EVOLUȚIA POPULAȚIEI

STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL CLUJ

Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Transilvania are astăzi, în vorbirea curentă, un înțeles mai larg, însemnând tot teritoriul
din Republica Socialistă România situat la vest de Carpați, adică în interiorul arcului
carpartic. Acest teritoriu include, deci provincia cuprinsă între Carpați și Munții Apuseni sau
Transilvania propriu-zisă, apoi Maramureșul, Crișana sau Țara Crișurilor și Banatul. În total
un teritoriu de circa 102 km2 reprezentând aproape 43% din suprafața întregii țări.

Teritoriul intracarpatic, pentru care folosim termenul de Transilvania, reprezintă astăzi

partea centrală a României (județele Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Mureș, Harghita,
Hunedoara, Sibiu, Brașov și Covasna). Din punct de vedere geografic asta înseamnă
Depresiunea Transilvaniei și versantele carpatice ce se apleacă spre aceasta. Acest teritoriu
înseamnă aproximativ 56.762 km2. Din punct de vedere al populației, Transilvania cuprinde
19,7% (avem în vedere datele oficiale ale anului 2002) din populația României, ceea ce
înseamnă aproximativ 4.571.000 de locuitori.

În înțelesul istoric al numirii, Transilvania este numai țara cuprinsă între lanțul carpatic
și Munții Apuseni, deci aproximativ jumătate din întreg teritoriu situat la vest de Carpați.

Resursele populației din Transilvania în studiul nostru vor fi evaluate după etapele de
evoluție marcate de recensămintele din România.

Schimbările complexe rezultate în urma desființării relațiilor feudale prin revoluția de

la 1848-1849 au influențat evoluția demografică a Transilvaniei în următoarele două decenii.
Dinamica și structura populației provinciei au reflectat fidel atât procesul înnoitor ce s-a
manifestat pe toate planurile, cât și evoluțiile economico-sociale și politice recente. Eforturile
serviciilor statistice vieneze s-au concretizat la scurtă vreme prin realizarea în anill 1850-1851
a unui recensământ al populației și al animalelor. Operațiunile de conscriere a populației au
început în a doua parte a anului 1850, definitivarea recensământului prelungindu-se până în
primăvara anului 1851.

În Transilvania populația evaluată între anii 1850-1851 a fost de apoape 3,5 milioane
de locuitori, după cum se remarcă în tabelul de mai jos:

2
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Tabel 1. Evoluția populației României între anii 1850-1870

An Numărul Densitate Mărimea Perioada Creșterea sau Rata

de pe km2 populației față de: scăderea reală medie
locuitori anuală de
creștere
1850 Recensăm. Număr % sau
anterior descreștere

1850 3.454.293 33,7 100 - - - - -

1857 3.666.546 35,8 106,1 106,1 1850- 212.253 6,1 0,7%
1857
1870 4.224.614 41,3 122,3 115,2 1858- 558.068 15,2 1,1%
1870
Sursa: recensământul din anul 1850-1857

Distribuția spațială nu este uniformă, remarcându-se zone bine populate precum Alba,
Sătmarul, etc și în contrast, altele cu o populație redusă (Ciuc, Năsăud, Maramureș). De altfel
densitatea medie a populației Transilvaniei a fost la 1850-1851 de 33,7 locuitori/km2.

Al doilea recensământ efectuat de către autoritățile austriece în perioada

neabsolutismului a fost inițiat la 31 octombrie 1857, colectarea și definitivarea datelor
prelungindu-se până la începutul anului 1858. Astfel opulația totală în anul 1857 a fost de
3.666.546 de locuitori, iar densitatea medie de 35,8% locuitori/km2.

Între recensămintele din anii 1850/51 și 1857 populația întregii Transilvanii a sporit
cu 212.253 de locuitori, corespunzător unei creșteri cu 6,1% (rata medie anuală creștere a fost
de 0,7%). După dezechilibrul demografic provocat prin distrugerile și pierderile de vieți
omenești din cursul revoluției, populația a cunoscut un proces de refacere. La fel ca și în alte
împrejurări similare (catastrofe naturale, epidemii, etc), mecanismul intern de autoreglare
demografică a funcționat previzibil, determinând recuperarea pierderilor umane din anii
precedenți. Din registrele parohiale de stare civilă se poate sesiza cum numărul nașterilor din
Transilvania în anii 1850-1852 a fost superior comparativ cu anii prerevoluționari ori cu cei
care au urmat.

3
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Liniștea internă din provincie și obținerea unor recolte mai bune au favorizat
încheierea unui număr sporit de căsătorii, al căror efect principal s-a tradus printr-o natalitate
mai ridicată. Contemporanii înșiși au sesizat influența producției de cereale și a prețului de
vânzare a acestora asupra dinamicii populației. Astfel, în anii 1851, 1852 sau 1865, când
prețurile la cereale au fost mai scăzute, s-au înregistrat cele mai multe căsătorii și implicit cele
mai numeroase nașteri. La polul opus, în anii de criză, așa cum au fost și cei din timpul
războiului Crimeii (1853-1856), datorită lipsei și scumpirii cerealelor, mișcările de trupe pe
teritoriul Transilvaniei, rechizițiile, recrutările etc., numărul căsătoriilor și al nașterilor s-a
redus considerabil. De asemenea, epidemia de holeră care s-a manifestat în anul 1855 a
diminuat ritmul creșterii populației în acei ani.

Populația întregii Transilvanii a sporit din 1858 până în 1870 cu 558.068 de locuitori,
corespunzător unei creșteri cu 15,2%. Această secvență temporală a cunoscut cea mai mare
creștere demografică, atât numeric cât și procentual, iar rata medie anuală a atins valoarea
maximă. Densitatea mai mare a populației de 41,3 locuitori/km 2 reflectă corespunzător
progresul demografic de la sfârșitul perioadei neabsolutiste și din deceniul șapte.

Îmbunătățirea condițiilor de locuit prin construirea de case din piatră cu mai multe
încăperi, creșterea numărului caselor acoperite cu șindrilă sau țiglă, ameliorarea asistenței
medicale etc. au constituit suportul necesar unei creșteri demografice susținute.

Cu prilejul recensământului din 1850-1851 s-a înregistrat o populație urbană de

306.223 de locuitori, ceea ce reprezenta 8,8% din total, iar la 1870 populația urbană a
Transilvaniei se cifra la 386.302 de locuitori, reprezentând 9,1% din total.

Vom raporta resursele populației din Transilvania luând ca exemplu județul Cluj, cu
următoarele orașe: Cluj-Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin. În cazul
județului Cluj populația totală este de 254.073 locuitori, respectiv orașul Cluj-Napoca
constituia 19.764 de locuitori, urmat de orașul Turda cu 8.885 locuitori, orașul Dej cu 4.390
locuitori, orașul Gherla cu 4.020 locuitori, orașul Huedin cu 2.449 locuitori și orașul Câmpia
Turzii cu 1.555 locuitori.

În anul 1850 s-a făcut reconstituirea structurii etnice doar a principatului Transilvaniei.
La fel ca în secolele anterioare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea românii au
reprezentat marea majoritate a populației provinciei.

4
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Astfel numărul românilor era de 1.226.901 (59,5%), al maghiarilor de 354.942 și al

secuilor de 180.902 (26%), al sașilor 175.658 și al germanilor de 16.558 (9,3%), al țiganilor
de 78.802 (3,8%), al evreilor de 15.570 (0,8%), al armenilor 7600 (0,4%), iar restul de 0,2%
era format din cehi, slovaci, etc.

Tabel 2. Structura populației din România după religie în anii 1850-1857

1850 1857

Confesiunea Număr % Număr %

Ortodocși 637.800 30,9 679.896 31,3
Gerco-catolici 648.239 31,5 674.654 31,1
Reformați 295.723 14,4 312.223 14,5
Romano-catolici 219.533 10,6 237.742 10,9
Luterani 198.774 9,6 196.375 9,1
Unitarieni 46.008 2,2 48.113 2,2
Mozaici 15.568 0,8 18.792 0,9
Alte confesiuni - - - -
Sursa: recensământul din anul 1850-1857

5
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

6
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Conform tabelului de mai sus cea mai mare pondere la 1850, respectiv 1857 au avut-o
confesiunile greco-catolică și ortodoxă, ambele fiind îmbrațișate aproape în exclusivitate de
către populația românească. Astfel în anul 1850 cele două confesiuni dețineau 62,4%, în timp
ce proporția locuitorilor care s-au declarat români a fost de 59,5%. Urmează ca importanță
confesiunea reformată, romano-catolică și luterană care erau în general confesiuni ale
maghiarilor și germanilor. În acest sens observăm o ușoară creștere a numărului și ponderii
locuitorilor ortodocși, paralel cu diminuare modică a greco-catolicilor și luteranilor.

În cazul județului Cluj-Napoca, structura populației după religie este dirtibuită în

tabelul de mai jos, care reflectă faptul că majoritatea populației este de confesiune ortodoxă,
cea mai mare pondere de 823 ortodocși se înregistrează în orașul Cluj-Napoca. La rândul său
confesiunea greco-catolică și romano-catolică și reformată prinde contur în teritoriu în
proporție de 60%.

Tabel 3. Structura populației după confesiune în județul Cluj în anii 1850-1857

Confesiune Orașul Cluj- Orașul Dej Orașul Orașul Orașul Orașul

Turda Câmpia Gherla Huedin
Napoca
Turzii
Ortodoxă 823 6 606 1 20 -
Greco-catolică 2.224 1.045 1.338 983 614 65
Romano- 7.207 960 1.230 50 854 197
catolică
Reformată 7.412 2.220 4.702 517 267 2.048
Luterană 1.047 32 70 1 32 7

7
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Unitariană 752 3 874 3 7 5

Izraelită 282 122 65 - 162 116
Alte religii 17 1 - - 1 11
Sursa: recensământul din anul 1850-1857

Vom lua în calcul recensămintele din anul 1900, 1910,1930 care reflectă realitatea
evoluției în timp a numărului de locuitori.

Se constată faptul că în anul 1910 structura administrativă a Transilvaniei corespundea

în mare cu cea din anul 1900 și că populația de 5.274.205 locuitori reprezenta o creștere de
7,98% față de anul 1900 fiind distribuită în 4132 de localități rurale și urbane. În anii 1900-
1910 numărul persoanelor de confesiunea ortodoxă se detașează față de restul confesiunilor în
proporție de 34%, apoi amintim de confesiunea greco-catolică în proporție de 23% și
confesiunea reformată în proporție de 13%, însă cea mai mică proporție de 0,5% fiind de
confesiune izraelită

Tabel 4. Structura după confesiune în România în anii 1900-1910

1900 1910

8
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Confesiunea % %
Ortodocși 34,89 34,28
Greco-catolici 23,50 23,72
Reformați 12,97 13,22
Romano-catolici 18,83 18,91
Evanghelică 5,15 4,99
Unitarieni 1,33 1,30
Izraelită 3,28 3,50
Alte confesiuni 0,05 0,09
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

Observând valorile exprimat în procente în tabelul de mai sus constatăm faptul că

majoritatea populației Transilvaniei din anul 1900, respectiv 1910 erau ortodocși în proporție
de 34%, fiind urmați apoi de greco-catolici în proporție de 23% dintre care vorbitori de limbă
română consituiau un procentaj de 54%, iar vorbitorii de limă maghiară înglobau un procentaj
în medie de 30%. Procentajul vorbitorilor de limbă maternă crește treptat de la o valoare
maximă de 54% ajunge la o valoare minimă de 1,4%.

Tabel 5. Structura după limbă în România în anii 1900-1910

1900 1910

9
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Limba maternă % %
Română 54,98 53,66
Maghiară 29,54 31,65
Germană 11,95 10,74
Slovacă 0,61 0,60
Ruteană 0,45 0,50
Sârbă/croată 1,05 1,03
Alta 1,42 1,82
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

Vom lua ca reper studiul de caz privind evoluția în timp a populației din județul Cluj.

În cadrul județului Cluj-Napoca, evoluția numărului de locuitori a înregistrat o

creștere, de 97% într-un interval de 102 ani, respectiv de la 356.892 locuitori în anul 1900 la
702.755 în anul 2002, cu anumite perioade de descreștere în timpul celor două războaie
mondiale și apoi după anul 1990, dar și cu sporuri mai accentuate în anumite segmente ale
perioadei analizate, mai ales începând cu anul 1966, când a fost introdus controlul nașterilor
în România, județul depășind 700.000 locuitori în anul 1976, valoarea maximă fiind atinsă în
anul 1990 (744.049 locuitori).

Conform recensământului din anul 1900, din totalul populației județului de 356.892
locuitori, în orașul Cluj-Napoca se înregistrează 50.908 lcuitori, urmat de orașul Turda cu
13.587 locuitori, orașul Dej cu 9.888 locuitori, orașul Gherla cu 6.363 locuitori, orașul Huedin
cu 4.482 locuitori și nu în ultimul rând orașul Câmpia Turzii cu 2.404 locuitori. În schimb
recensământul din anul 1910 din totalul județului Cluj 397.420 dintre care cetățeni străini 904,
cel mai mare număr de locuitori de peste 60.000 locuitori se înregistrează în orașul Cluj-

10
 Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Napoca de 60.406 locuitori, orașul Turda se află pe locul doi cu 15.139 locuitori, urmat de
orașul Dej cu 11.210 locuitori, apoi amintim de orașul Gherla cu 6.670 locuitori, orașul
Huedin cu 5.183 locuitori și nu în ultimul rând cel mai mic număr se înregistrează în orașul
Câmpia Turzii cu 2.511 locuitori.

În ceea ce privește structura privind limba maternă în județul Cluj între anii 1900-1910
se detașează pe locul întâi vorbitorii de limbă maghiară în proporție de 51.000 vorbitori în
orașul Cluj-Napoca, apoi urmează orașul Turda cu 10.000 vorbitori, pe locul doi menționăm
de vorbitorii de limbă română în proporție de 9.000 de vorbitori în orașul Cluj-Napoca.

Tabel 6. Structura după limbă în județul Cluj în anii 1900-1910

Orașul Cluj- Orașul Dej Orașul Orașul Orașul Orașul

Turda Câmpia Gherla Huedin
Napoca
Limba Turzii
maternă 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900

Română 8.886 7.185 2.911 2.323 4.184 3.469 1.194 1.184 1.881 1.861 451 316
Maghiară 51.192 41.311 7.991 6.983 10.533 9.433 1.125 1.068 4.630 4.190 4.699 4.105
Germană 1.678 1.785 445 536 103 91 88 8 190 87 28 42
Slovacă 107 83 13 4 11 27 4 11 6 4 8 10
Ruteană 6 9 - 2 3 - - - 39 30 - -
Sârbă 34 22 4 - 2 1 - - 1 - - -
Croată 41 12 1 1 5 1 - - - 2 - -
Alte limbi 789 501 87 326 565 108 133 110 189 8 9
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

După recensământul din anul 1900 românii reprezentau în mediul urban 17,7%, în
anul 1910 constituiau 53,7% din totalul populației Transilvaniei, iar în anul 1930 34,9%.

În ceea ce privește confesiunile, în tabelul de mai jos observăm că în anul 1910

supremația este deținută de confesiunea reformată în proporție de 21.000 în orașul Cluj-
Napoca, apoi amintim de romano-catolici în medie de 19.000. De asemena și în anul 1900
confesiunea romano-catolică și cea reformată ajunge la valori de 16.000, respectiv 17.000 în
orașul Cluj-Napoca în schimbul confesiunii ortodoxe de 1000-2000 de ortodocși.

Tabel 7. Structura după confesiune în județul Cluj în anii 1900-1910

11
 Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Confesiune Orașul Cluj- Orașul Dej Orașul Orașul Orașul Orașul

Turda Câmpia Gherla Huedin
Napoca
Turzii

1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900 1910 1900

Ortodoxă 2.318 1.732 453 399 1.217 565 17 133 130 189 133 86
Greco- 9.136 7.642 2.735 2.229 3.373 1.066 1.295 24 2.300 139 412 305
catolică
Romano- 19.12 16.144 2.069 1.909 2.226 2.740 86 1.175 2.368 3.264 542 463
catolică 9
Reformată 21.04 17.186 3.842 3.368 6.151 1.851 1014 141 1.186 1.292 2.984 2.834
5
Evanghelică 2.026 1.721 135 109 161 5.928 7 920 68 1.179 25 26
Unitariană 1.930 1.706 52 34 1.532 168 8 10 27 50 19 20
Izraelită 7.076 4.747 2.166 1.840 505 1.491 92 49 775 23 1.073 745
Alte religii 73 30 - - 2 343 - 84 3 416 6 3
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

Conform recensământului din anul 1930 populația totală din cadrul județului Cluj de
475. 533 locuitori este redistribuită astfel cu cel mai mare număr de locuitori în orașul Cluj-
Napoca cu 103.840 locuitori depășind limita de 100.000 locuitori, apoi orașul Turda cu
21.428 locuitori, urmat de orașul Dej cu 15.110 locuitori, valori mai mici se înregistrează în
orașele Gherla cu 6.608 locuitori, orașul Huedin cu 5.401 locuitori și nu în ultimul rând
orașul Câmpia Turzii cu 4.124 locuitori.

În ceea ce privește limba maternă în județul Cluj în anii 1900-1910 accentuăm

existența vorbitorilor de limbă maghiară în orașul Cluj-Napoca în proporție de 55.000, urmați
apoi de vorbitorii de limbă română în proporție de 37.000. În orașul Huedin se înregistrează o
minimă de 1.000 de vorbitori de limbă română, iar în privința limbii maghiare o minimă de
1.5000 de vorbitori se înregistrează în orașul Câmpia Turzii. Menționăm existența limbii Idiș,
fiind considerat un dialect cu o maximă de 6.000 de vorbitori în orașul Cluj-Napoca și o
minimă de 181 de vorbitori în orașul Câmpia Turzii. Mai amintim de vorbitorii de limbă
țigănească cu o maximă de 559 de vorbitori în orașul Cluj-Napoca și o minimă de 28 de
vorbitori în orașul Dej; cât și vorbitorii de limbă bulgară cu o maximă de 157 de vorbitori în
orașul Cluj-Napoca și o minimă de 2 vorbitori în orașul Turda.

Tabel 8. Structura după limba maternă în județul Cluj în anii 1900-1910

12
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Limba Orașul Cluj- Orașul Orașul Orașul Orașul Orașul

maternă Turda Câmpia Gherla Huedin
Napoca Dej
Turzii

Română 36.981 6.114 8.353 2.123 2.886 1.126

Maghiară 55.351 5.521 11.295 1.557 2.472 3.272
Germană 2.728 158 550 103 64 22
Idiș 6.722 3.062 434 181 902 832
Țigănească 559 28 430 138 87 137
Sârbă, croată, 39 1 3 - 4 -
slovenă
Cehă, slovacă 139 15 123 6 5 4
Ruteană, 237 65 4 - - 5
ucraineană
Bulgară 157 45 2 - 4 -
Alte limbi 626 98 228 16 182 3
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

În funcție confesiune în anii 1900-1910, în tabelul de mai jos se observă că cei

majoritari sunt de confesiune reformată în proporție de 27.000 de persoane în orașul Cluj-
Napoca, în schimb în orașul Dej majoritari sunt de confesiune greco-catolică în proporție de
5.000 persoane, în orașul Turda se înregistrează o valoare de 7.000 de reformați.

În orașul Câmpia Turzii și în orașul Gherla se înregistrează valori maxime pentru

confesiunea greco-catolică de 1.900 de persoane, respectiv 2.000 de persoane. În schimb
orașul Huedin se remarcă prin numărul mare de reformați în proporție de 2.600 de persoane.

Valori minime privind confesiunile sunt înregistrate de către confesiunea de baptiști în

număr de 1 persoană existentă în orașul Câmpia Turzii, amitim și de confesiunea de adventiști
înregistrând 8 persoane în orașul Turda.

Tabel 9. Structura după confesiune în județul Cluj în anii 1900-1910

Confesiune Orașul Cluj- Orașul Orașul Orașul Orașul Orașul

Turda Câmpia Gherla Huedin
Napoca Dej
Turzii
Ortodoxă 13.745 1.398 2.592 212 466 465

13
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Greco-catolică 23.290 4.698 5.728 1.909 2.506 772

Romano- 20.436 1.494 3.196 363 1.090 395
catolică
Reformată 27.373 3.973 6.952 1.305 929 2.626
Evanghelică 2.455 118 184 31 50 11
Unitariană 2.153 24 1.870 92 11 15
Baptiști 235 7 24 1 12 82
Adventiști 139 15 8 - - 9
Mozaici 13.537 3.360 852 208 1037 1.026
Alte religii 83 16 6 3 505 -
Fără religie 61 4 10 - - -
Sursa: recensământul din anul 1900-1910

Din anul 1990, ca urmare a liberalizării emigrației externe, la care s-a adăugat și
abrogarea restrictivului decret din toamna anului 1966, populația județului Cluj s-a menținut
pe o curbă mereu descendentă, astfel la recensământul din anul 1992 înregistrându-se 736.301
locuitori, iar la cel din anul 2002 s-au înregistrat 702.755 locuitori apopiindu-se de valoarea
corespunzătoare a anului 1976.

Perioada 1965-1985 s-a caracterizat printr-un puternic exod al populației din ruralul
județului spre centrele urbane, fapt ce a dus la o serie de dezechilibre în mediul urban.

Acest exod s-a datorat migrației populației pentru forța de muncă în căutarea unui loc
de muncă care să îmbunătățească stilul de viața a populației. Astfel în anul 2002 față de anul
1966, populația județului ajunge la 111,7%, cea a urbanului a sporit la 159,5%. În mediul
urban creșterile mai semnificative s-au înregistrat la Cluj-Napoca 171,3%, Câmpia Turzii
153,9%, urmate apoi de Dej 142, 6%, Turda de 124% și Huedin de 121%.

Conform recensămintelor din anul 1956 populația totală a județului Cluj atinge
valoarea de 581.854 locuitori, în anul 1966 ajunge la 631.100 locuitori și în anul 1969 la 658.
018 locuitori atingând densitatea de 99,0%.

Tabel 10. Populația municipiilor din România, la recensămintele din anii 1930,
1948, 1956, 1966 și la 1 iulie 1969

14
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Numărul
Anul Populația totală Numărul populației În procentaj
muncipiilor și municipiilor și
orașelor orașelor
1930 14.280.729 142 2.865.027 100
1948 15.872.624 152 3.486.995 121,7
1956 17.489.450 171 4.746.672 165,7
1966 19.103.163 236 6.743.887 235,4
1969 20.010.178 236 7.315.943 255,4
Sursa: Recensământul din anul 1977

Din tabelul de mai sus se constatăm faptul că de 2,6 ori crește populația municipiilor și
orașelor în anul 1969 față de anul 1930. Ritmul mediu anual de creștere a populației în
intervalul 1930-1969 a fost de 2,5%. Dezvoltarea populației municipiilor s-a făcut prin afluxul
de populație de la sate. Astfel între anii 1930-1948, ritmul mediu anual de creștere a fost egal
cu 1,2%.

Acest procentaj reflectă consecințele crizei economice generale din anii 1929-1933,
care a determinat plecarea la sate a unui număr însemnat de lucrători de la orașe, rămași fără
lucru – agricultura constituia un loc de refugiu în caz de șomaj, ale războiului din 1941-1945
în timpul căruia au fost distruse numeroase întreprinderi industriale determinând o nouă
retragere spre sate și prin prisma unor greutăți din perioada de refacere a economiei naționale,
către sfârșitul intervalului. Fluxuri de populație de la orașe la sate au fost determinate și de
reforma agrară din anul 1945.

Între anii 1956-1969 și-au exercitat acțiunea alți factori, cu intensități diferite. Trecerea
la industrializarea socialistă a României și în special, dezvoltarea accelerată a industriei grele
a creat numeroase noi locuri de muncă în orașe, care au atras forță de muncă de la sate. În
același interval însă la creșterea populației din municipii și orașe a contribuit, în măsură mult
mai mare decât intervalul precedent, excedentul natural al populației municipiilor și orașelor,
a cărei natalitate a fost relativ ridicată.

Între anii 1956 și 1969 ritmul mediu anual de creștere a populației municipiilor și
orașelor a fost de 3,4%, marcând o scădere în comparație cu nivelul atins în limitele

15
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

intervalului precedent. Factorul principal al sporului populației municipiilor și orașelor, în

condițiile unui nivel scăzut al natalității, a fost migrația netă de la sate la orașe. Menționăm ca
și exemplu orașul Cluj-Napoca care din anul 1930 cu o populație de 100.844 locuitori a
crescut treptat ajungând la 154.723 locuitori în anul 1956, apoi la o valoare de 185.663
locuitori în anul 1966, astfel ca în anul 1969 să aibă o valoare apropiată de 200.000 de
locuitori și anume 197.902 locuitori reprezentând un procentaj de 106,6%.

Conform recensământului din anul 1977, datele statistice se referă doar la județul Cluj,
astfel încât se afirmă că populația totală a județului a atins valoarea de 715.507 locuitori. În
ceea ce privește repartiția populației după naționalitate și limbă maternă avem următoarea
distribuire în tabelul de mai jos, unde se constată că majoritari sunt românii 539.280, urmați
apoi de maghiari ce ating o valoare de 167.473, mai amintim de germani 1.505. Însă o
valoare mai mare de peste 4.000 o înregistrează țiganii comparativ cu valoarea minimă de 8
tătari și 9 turci.

Tabel 11. Populația județului Cluj după naționalitate și limbă maternă în anul
1977

Populația după naționalitate și limbă maternă Județul Cluj

Română 539.280
Maghiară 167.473
Germană 1.505
Țigănească 4.762
Ucraineană 40
Sârbo-croată 26
Rusă 97
Tătară 8
Slovacă 55
Turcă 9
Bulgară 29
16
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Cehă 20
Greacă 56
Polonă 42
Armeană 21
Evrei 1.165
Sursa: recensământul din anul 1977

Repartiția teritorială a populației este în strânsă relație cu specificitatea orografică și

gradul de dezvoltare social-economic, valoare densității înregistrând o creștere relativ costantă
în perioada 1912-1990, după care drept urmare a reducerii numărului de locuitori, a prezentat
o ușoară scădere către anul 2002. Astfel în anul 1912 a fost de 59,5 loc/km 2, apoi a ajuns la
71, 2 loc/km2 în anul 1930, 77,9 loc/km2 în anul 1948, 94,4 loc/km2 în anul 1966 și 111,5
loc/km2 în anul 1990 când a înregistrat un maxim de creștere, după care s-a redus la 105,3
loc/km2 în anul 2002, densitate care așează județul Cluj pe locul șapte între unitățile de acest
rang ale României, aceeași poziție ocupând-o și în privința numărului de locuitori.

Menționăm faptul că media densității în urban a fost de 942,5 loc/km 2 prin existența
unei concentrări geodemografice în cele șase orașe ale județului.

Cu privire la repartiția populației în mediul urban, se constată că numai în două situații

sunt înregistrate valori peste media expusă, respectiv la Cluj-Napoca 1.771,5 loc/km 2 și
Câmpia Turzii 1.129,7 loc/km2 , după care densitatea se reduce treptat: Turda 609,1 loc/km 2,
Dej 352,6 loc/km2 și Huedin 154,8 loc/km2.

Orașul Cluj-Napoca s-a remarcat printr-un ritm alert al evoluției geodemografice, în

cadrul căreia numărul de locuitori a evoluat de la 19.612 locuitori în anul 1850, la 50.908
locuitori în anul 1900, înregistrând primul prag seminficativ prin depășirea valorii de 100.000
locuitori în anul 1930 atingînd valoarea de 104.359 locuitori.

Muncipiul Turda considerat al doilea centru urban al județului Cluj, a cunosct un spor
geodemografic lent până la jumătatea secolului al XX-lea de la 8.743 de locuitori în anul 1850
la 13.587 de locuitori în anul 1900, apoi la 21.428 de locuitori în anul 1930 și la 63.292
locuitori în anul 1990, creșterea de aproape 3 ori din anul 1930-1990 fiind urmată de o
reducere până la 55.887 locuitori în anul 2002 ajungând la 57.726 locuitori în anul 2005.

17
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Municipiul Dej s-a remarcat de la începutul secolului al XX-lea printr-o dezvoltare

modestă, principala funcție fiind cea administrativă-politică, faptul fiind demonstrat de
numărul redus de locuitori, de la 7.604 locuitori în anul 1850 la 13.822 locuitori în anul 1900.
După primul război mondial orașul trece printr-un proces de dezvoltare industrială care a dus
la creșterea numărului de locuitori de la 19.824 în anul 1930 la 41.390 în anul 1990 ajungând
la 38.437 în anul 2002, apoi la 38.789 locuitori în anul 2005, când populația românească
deținea 85%.

Municipiul Câmpia Turzii ocupă locul patru între centrele urbane ale teritoriului, din
anul 1910 de la 2.519 locuitori ajungând în anul 1930 la 4.124 locuitori, în anul 1990 la
29.817 locuitori, apoi s-a redus numărul acestora la 26.823 locuitori în anul 2002 și 26.900
locuitori în anul 2005, dintre care 87,1% români.

Orașul Gherla s-a dezvoltat treptat pe calea industriei, astfel de la 7.962 locuitori în
anul 1930 la 19.705 locuitori în anul 1980 și 26.277 locuitori în anul 1992, în aul 2002 a ajuns
numărul acestora la 24.083 locuitori, dintre care 80% de etnie română.

Orașul Huedin a avut întotdeauna un rol de polarizare pentru populația depresiunii

Huedin și spațiului montan Vlădeasa și Gilău, fiind caracterizat printr-o evoluție lentă a
populației geodemografice. În 1850 a înregistrat 2.409 locuitori, apoi în anul 1966 de 7.834
locuitori, în anul 2002 9.439 locuitori, în anul 2005 ajungând la 9.633 locuitori.

În anul 1992 s-a înregistrat un total al populației României de 22.810.035 locuitori cu

un spor mediu anual negativ de -264.456 și un mediu anual de creștere de -11,5 ‰, în schimb
situația în orașul Cluj-Napoca și celelalte orașe în anul 1992 comparativ cu anul 1996 se
prezintă în felul următor privind numărul de locuitori:

Tabel 12. Populația județului Cluj între anii 1992-1996

Denumire 1992 1996

Orașul Cluj-Napoca 328.602 332.297
Orașul Dej 41.216 41.483
Orașul Turda 61.200 61.599
Orașul Câmpia Turzii 29.307 30.033
Orașul Gherla 26.277 24.452

18
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Orașul Huedin 9.961 10.264

Sursa: Pop, Gr., I., Bodocan, Voicu (2000) – Integrated urban systems and sustaunability of urban life

Din tabelul de mai sus se observă faptul că din anul 1992 până în anul 1996 populația
orașului Cluj-Napoca a crescut într-un ritm mediu de 4 unități. Orașele Dej, Turda au avut o
creștere ascendentă care oscilează în media cifrei de 41.000 locuitori, respectiv 61.000
locuitori. În schimb populația orașului Câmpia Turzii a avut o creștere lentă de 1 unitate la fel
ca și orașul Huedin. Comparativ cu celelalte orașe din județ, orașul Gherla din anul 1992 până
în anul 1996 a avut o scădere lentă de 2 unități datorită migrării populației spre centre urbane
cum ar fi orașul Cluj-Napoca.

Conform recensământului din anul 2002 populația totală a României era de 21.680.974
de locuitori, dintre care mediului urban îi revenea o populație de 11.435.080 locuitori, iar în
județul Cluj se înregistra un număr de 702.755 locuitori, respectiv 472.622 locuitori erau în
orașul Cluj-Napoca.

În anul 2012 populaţia stabilă a României a scăzut cu 2.638.038 locuitori faţă anul
2002 (recensământul de atunci a raportat 21,6 milioane de oameni), şi cu 3.767.099 faţă de
anul 1992 (când populaţia stabilă era de 22,8 milioane).

19
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Sursa: www.rtv.net

Resursele populației Transilvaniei înglobează cele 10 județe ale Transilvaniei și anume

județul Alba, județul Bistrița-Năsăud, județul Brașov, județul Cluj, județul Covasna, județul
Harghita, județul Hunedoara, județul Mureș, județul, Sibiu și județul Sălaj. În studiul nostru
am analizat resursele populației Transilvaniei conform recensămintelor din anii 1850, 1857,
1900, 1910, 1930, 1977, 1992 și 2002. Recensămintele menționate arată evoluția în timp a
populației per total în județ cât și în fiecare oraș în parte din Transilvania.

Creșterea numerică a populației în timp a fost condiționată de o serie de factori de

natură socială, politică și economică. În acest sens amintim de următoarele aspecte, cum ar fi:
migrarea populație de la sat la oraș în căutarea locurilor de muncă, cele două războaie
mondiale, epidemii, calamități, etc. Creșterea în timp a populației s-a făcut treptat de la an la
an, prin migrarea populației și concentrarea acestora în centre urbane care au potențial de
dezvoltare din punct de vedere social și economic.

Această creștere are o evoluție ascendentă de ritm mediu cu valori maxime și minime
începând din anul 1850 pornind de la o populație totală a României de 3.454.293 și a orașului
Cluj de la 19.000 locuitori în anul 2002 ajungând la o populație de 472.622 locuitori și o
populație totală a mediului urban de 11.435.080 locuitori și a României de 21.680.974
locuitori.

În diagrama de mai jos, observăm evluția în timp a populației orașelor din cadrul
județului Cluj până în anul 1996, perioada analizată de la 1850-1996 reflectă o creștere
ascendentă a populației județului de la an la an.

Tabel 13. Evoluția populației din județul Cluj între anii 1850-1996

Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul

1850 1900 1930 1966 1992 1996
Orașul Cluj- 19.61 50.908 104.359 185.663 328.602 332.297

20
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

Napoca 2
Orașul Dej 7.607 13.822 19.824 26.984 41.216 41.483
Orașul Turda 8.743 13.587 21.428 44.980 61.200 61.599
Orașul Câmpia - - - 17.457 29.307 30.033
Turzii
Orașul Gherla 5.287 7.626 7.962 13.329 26.277 24.452
Orașul Huedin - - 6.338 7.834 9.961 10.264
Sursa: Pop, Gr., I., Bodocan, Voicu (2000) – Integrated urban systems and sustaunability of urban life

În cazul studiului nostru am ales ca și reper creșterea numerică a populației în județul

Cluj și anume cele șase orașe, cum ar fi: Cluj-Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și
Huedin se referă la anumite etape de analiză începând din anul 1850 până în prezent, aceste
etape sunt punctate de existența recensămintelor din anul respectiv până în anul 2002.
Numărul locuitorilor din județ a fost influențat de factorul geografic și istoric în timp, astfel
majoritatea populației s-a orientat spre aglomerările urbane. În acest sens aglomerarea urbană
este concretizată prin centre urbane care polarizează activități industriale și terțiale
generatoare de creșteri numerice ale populației.

Bibliografie:

[1] Glodraiu, I., Rus, M., Pop, I., A., (1997), Istoria României volumul I: Transilvania, Edit.
Gheroghe Barițiu, Cluj-Napoca;

[2] Ghinea, D., (2002), Enciclopedia României, Edit. Șttințifică și Enciclopedică, București;

[3] Ianoș, I., Vlăsceanu, Gh., (1998), Orașele României - mică enciclopedie, Edit. Odeon,
București;

[4] Ianoș, I., (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic, Edit. Academiei Române,
București;

[5] Measnicov, I., Hristache, I., Trebici, Vl., (1977), Demografia orașelor României, Edit.
Științifică și Enciclopedică, București;

[6] Pop, Gr., I., (2005), Județul Cluj, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

21
Resursele de populație ale orașelor din Transilvania: Creștere numerică, Județul Cluj

[7] ] Pop, Gr., I., (2001), Evoluția populației României în a doua jumătate a secolului al XX-
lea, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Geographia, XLVI, 1, Cluj-Napoca;

[8] Pop, Gr., I., (2000), Funcțiile și dimensiunile urbanului în România, Studia Universitatis
„Babeș-Bolyai”, Geographia, XLV, 1, Cluj-Napoca;

[9 ] ***Recensământul din anul 1850

[10 ] ***Recensământul din anul 1857

[11 ] ***Recensământul din anul 1900

[12 ] ***Recensământul din anul 1910

[13 ] ***Recensământul din anul 1930

[14 ] ***Recensământul din anul 1966

[15 ] ***Recensământul din anul 1977

[ 16] ***Recensământul din anul 1992

22