajungea \n apropierea lor. Michael sim]ea
c`ldura mâinii lui Ruth [i era fericit. Toate
celelalte probleme nu mai aveau nici o
importan]`.
- Am aflat cine ]i-a trimis ultimele buchete.
- {i eu [tiu cine mi-a cump`rat florile.
- Când ]i-ai dat seama de complotul pus la
cale de femeile din ora[?
- Ieri, recunoscu Ruth râzând. Am primit
vizitele lor [i fiecare se interesa dac` buchetul
ei era cel mai frumos.
145
- De ce nu mi-ai spus [i mie ce ai aflat?
Ruth ridic` din umeri [i chicoti.
- Dac` ]i-a[ fi dezv`luit adev`rul, n-ai mai fi
fost gelos.
Fosta balerin` \[i retrase mâna [i \ncepu s`
alerge pe nisip.
Michael o l`s` s` se \ndep`rteze zece metri,
apoi porni \n urm`rirea ei. Nu-i p`sa deloc c`
enoria[ii se b`gaser` \n via]a lui. Era firesc ca
ei s` [tie c` pastorul lor era fericit.
Ceea ce conta, era faptul c` Ruth acceptase
s` ias` cu el.
Pastorul o ajunse din urm` [i alerg` al`turi
de ea. Dup` câ]iva pa[i o prinse de mân` [i se
opri. Ruth se r`suci [i se lipi de trupul lui.
Michael \i sim]ea c`ldura corpului. Cu
cealalt` mân` \i \n`l]` capul. Inima \i b`tea
mai tare.
- Michael, murmur` Ruth.
Pastorul \[i spuse c` nu trebuie s` fie prea
gr`bit. Amândoi aveau nevoie de câtva timp
pentru a se cunoa[te mai bine. Rela]ia lor
evolua \n mod firesc...
146
Nea[teptata comuniune de interese [i de
sentimente \i apropiase mai repede decât se
a[teptaser`.
Nu se auzeau decât valurile care se loveau
de ]`rm. Briza f`cea s` fluture pletele lui
Ruth. Michael avea impresia c` ochii ei au
str`lucirea stelelor. Nu, el nu gr`bise
lucrurile. De [ase luni lucrau \mpreun`. O
vedea de cinci ori pe s`pt`mân`, astfel c` nu
putea spune c` nu o cunoa[te. Al]i tineri \[i
d`deau \ntâlnire f`r` s` se cunoasc` atât de
bine.
- Michael, s` fii blând cu mine.
Reverendul sim]i un fior pe spin`re.
A[adar Tory vorbise la telefon cu Ruth,
prevenind-o c` trebuie s` fie prudent` [i s`
nu se lase sedus` de Michael. Va trebui s`
discute cu fiica sa, interzicându-i s` se
amestece \n via]a lui sentimental`.
Reverendul o \mbr`]i[` pe Ruth,
mângâind-o pe p`r. Nu voia ca ea s`-l
p`r`seasc` sau s` fie rezervat`. Era atât de
bine s-o ]in` \n bra]e.
147
Trecuser` câ]iva ani de când nu mai
sim]ise c`ldura trupului unei femei. Ruth era
tot ce-[i dorea \n acest moment. Nici o alt`
femeie nu-l tulburase atât de tare [i-i era
team` c` dac` ea \l va p`r`si, va regreta c` nu
a convins-o s` r`mân` cu el.
Michael \i lu` capul \n mâini, uitându-se \n
ochii ei, dorind s` re]in` pentru totdeauna
imaginea chipului care-i era drag.
Emo]ia \l cople[ea. Cât de pl`cut era
parfumul pe care-l r`spândea trupul lui Ruth.
Michael sim]ea nevoia s-o s`rute.
Buzele lui \i pecetluir` gura cu gust de
nectar. Buzele ei erau moi [i dulci. S`rutarea
era ginga[` [i p`rea c` nu se va mai sfâr[i
niciodat`. Michael avea senza]ia c` Ruth era
r`spunsul la toate \ntreb`rile care-l chinuiser`
\n ultima vreme.
A[adar, ea nu avea de gând s`-l p`r`seasc`.
Gândul acesta \i umplea inima de fericire.
Ruth se strânse mai tare la pieptul lui. Mâinile
lui Michael alunecar` pe spatele ei. Trupul ei
avea forme perfecte. Era atât de pl`cut s`-i
148
dezmierzi [oldurile rotunde [i talia sub]ire.
Degetele lui se ridicar` pân` la sânii tari [i
mici.
Un zgomot \n spatele s`u \l anun]` pe
Michael c` nu erau singuri pe plaj`. Ruth
gâfâia [i-[i ]inea ochii \nchi[i. Mâinile ei erau
petrecute \n jurul umerilor lui Michael.
Pastorul [tia acum c` Ruth arde de dorin]`
la fel de tare ca [i el. Bucuria asta era tot ce-[i
dorise.
Zgomotul deveni mai tare [i Michael se
dep`rt` de Ruth [i-[i \ntoarse capul s` vad` ce
se \ntâmpla. Secretarra deschise ochii.
- Draga mea, zise Michael, am v`zut o
pereche \n spatele dunei. S` mergem.
Mân` \n mân`, cei doi se apropiar` de locul
\n care se afla cel`lalt cuplu.
- {tii pe cine v`d?
- Nu.
- Este familia Weathers.
- Nu se poate!
Michael nu se \n[elase. Cecilia [i Jed erau
\mbr`ca]i \n pantaloni scur]i [i tricouri.
149
Cu pantofii \n mâini, cei doi b`trânei se
plimbau pe ]`rm.
Pastorul sper` ca so]ii Weathers s` nu-i
recunoasc`. Era \ntuneric [i Michael se gândi
c` vor trece pe lâng` ei neobserva]i.
Aici se \n[elase.
- Bun` seara, Michael, zise Jed bucuros.
Bun`, Ruth. Ce ocazie pl`cut` s` v` rev`d.
Profita]i [i voi de blânde]ea nop]ii?
- Bun` seara. Este, \ntr-adev`r, o noapte
minunat`, zise Michael.
Doamna Weathers \i adres` un zâmbet larg,
spre uimirea reverendului care se a[teptase ca
so]ia lui Jed s` fie indignat` c`-l v`zuse \n
tov`r`[ia lui Ruth.
- Este o noapte pentru \ndr`gosti]i, ad`ug`
Jed surâzând.
Michael se \mbujor` la fa]`, dar mul]umi
\ntunericului c` ro[ea]a nu poate fi observat`
de so]ii Weathers.
- M` bucur c` v-am \ntâlnit, zise doamna
Weathers. V` doresc distrac]ie pl`cut`.
Noapte bun`.
150
So]ii Weathers \[i continuar` plimbarea.
Dup` câ]iva pa[i, Jed \[i \ntoarse capul [i zise:
- Era timpul s` v` da]i seama c` v` iubi]i. |n
mai, a[tept`m s` face]i nunta.
Michael r`mase f`r` replic`. Când familia
Weathers era deja departe, el o \ntreb` pe
Ruth:
- Crezi c` au venit aici s` vad` ce facem?
- Este absurd!
- Ai dreptate, draga mea.
Ruth râse m`gulit`.
- Cred c` numai curiozitatea i-a f`cut s`
parcurg` atâ]ia kilometri.
- De unde au aflat unde suntem? se mir`
Michael. Ah, am uitat de Tory. Pun pariu c`
fata mea le-a dezv`luit ce restaurant am ales.
- Nu m` surprinde gestul lui Tory. Am v`zut
deja de ce este \n stare. Nu ea mi-a trimis
trandafirul, cutia cu bomboane [i felicitarea?
Reverendul \i m`rturisi \ncurcat:
- Tory mi-a spus c` ar vrea s` fii mama ei
vitreg`. Bine c` te-am prevenit.
- Nu era necesar s`-mi spui ce-[i dore[te
151
Tory. Trebuia s` m` previi numai când este
vorba de un lucru r`u.
Michael sim]i un fior \n inim`.
- Nu trebuie s` gr`bim lucrurile.
- {ase luni nu au fost suficiente?
Michael avea impresia c` lumea este a lui.
- }i-am dest`inuit c` voi face o excep]ie,
dac` admiratorul meu este un b`rbat
deosebit.
Pe buzele lui Ruth \nflori un zâmbet.
- {tii la cine m-am gândit?
Michael se sim]i stingherit.
- Nu sunt un b`rbat deosebit.
- Am avut ocazia s` te cunosc mai bine
decât crezi. Am stat \mpreun` patruzeci [i
cinci de ore pe s`pt`mân`, nu-i a[a? Te-am
v`zut sup`rat, trist [i nec`jit, dar ai fost [i
vesel, spiritual [i glume]. Ceea ce n-am obser-
vat am aflat de la Tory.
Michael cl`tin` din cap.
- Feti]a mea este istea]`, dar m` pune
mereu \n \ncurc`tur`. Nu [tiu cum m` voi
\n]elege cu ea peste câ]iva ani.
152
Ruth se lipi de trupul lui.
- Du-m` acas`, te rog. Mi s-a f`cut frig.
Pastorul \[i scoase haina [i o \nf`[ur` \n
jurul umerilor ei. Ruth avea dreptate: briza
devenise mai puternic` [i aducea un aer
r`coros.
Peste câteva minute, cei doi ajunser` la
ma[in`.
Pe drumul de \ntoarcere, Ruth nu \ndr`zni
s` tulbure atmosfera de \n]elegere dintre ea [i
Michael, preferând s` tac`. Reverendul
conducea cu aten]ie.
Cei doi erau con[tien]i c` se aflau \n preaj-
ma unei hot`râri importante [i nu voiau s`
fac` nici o gre[eal`.
|n fa]a u[ii casei lui Ruth, Michael \ncerc`
s`-[i ia la revedere, dar nu reu[i s` zic` nici un
cuvânt.
Ruth \l invit` s` bea un ceai [i el accept` cu
pl`cere.
|ndat` ce u[a se \nchise \n spatele lor,
Michael o lu` \n bra]e [i o s`rut` pe Ruth.
Ea se l`s` condus` de pasiune [i-[i \ncol`ci
153
bra]ele \n jurul umerilor lui. Pastorul avea
senza]ia c` putea r`mâne acolo pentru
totdeauna.
Pentru totdeauna. Aceasta era dorin]a lui
cea mai arz`toare. Pentru totdeauna.
Ridicându-[i capul, Michael o privi \n ochi
pe Ruth [i murmur` cu o voce blând`.
- Te iubesc.
|n ochii ei ap`ru o lumini]` vesel`. Spre
uimirea lui Michael, Ruth zise, râzând:
- Era [i timpul s`-mi faci aceast` declara]ie.
- Cum?! exclam` pastorul, nedumerit de
reac]ia iubitei sale.
- Eu te iubesc de când te-am v`zut, \i
m`rturisi ea. Aproape c`-mi pierdusem
speran]a c` te vei uita la mine. Nici nu [tii cât
te iubesc.
- Mi-ai pl`cut de când te-ai angajat, dar n-am
\ndr`znit s`-]i spun de team` c` m` vei
respinge.
Dezmierdând-o pe obraji, Michael ad`ug`
pe un ton tandru:
- Nu m` min]i? N-a[ putea suporta gândul

154
c` ]i-ai schimbat p`rerea.
- Nu-mi voi schimba niciodat` p`rerea pe
care o am despre tine. Nici sentimentele fa]`
de tine.
Cuvintele lui Ruth \i \ndep`rtar` lui
Michael ultimele \ndoieli. Zâmbind, el o
\ntreb` pe un ton solemn:
- Ruth, vrei s` fii so]ia mea?
- Desigur, dragul meu.
Michael o \mbr`]i[`, s`rutând-o ginga[ pe
buze. Cei doi se a[ezar` pe canapea. Pastorul
\i dest`inui iubitei sale c` este nespus de
fericit. C`s`toria \nsemna un lucru important
\n via]a lui.
Dup` câteva minute, uitându-se la ceas,
reverendul exclam`:
- S-a f`cut târziu. Trebuie s`-i telefonez
fiicei mele, s`-i spun s` nu m` a[tepte. |n
noaptea asta voi dormi aici.
Tory era somnoroas`, dar nu se sup`r` c`
Michael o sunase.
- Nu-]i face griji, tat`. {tiam c` vei \ntârzia.
S` vii acas` \nainte de ivirea zorilor, pentru a
155
nu da na[tere la bârfe.
- Tory!
- Nu mai sunt mic`, tat`. |n]eleg multe
lucruri. Spune-mi dac` vei mai ie[i \n ora[ cu
Ruth.
- Apropo, tu i-ai telefonat lui Jed Weathers?
Tory protest` cu t`rie:
- N-am telefonat nim`nui, tat`! Doamna
Weathers m-a sunat [i a vrut s` discute cu
tine. I-am spus c` iei masa cu Ruth.
Bine\n]eles c` a trebuit s`-i zic unde se afl`
restaurantul. Crede-m`, tat`, nu i-a[ fi m`rtu-
risit unde sunte]i, dar m-am temut c` m` vei
certa c` nu am fost politicoas`.
- Te-ai gândit bine, scumpa mea.
- Ce puteam s` fac? S-a \ntâmplat ceva?
Domnul Weathers avea o urgen]` de discutat?
- Nu, pur [i simplu a venit cu so]ia lui s` se
plimbe pe plaj`.
- Tat`, s` l`s`m fleacurile! Te vei \ntâlni din
nou cu Ruth?
- Crezi c` n`zbâtiile tale sunt fleacuri?
- T`ticule!
156
Michael nu avu t`ria s-o pedepseasc` pe
fata lui [i se hot`r\ s`-i spun` adev`rul:
- Ruth tocmai a fost de acord s` se m`rite
cu mine. Te rog s` fii cuminte [i s` nu o
superi pe mama ta vitreg`.
Feti]a r`sufl` u[urat` [i spuse cu
nevinov`]ie:
- Era [i timpul s` v` c`s`tori]i!

Sfâr[it

157